Page 29 - Albina_1959_07
P. 29
intim ele si la un nou continaent de seme-
rea colecti- tisti, recrutaţi din rîndurile colec
intovărasiti tiviştilor vechi, nriceDuti în aari-
ea de mun- cultură si Dretuiti ca atare de că
recolta m e tre consătenii lor. A ceşti oameni,
le deservite al căror decan de vîrstă este co
“ a fost de munistul Neam et Izm ail din M oş
Ta cea mai neni, s-au calificat în S.M.T. ca
u obţinută tractorişti sau pontatori-alimenta-
icului. N ici- tori. Ei au fost si sînt de mare a-
îta nîine în iutor conducerii si sfatului S.M.T.
în cunoaşterea tem einică a oosdo-
i înceDut să dăriilor colective, a forţelor de S.M.T. Adam Clisi, regiunea Constanţa. Vedere generală.
Dodăria co- care dispun ele si a posibilităţilor
oecerului a- lor de dezvoltare. v" '
meratist a Rezultatele n-au întîrziat să se M i-1 Închipui a-- corespunde. si-si „
arate. In 1957. anul deplinei co cum pa Alexandru ridică alta nouă ”
lectivizări a reaiunii Constanta, Aron, preşedintele t< ;ţ| I potrivit cerinţelor
recolta m edie de arîu la hectar colectivei, um- ,* A î '. t lui de astăzi. Pre- 1 j
ri şi teh- în unităţile deservite de S.M.T. plînd cu fiinţa lui .r, ■ +•■ t j • ţ ; J l i | ' şedinţele îl laudă )
„23 Auqust“ a fost de 1.520 ka. aria de treier. • “ f - t pe fată că e gos-
ri! Folo-
citate a Gospodării colective ca cele din Poate in clipele a- • - podar şi chibzuit. $
Moşneni, Pecineaaa-Vînători si 23 ;estea măsoară din Are o dragoste
linilor a- Auaust-Dulcesti au devenit cu- ochi bogăţia recoltei din ăst an şi răbufniri ale individuaVsmului". în nemărturisită fată de cei vrednici şi ®
;ntru re- rînd milionare. Un an mai tîrziu. pocneşte din limbă mulţumit, aşa cet. încet insă aceste rămăşiţe pier. buni. Se trădează după căldura cu î4
preţului în 1958. S.M.T. „23 Auaust“ a cum face de obicei cînd qustă din fiindcă oamenii sînt prin firea lor care îi învăluie în priviri cînd îi in- JS
ucrări de fost distins de Consiliul Central minunatul lor vin de Laslea. părtaşi ai mersului înainte. tîlneşte. In fata Annei Han, fruntaşă j«
iniţi gos- al Sindicatelor si M inisterul A ari- — Tăt rodul muncii e al nost’, Cînd îi are pe oameni în faţă, se de cîflva ani, s-a ridicat în picioare 3S
colective culturii si Silviculturii cu ..Drape spune Aron. (l-a vizitat o dată doi gîndeşte la propria sa mare trans şi şi-a scos şapca, iar bătrînului Anton p
lul de evidenţiat I pe tară“ . A lă formare. Parcă n-ar fi el, cel de azi, Rusalin de la grădină. îi spune : s
agricole frantuji, decani în agricultură).
ilc şi or- turi de drapel se află statisticile — Sînteti mult în urma noastră cu individualul care-şi mina cu zece ani — Ţi ajunqă cit ai muncit I O să
care arată cum traduc în viată în urmă vita de la spate, pe poarta te scoatem în pensie.
ă recolte „cei o sută" sarcinile puse în fata starea drumurilor. (Ii hurducase o gospodăriei. Cîte-au rămas de-atunci
Bătrinul, care la patru anişori, adi
m ecanizatorilor de către Conare- ţîră maşina pe un drum vicinal). în urmă nu pot încăpea în vorbe. că acum 60 de ani, mina calul bo
sul al doilea al P.M.R. Preţul de — Noi cu drumurile mărrjinaşe în L-a învăţat partidul din prima zi să gatului, îl aude azi pe omul acesta,
Ie C.C. al cost per hantru este într-o conti urma ’mneavoastră şi ’mneavoastră ridicat din satul lui, cum îi pro-pi
;jui celei nuă scădere : 133.98 lei în 1955. în urma noastră cu felul în care se se afle totdeauna acolo unde-i mai clamă, în numele unor leqiuiri noi, H
rersări a 118,48 lei în 1957,^ 97.69 lei în însuşeşte produsul muncii — le-a mare viitoarea. Acolo se zămisleşte dreptul la odihnă şi cinstire.
ii de sub 1958. Dim potrivă, saaeata recolte răspuns pe loc Alexandru Aron. Spu noul care duce Viaţa înainte.
lor m edii obţinute la hectar ur nea parcă răspicat întregii lumi a ca E învăţătura numărul 1 a preşe Este unul din miile şi miile de ts
m ează un drum ascendent, exem pitalului că-n patria lui au fost izgo dintelui. Cînd o uită i-o amintesc de drepturi cîştigate cu ajutorul clasei S
plul porumbului fiind cel mai nite pentru totdeauna de la nutere regulă comuniştii din jur. muncitoare şi a partidului ei de a- m
oră itor: 2.091 ka. în 1955. 2.127 lipitorile exploatatoare, că poporul înfruntă vanqardă, este unul din drepturile iz-S
e stăpîn pe destinele şi pe viata lui astfel, cu ajutorul lor, primejdia lîn- vorîte în urma schimbărilor petrecute II
ka. în 1957 si 2.280 ka. în 1958.
de acţiune şi le împodobeşte cum i-e placul. cezelii. In viata poporului nostru după mă- 5§
Pentru anul acesta, dispecerul in
: fată de dică cifra planificată de trei tone Am întîlnit în preşedintele acesta Viaţa nu curge ca apa în vad, azi retul şi neuitatul act istoric de la 23 5
17.407 hec- la hectar. cîte ceva din înţelepciunea, puterea ca acum cinci, ca acum cinci sule August 1944. ||
de muncă, veselia colectiviştilor de
îtea bătălia In siauranta acestui răspuns se aici. Le încunună pe toate modestia de ani. Au rămas piese de muzeu, Alexandru Aron e şi deputat re- fi
>mică si or- citeşte dîrzenia „celor o sută“. care-1 face deodată mut cînd aduci mărturii ale unor vremi cind tru gional. Cei aproape 6.000 de săteni {f
ţii
ăsirilor si Hotărîrea mecanizatorului care a vorba despre el. „Io.s o tîrucă — deau din greu şi răbdau de foame, din Laslea, din Noul Săsesc, din Ron-
3 existente, contribuit din toate puterile sale zice. — Nu vă osteniţi prea mult cu toate mijloacele agriculturii vechi. dola, Mălăncrav şi alte sate care
mine". O tîrucă ce-i drept, dar una
îtărit si ro- la ridicarea satului prin colectivi însemnată. Pe el J-a învestit aduna Gospodăria a statornicit azi colabo l-au ales îi sporesc grijile. Celor din,?
snizator al zare si care merae neabătut Îna rea generală cu încredere : „Tu te.ai rare cu centrul experimental pentru Criş le-a Înlesnit să-şi construiască
dovedit mai gospodar. Să ne conduci
i deservite, inte cu mii de cai nutere. îngrăşăminte bacteriene din Bucu o moară proprie. Vor economisi ast
interesele. Să nu uiţi că eşti dintre
torul Nicu- noi şi slujitorul tuturor". Si comunis reşti şi a comunicat rezultatul expe fel 7.000 de zile.muncă pe care le
N. CULCEA
tai din timD rienţelor : la hibridul dublu de po risipeau cu drumurile. Celor din |f
tul Alexandru Aron n-a uitat. Se
atrîng In inima lui fire din cefe mai rumb „U-22" tratat ou azoto-bacte- Mălăncrav. Direcţia regională silvică
îndepărtate cotloane ale gospodăriei rin au obţinut 4.916 kg. boabe la le-a programat, pentru construirea ^
şi simţea. în orice clipă Întreaga ei hectar, la cel tratat cu fosfor-bacte- unui pod. lemne din Moldova, fără
pulsaţie. rin 4.947 kg. De reţinut că soiul lo să cerceteze la faţa locului ce şi
u noua colectivă vaci. Se făleşte cu ele. Sint produse cal nu dădea mai mult de 2.200 kg. cum. „Iar acoio, auzi dumneata/ cade
Primului venit ii laudă ferma de
pure ale acţiunii’ de „siementhalizare", Experienţa capătă valoare adevă pădurea pe ei“. Şi tunînd împotriva
erpuind subţiri, Începută mai de mult aici. Anima, rată dacă e extinsă cu curaj şi la birocraţilor se întoarnă pe loc şi pri
i-aţl smuls din râdâcinâ : lele 11 simt de la distantă şi mugesc alte culturi. In acest an au făcut ex meşte zîmbind pe bătrîna Firi Maria.
ainicei uniri uşor. Le ştie pe de rost numărul, perienţă la grîu. Pe 12 hectaie au care a venit să-i ceară bon de lapte,
at nâdejdlle-n lumină. numele fiecărui vitei, năravurile lor.
pus îngrăşămînt azoto-bacterin, pe fiindcă }-a venit poftă de cozonaci.
Şi-ap privit deschis Înspre trecut, Zootehnia e o ramură de viitor. Rezolvă fără greş şi fără să-şi
ruşinaţi de-aşa-ndărătnicie : In acest scop au asigurat pentru ani 2 hectare fosforo-bacţerin, pe alte
„Hei, rie-aveam de-atunci gospodărie mate nutreţul de care au nevoie. două amestec, iar pe două n-au pus piardă răbdarea cele mai diverse
pînă azi ce mîndră-ar ti creecutl* nimic, Parcelele sînt una lînnă alta. probleme. S-ar putea spune că e
Dezvoltarea zootehniei merge tn pas
tractoarele-n afund Efe au rodit deosebit. „O să-i pof- greu pentru un singur om. Se bizuie^;
rzda gliei, nesiirşită, cu cea a bazei furajere. Cind au tească pe tofl la urmă, să citească Insă pe înţelepciunea, puterea cea /
ri ca auriul prund, cumpărat Insă Încă cinci vaci de mare a colectivei, la care nu uită
holda inlrătită. rusă. Alexandru Diliman şi Nicolae la fata locului rosturile ştiinţei".
Am întîlnit aici dorinţa spre veş să apeleze clipă de clipă şi care d4 $
Fluviu larg, sclipind diamantin Alexandru s-au Împotrivit.
se întinde ţarina bogată — — O să ne vină nouă mai pufin nică schimbare in multe fapte, oa şi temei şi sens misiunii sale de pre- U
pentru noua colectivă, iată, în acela că Ion Ştefan îşi dărimă şedinţe.
că şi eu un cintec vă Închin. nutreţ. Ce tot băgăm banii In vite. casa bătrînească, deoarece nu mai V. TOSO
Acolo, în adunare, Aron le-a ară 1
CONST. SCRIPCA
tat că s-au luat măsuri pentru asi
gurarea hranei atît pentru vitele
• I r, ffospodăriei cit şi pentru cele ale
o , n. membrilor săi, prevăzîndu-se asta
'0 1 «i i- [j I-
l chiar în planul de producţie. „Ar tre.
Să-mi culce holda, vîntul mi-o des. bui să priviţi mai departe — le spune.
cîntă I; — Vitele de rasă sint rentabile". Si
Şi-o poartă.n unduiri ameţitoare. V spre mai sigură convingere, le fa«e
Dar holda mea, nemărginită, cîntă socoteala diferenţei între ceea te
Şi cîntu-i zboară dincolo de zare.
consumă si ceea ce dă animalul, din
basm, ca de-un poetn de vară
olde prind să se-nfioare 1 tre furajare şi rentabilitate. La cai
veni alături surioară tos în pagubă. Au şi început să re
am poticni între răzoare 1 ! t ducă numărul lor pe măsura extin
Chemarea ta ne tulbură nespus, derii mecanizării. Cu vacile e însă
Stăpînii noştri n-or răinîne orbi... altceva. Vaca Doina dă 6.000 litri
Că spicul tău mai greu e Şi mai sus de lapte pe an, Delta peste 4.000.
De parcă alta-i seva care.o sorbi",
Iată însă că preşedintelui îi stăruie
r mărunte şi răzleţe *! -
Intui drag ca pe-o chemare 1 ' ceva în cap. Ceva asemănător unui
necuprinse-i dau bineţe cui ascuţit : „Se mai gîndesc unii în-
vin pe rînd, în holda mare. tîi la ograda lor. Poate fără să-şi
NICOLAE BULGARU r dea ei înşişi seama. Doar au probă-
luiţ în zece ani că fericirea de la
strungar O scenă obişnuită azi tn casa colectivistului Iancu Gioglovan din comuna
colectivă le vine. După zece ani se Crucea, raionul Hirşova: soţia şi cei doi copii ai să in ţaţa aparatului '
mai ivesc, ca gunoaiele în smintînă, de radio. __ 1
