Page 3 - Albina_1959_07
P. 3
Necesitatea dezvoltării
creşterii animalelor în G.A.C.
Creşterea şi îngrăşarea porcilor
In sectorul producţiei anima kg., realizîndu se în medie pe
le, ramura creşterii porcilor an cel puţin 1.000 kg. greu
are un rol deosebit de impor- tate vie de la fiecare scroafă.
tant In ult;ma vreme cerinţele In concluzie, este bine ca după
pieţii. de care este bine să se ce se opresc pentru reproduc
ţină seama în creşterea pe- •- ţie vieruşii şi scrofiţele cores
lor, se orientează îndeosebi punzătoare. restul de purcei să
spre producţia de carne ae fie puşi la îngrăşat.
altfel, creşterea porcilor pen O metodă care dă cele mai
tru carne este mai rentabilă bune rezultate în înqrăşarea
decît a celor de grăsime, în- porcilor este împerecherea în
trucît rasele de carne cresc tre două rase de porci sau în
mai repede, iar carnea este crucişarea industrială. Se rea
mai căutată şi mai bine plăti lizează astfel o economie de
tă. 0,5— 1 kg. concentrate pentru
In articolul de faţă ne vom fiecare kilogram de carne. Ast
ocupa de unele aspecte ale fel. la îngrăşarea corciturilor
practicii creşterii şi înrjrăşării dintre Mangaliţa şi Marele Alb
porcilor. s-a obţinut un spor mediu zil
1) Reproducţia constituie ac nic de 600— 700 grame.
ţiunea cea mai importantă O mare importantă are felul
pentru îmbunătăţirea şi perfec cum se combină nutreţurile
ţionarea raselor de porci. Pen care se dau în hrană porcilor
tru asigurarea reproducţiei por puşi Ia îngrăşat. S-a constatat,
cinelor într un grad corespun bunăoară, că prin hrănirea nu
zător nivelului de creştere din mai cu nutreţuri concentrate,
gospodăriile agricole colective, se obţin sporuri mai mici de
este necesar să se ţină seama cît atunci cînd în raţie intră
de o serie de factori impor şi suculentele (siloz, cartofi,
tanţi. Astfel, la cel mai tîrziu sfeclă), precum şi făină de fin
trei luni se va face separarea de lucernă sau de trifoi. In fe Satele comunei Păltineni Curmătura priveau cu groază şi încheiate, alcătuind adesea de
purceilor pe sexe. în scopul lul acesta se face economie de sînt răspîndite pe malul drept neputinţă la terenurile, care, sişuri greu de pătruns. Aces
evitării montelor timpurii. Pen concentrate şi se reduce preţul al Buzăului, între Cislău şi Ne- sub ochii lor alunecau în tot tea au pus stavilă eroziunii şl
tru prăsilă vor fi folosiţi nu de cost pe kilogram greutate hoiu. Ele erau renumite prin au redat producţiei numeroase
mai vieruşii ş; scrofiţele care vie. Se recomandă, de aseme pădurile întinse de fag care deauna spre văi. suprafeţe, care nu mai pnteau
Organele silvice nu puteau
au ajuns la peste 80—90 kg. nea, ca hrana porcilor puşi la acopereau relieful accidentat privi cu indiferentă această primi nici o altă folosinţă.
greutate vie şi la vîrsta de îngrăşat să se administreze în al dealurilor înalte la poalele stare de lucruri. In 1950 ş-a în Gospodăriile învecinate ale
8— 10 luni, dacă sînt din rase două tainuri, la ore fixe şi a- cărora se găseau livezi bogate. tocmit un proiect de corectarea sătenilor, altădată grav ame
precoce ca Marele Alb. Basna nume la orele 6 şi 18. Numai Setea de înavuţire a moşieri- torenţilor şi ameliorarea tere ninţate de ape, azi sînt în si
etc.. sau 12— 14 luni dacă sint în cazul cînd animalele nu pot mii şi burgheziei a făcut ca şi guranţă. Economia locală e în
din rase care au o dezvoltare consuma raţia în două tainuri, aceste locuri să cunoască ja nurilor degradate, care în a- plin avînt. M ulţi. săteni mun
celaşi an a şi intrat în execu
mai lentă, cum sint porcii aceasta se poate administra în ful unor exploatări sălbatice, ţie. La coastele foarte puternic citori la pădure sau crescători
Mangaliţa şi cei locali. Vieri trei tainuri. nimicitoare. de vite au început a-şi con
erodate, accentul acţiunii s-a
lor tineri li se vor repartiza Din cele arătate mai sus se In urma despăduririi nemi pus pe refacerea veqetatiei. strui case noi, mari şi lumi
pentru un sezon de montă un poate desprinde concluzia că loase, pîraiele, în trecut do- Lupta era grea pentru că în urma noase. In gospodăriile mai bine
număr de cel mult 10— 15 prin organizarea fermelor de moale şi limpezi, au luat un orînduite şi-au ridicat grajduri
4, scroafe. Scroafele vor fi ţinute porcine gospodăriile agricole caracter torenţial accentuat şi eroziunii, în multe părţi stinca bune şi împrejmuiri frumoase
la reproducţie pînă la vîrsta colective îşi asigură venituri multe terenuri au început să goală ajunsese la suprafaţă. Pe dincolo de care se zăresc ade
de cel mult 5 ani, adică 7 fă- mari atunci cînd fac o creşte alunece în văi. Aluviunile pantele mari împădurirea a tre sea ogrăzi noi cu pomi fructi
buit să fie precedată de lucrări
tări. deoarece peste această re şi exploatare raţională. Gos aduse de Izvorul Coasta Tare feri din soiuri alese.
limită scade numărul de purcei podăria agricolă colectivă Mă- şi alunecările de terenuri au de consolidare cu ajutorul te In partea inferioară a toren-
născuţi, iar capacitatea scroa închis de multe ori circulaţia raselor simple sau sprijinite de ţilor, pe terenurile pe care îna.
fei de a-i hrăni se reduce dăraş. regiunea Oradea, a rea pe drumul naţional şi calea gărduleţe. inte huruiau bolovanii aduşi de
mult. lizat în anul 1958 din creşterea ferată care leagă Buzăul cu Alunecările de strate, care ape azi e linişte, astfel incit
2) îngrijirea si hrănirea por' porcilor venituri în sumă de Oraşul Stalin sau cu Nehoiul- aveau loc primăvara, zădărni la gura Vîrtiscei. sfatul popu
cilor are o mare însemnătate 182.000 lei, gospodăria agrico Pîrîul Vîrtişca a distrus nu ceai adesea o bună parte din lar local a atribuit locuri de
în asiqurarea rentabilităţii. In lă colectivă Mihai Viteazul, meroase aşezări omeneşti. Şcoa eforturile depuse. Arşiţa verii, casă la numeroşi locuitori ca
general hrănirea şi întreţine regiunea Constanţa, 117.000 la satului şi o dată cu ea mul înfierbîntînd puternic coastele Gh. Jugănaru, Nic. Gh Ungu-
rea trebuie să se facă separat, lei, iar alte gospodării sume te qospodării ca acelea ale lo golaşe, provoca ofilirea sau reanu, Ion Stroia, Nic. Sibiescu
pe grupe : vieri, scroafe, pur şi mai mari. Imbunătăţindu-şi cuitorilor Ion Marilan, Stanciu chiar uscarea puieţilor plantaţi. şi alţii, care-şi ridică noi gos
cei înţărcaţi etc. O atenţie Damian, Nic. Deaconut D. Voi- Pe de altă parte apele puhoa podării.
deosebită trebuie dată anima metodele de muncă folosind culescu. Ion Diaconu, aflate în ielor sălbatice săpau albii Frumoasele rezultate obţi
lelor de reproducţie. Astfel a- experienţa anilor trecuţi, gos calea puhoaielor, erau ame adinei şi rodeau ca un fierăs nute la Păltineni trebuie să
dăposbrea vierilor se va face podăriile colective vor putea ninţate în permanenţă. Apele trău malurile dînd naştere la constituie nu numai o mîndrie
în boxe individuale, luminoa obţine rezultate şi mai ^>une Cătiaşului au rupt nume numeroase prăbuşiri. Pentru ci şi un imbold puternic in
se, uscate şi curate. Zilnic vor în cursul anului 1959. roase grădini şi au intrat stăvilirea lor s-au construit muncă, un exemplu viu, atît
fi scoşi la plimbare cîte 2—4 în casele multor locuitori baraje puternice din zidărie de pentru cei de aci ca şi pentru
ore şi hrăniţi cu raţii comple Ing. FL. CIOCOIU ca : Dinu R. Dumitru, Dinu R, piatră care reţinînd în spatele cei din alte regiuni greu în
te. în care vor fi evitate nu Institutul de Cercetări Constantin, Gheorghe Bardac. lor aluviunile purtate de ape cercate prin eroziuni şi torenţi,
treţurile care-i predispun la Zootehnice etc. Barem locuitorii satului au dat sprijin malurilor şi te asigurîndu-se liniştea şi pros
îngrăşare, cum ar fi, de exem renurilor alunecate. Apele po peritatea satelor şi luncilor
plu, orzul şi porumbul. Raţia tolite ale torenţilor au fost cap agricole ameninţate de pu
nu trebuie să fie prea volumi tate în canaluri special ame hoaie.
noasă (pentru un vier de 150 najate, incit nu mai pun în pri
kg. greutate vie, raţia trebtiie 0 însemnată sursă de furaje— mejdie căile de comunicaţie şi Ing. GH. BADULESCU
să cîntărească 3— 4,5 kg.) dar întinsele terenuri agricole din
să fie formată din mai multe culturile duble lunca Buzăului.
feluri de nutreţuri. In perioada Muncă migăloasă şi susţinu
de pregătire pentru montă şi tă. reveniri multe şi stăruitoare
în timpul acesteia, raţia va fi Fiecare qospodar care a aşteptat un an întreq să_ cu iată de oe a fost nevoie să se
dată în trei tainuri, iar în ce leagă roadele muncii, poate constata cu bucurie că se reuşească a se înpăduri peste
lelalte perioade în două tai anunţă o recoltă boqată. Roadele celor care au muncit 600 hectare terenuri intens ero- j
nuri. bine nu vor fi însă la fel cu a celor care n-au ţinut sea date, ce nu mai puteau primi J
O înqrijire asemănătoare ma de recom andările ştiinţei aqricole. Şi anul acesta, nici o altă folosinţă. Personalul |
trebuie dată scroafelor de re secetos în prim ăvară şi boqat în ploi la începutul verii, de teren al Ocolului Silvic Cis = = ~ = = £EL=
producţie în tot timpul er.ului. a dat prilejul să se dovedească încă o dată că soarta re lău în frunte cu pădurarii Mă-
După fătare, t;mp de 4—7 coltelor nu depinde de capriciile naturii, ci de munca năilă Silvestru, Dragomir Gh. Instantaneu de ia G.A.S.
zile. pînă prind purceii putere, omului. şi Staicu Dumitru, brigadierul Toporu, regiunea Bucm
Vasile Crăciun, ca şi acela de reşti.
vor fi ţinuţi separat de scroa Bucuria strîngerii unei recolte îmbelşugate nu tre
fe, în lădiţe aşezate în boxe, buie însă să ne facă să uităm de viitor. Pămîntul poate la şantierele de corectarea to-
iar din două în două ore vor rodi şi mai mult, însă nu de la sine. Roadele acestea renţilor conduşi de inginerii Ce să fie, ce să fie ?
fi lăsaţi să sugă. După aceas Mihăilă Vasile şi Diaconu Au Iaca, la gospodărie,
ta. vor fi crescuţi împreună cu trebuie smulse de către om printr-o lucrare chibzuită. rel au depus aci o muncă plină Tii. ce de maşini, măi frate,
mamele lor. înţărcarea se face De pildă, după un obicei din bătrîfti, m iriştile erau de abnegaţie. Stau in front aliniate!
Ia 8— 10 săptămîni, în funcţie folosite ca păşune. A cest obicei din păcate mai este Munca lor grea a fost înţe
de qreutatea purceilor practicat de mulţi ţărani muncitori. Să analizăm lucru leasă şi ajutată de populaţia Stau in front ca ta paradă.
3) Îngrăşarea porcilor. După rile şi să vedem ce se întîm plă într-un asemenea caz. locală şi :n special de tineret, Toată lumea să le vadă;
înţărcare purceii se vînd sau Pe de o parte vitele, şi mai ales oile, căutînd bruma care la îndemnul tovarăşilor Chipeşe şi arătoase.
se opresc in qospodărie pen de hrană rămasă în urma recoltării păioaselor, calcă Dinu Benone. secretarul orga Măi, că tare mi-s frumoase I
tru reproducţie şi pentru în pămîntul, îl bătătoresc şi îi strică structura la suprafa nizaţiei de partid din Păltineni,
grăşare. In legătură Cu aceas ţă. Pe de altă parte miriştea râmîne dezqolită pînă în Nicclae Lupu. preşedintele si Flancul drept: sclipind in soare.
tă situaţie, se pune întrebarea : toamnă sau chiar pînă la primăvară, în bătaia vîntului Ion Cernat, secretarul sfatului Stă plutonul de tractoare,
este mai bine ca purceii să care scoate pînă si ultima picătură de apă din pămînt. popular, au participat activ la Instrunindu-şi în tăcere
fie vînduţi, sau să fie puşi la Este oare bun acest sistem ? Desiqur că nu. Ce avem tot ce s-a realizat aci. Pionie Sutele de cai... putere.
îngrăşat ? Experienţa qospodă- rii din localitate au contribuit
atunci de făcut ? In primul rînd, im ediat după strînqerea
riilor colective şi de stat şi recoltei, la cel mult 2-3 zile, trebuie să facem arătura şi ei cu munca lor. îndrumaţi Mai departe, ofensive,
calculele făcute de Institutul de vară pe fiecare petic de pămînt. A rîn d la 20-22 cm., de învăţători harnici ca tov. Vin batozele masive,
de Cercetări Zootehnice au de nu numai că oprim evaporarea apei, dar favorizăm acu Ion Gheorghe şi Aurelia Vasi Prezentîndu-şi, mindre tare,
monstrat că în cazul cînd toti le, ei au strîns o cantitate „Tobele1* impunătoare.
purceii înţărcaţi de la o scroafă mularea apei provenită din ploi. Arătura trebuie să fie însemnată de seminţe foresti
urmată de qrăpat sau, dacă sînt bolovani mari, trebuie
au fost vînduţi, venitul pe ere. Cu ajutorul lor s-a înfiin
cap de scroafă a fost de nu tăvăluqită cu tăvălugi dinţaţi sau stelati. După execu ţat pepin'era Gura Cătiaşului Iar ta flancul celălalt
mai circa 200 lei. Dacă de la tarea arăturii toate terenurile trebuie însămîntate cu care, in fiecare an, produce Uite grupa de asalt:
Sprintene secerători —
o scroafă care înţarcă anual 14 plante furajere. Pînă în toamnă mai sînt 3-4 luni, timp puietii necesari plantaţiilor.
purcei se pun la înqrăşare toti în care orice cultură poate da încă o recoltă. Se poate Astăzi, pe Coasta Tare, Cu adaus legători-
purceii, se realizează un venit semăna porumb, iarbă de Sudan, sorq sau chiar duqhie. pe Vîrtişca, pe Curmătura
anual de aproape 2.500 le' pe borceaq. secară, mazăre furajeră. şi pe alte pîraie odinioa ...S-a gătit gospodăria
Să dea mîine bătălia
cap de scroafă In acest caz V o r fi atinse în acest fel două scopuri. Se va asigura ră de o torentialitate săl
purceii din prima fătare ajung nutreţul necesar anim alelor pentru perioada de iarnă si batică se întind plantat» de Pe întinsele ogoare
la sfîrşitul anului la qreutatea se va asigura o bună întreţinere a pămîntului în timpul pin şi de foioase (salcîm, pal Pentru o recoltă mare!
medie de 100—110 kg., iar cei verii. tin, ulm, cireş), care se pre ir .n » r i.o c.k
din fătarea a doua Ia 35— 40 zintă sub formă de masive bine
