Page 30 - Albina_1959_07
P. 30
Aspecte de la întrecerea
brigăzilor artistice de agitaţie
Din regiunea Timişoara au brigăzii căminului cultural din băutura, trag chiulul de Ia
participat la Concursul al V- Racoviţa). munca cîmpului, se încred în
lea — începînd de la fazele In ultimul timp, mişcarea vrăjitorii. Chiulangii din Ra-
intercomunale pînă la cea re. pentru transformarea socialistă coviţa sînt astfel urzicaţi:
gională — peste 300 de brigăzi a agriculturii a luat un deose. „Cei care trag aghioase ! Co-
artistice de la oraşe şi sate, bit avînt şi în regiunea Timi lo-n umbră Ia pom / Pin' la
lucru ce arată o creştere sub şoara. Pînă în prezent şase ra toamnă or stringe / Un vagon
stanţială a numărului acestor ioane sînt complet colectiviza de zile... somn".
formaţii. Dar ceea ce merită a te. iar un raion este cooperati- Deşi nivelul art'stic al unora
fi relevat in primul rînd pe vizat. Acest eveniment a pre dintre textele literare ale bri
lingă creşterea numerică a bri dominat în programele brigă găzilor dovedesc încă o insu
găzilor este orientarea justă zilor artistice care s-au pre ficientă aplecare a autorilor pe
a programelor acestora spre zentat la concurs. E deajuns text, se cuvine să apreciem
cuprinderea problemelor majo să cităm doar citeva din teme strădania celor care întocmesc
re ale producţiei şi ale vieţii le programelor : „Fapte din aceste texte pentru a oglindi
sociale. Tendinţele de tratare gospodărie" (Sîrbova), „Viaţă problemele imediate ale sate
a unor chestiuni periferice, nouă" (Ştiuca), „Primăvară la lor sub o formă plăcută şi a-
neesenţiale, preocuparea exce. noi în sat“ (Sanoviţa), „Şi noi trăgătoare.
sivă pentru latura distractivă avem o colectivă în sat" (Lu- In ce priveşte latura negaţi,
a programelor în dauna conţi gojel), „Cînd se.ntorc colecti vă a textelor trebuie să sem
nutului, au devenit din ce în viştii în fapt de seară" (Raco- nalăm că unii creatori au abu
ce mai rare. viţa). zat de dialoguri lungi, plictisi
Majoritatea brigăzilor artis Militante active pentru for toare, s.au ocupat în mod
tice, care s-au prezentat la marea conştiinţei socialiste, nejustificat de beţivi, somno
concurs, s.au evidenţiat prin brigăzile artistice de agitaţ'e roşi, femei certăreţe, în dauna
grija deosebită cu care popu luptă cu perseverenţă pentru problemelor majore ale comu Moment din programul brigăzii artistice de agitaţie a colţului
larizează marile înfăptuiri pe biruirea vechii mentalităţi pen nelor respective. Un exemplu roşu din gM.c. „Sânteia", comuna însurăţei, raionul Cătniăţui,
care le-a obţinut poporul nos tru înlăturarea birocraţiei. a de acest fel ne oferă briqada prezentat in cadrul fazei interregionale de la laşi.
tru în cei 15 ani de la eli. nepăsării. Biciuirea rămăşiţelor de la Curtea, raionul Făget.
berare. Iată ce spune în pro trecutului se face cu mult meş. ★
gramul ei brigada artistică din teşug, folosindu-se în mare programelor de brigadă, case toate materialele care pot aju
comuna Bocşa Romînă : „Ni-s măsură forma tradiţională a Este un fapt pozitiv că o le raionale de cultură vor tre ta brigăzile săteşti în alcătui
dragi cimpiile şi lunca / Şi cîntecului popular, îmbogăţit bună parte din brigăzile artis bui să organizeze, fie în ca rea textelor să fie distribuite,
munţii, şi pădurea toata ! cu elemente noi. Cîteva frag. tice prezente la concurs, s.au drul seminariilor' cu instructo iar în al doilea rînd este ne-
N i-i drag ritmul nou de via mente din programul briqăzii străduit să dea textelor o in rii, fie în consfătuiri speciale, voie ca pe lingă fiecare bri.
tă, / Ce te-ncintă şi te-mbată I artistice de la Racoviţa sînt e- terpretare corespunzătoare. discuţii urmate de vizionarea gadă să fie alcătuite colective
Vite la noi, bunăoară / In de. dificatoare. Pentru a satiriza S-au remarcat mai ales brigă unor spectacole, despre arta de creaţie. In fiecare comună
curs de şapte ani ! S-a con lenevia unui ţăran, brigada zile întreprinderilor : l.R.E.T. şi interpretativă, despre mişcarea se găsesc numeroşi oameni iu
struit atit la Bocşa / Cit alt- povesteşte visul acestuia: T.A.P.L. din Timişoara, Uzinei în scenă, dicţiune, alegerea bitori de literatură, care, în
dat' In zeci de ani". „Cum stăteam in pat / Culcat electrice de la Arad, Combina, melodiilor şi despre mijloacele, acelaşi timp. se pricep să mî-
Pentru noile rînduieli stator, aşa deodat’ / Cimpoi mi s-a tului metalurgic şi a sindicatu în general, care se pot folosi nuiască versul, ştiu să creeze
nicite în satele patriei noastre arătat / Singur se ara / Sin lui sanitar din Reşiţa. Dintre de către brigăzi pentru a da imagini artistice frumoase. Ei
ţăranii muncitori îşi îndreaptă gur se semăna / Singure buca brigăzile căminelor culturale programelor lor un nivel artis trebuie să fie atraşi pe lingă
gîndul plin de recunoştinţă că tele se pliveau / Singpre ia menţionăm cele de la Racovi tic corespunzător. Se recoman căminul cultural şi antrenaţi
tre partid: „Pîriiaş de lingă batoză se cărau / Singure se ţa şi Sinersig din raionul Lu dă organizarea unor întîlniri în activitatea de creare a tex
moară / Face.le-aş dragă cer treierau / Sacii singuri in goj, Cuvin din raionul Lipo. între artiştii amatori şi cei pro telor pentru brigăzile artistice
neală I Ca sâ scriu o carie hambar veneau." va şi Cîlnic din raionul Reş'ţa. fesionişti unde aceştia din de agitaţie.
Iui ! Dragului, partidului / Să-f Critici usturătoare găsim în Părăsind obişnuitul „semicerc" urmă să transmită din expe Bucurindu.se de un sprijin
spun traiul c e j trăiesc f Pen programele brigăzilor artistice aceste brigăzi au găsit forme rienţa, din cunoştinţele lor,ceea larg şi competent, brigăzile ar
tru care-i mulţumesc / Din a- din Valea Bolvaşniţei, Şag, de prezentare vii, atrăgătoare ce ar putea contribui, de ase tistice de agitaţie vor putea
dincul inimii / Că-s in Tind Sînandrei, Cuvin. Clinic la a- care au reţinut atenţia juriu menea, la creşterea nivelului aduce o contribuţie tot mai
cu oamenii.* (Din programul dresa acelora care se.ntrec cu lui şi publicului spectator. Bri. artistic al spectacolelor de bri
gada artistică de la Sinersig, importantă la educarea patrio
de pildă, şi-a prezentat progra gadă. tică şi cetăţenească a maselor,
Problema cea mai grea pen la generalizarea a tot ce e
mul sub forma unei şezători,
brigada de la Ohaba Forgaci tru brigăzile artistice este a- nou şi valoros în procesul
ceea a alcătuirii textelor. Casa
Hei! bucurie - spune-mi. a folosit drept pretext o clipă de Centrată a Creaţiei Populare muncii, la îndeplinirea marilor
pus
pe care le-a
obiective
odihnă pe cîmp. Brigăzile ar
a tipărit mai multe culegeri partidul nostru în faţa poporu
tistice' ale sindicatelor au în
<» trebuinţat cţdesea monologul, care au fost difuzate caselor lui muncitor, în cadrul operei
Artiştilor amatori i» raionale de cultură. Din păca
cupletul, foiletonul, scheciul de construire a socialismului
pentru a da programelor o te multe dlini aceste tipăriturii au In patria noastră.
Am întrebat Carpaţii de-o ţară de lumină... i» notă variată şi plăcută. Din pă rămas prin dulapurile caselor ra
Şi mi-au răspuns, zîmbindu-mi, că asta-i ţara lor cate aceste forme au fost în ionale, fără a fi difuzate mai H RQSCOVICI
A fost milenii beznă ; dar aşteptau să vină ri trebuinţate prea puţin de bri departe căminelor culturale. medotist, Casia Regională
Stăpîn de drept al gliei : poporul muncitor. Deci în primul rînd se cere ca a. Creaţiei Populare Timişoara
găzile săteşti. In schimb am
Tot ce fusese scrîşnet... s-a ridicat sub soare !> întîlnit brigăzi care pentru a .■ .V W . V V W A W y V W v w w v w s v
In imnuri largi de slavă — asemeni ciocîrliei — o înfiera, chipurile. atitudmea
In cor de veselie-n Cămin, la şezătoare, înapoiată a unor cetăţeni au
Şi-n dans zglobiu, şi-n teatru, pe scena bucuriei. adus pe scenă „beţivi", „scan
dalagii", .malagambişti" şi alte
Acei cu frunţi plecate, pe vremea-ntunecată, specimene de acest Soi. Tre
îşi îndreptară bolul şi străbătînd în vreme buie spus că astfel de mijloa
Au izvodit noi jocuri de măiestrită artă, ce nu sîht recomandabile în
Şi-n fiecare cîntec un freamăt de poeme. spectacolele de brigadă j ele iW £ T / \ I
promovează prostul gust.
Vezi dansul „Secerişul" năvalnic cum se-ntrece
In ceea ce priveşte interpre.
Cu „Periniţa" veche ca Dunărea bătrînă : tarea trebuie să ne oprim pu — Ai venit iar 1a concurs, să — Ba dn’ ţi-o spus că o
fie concursul
fără de
„Plivit în colectivă" îl vezi dansat în zece. Mărio ?
Dar ştii că fi-vor sute în ceea săptămînă. ţin şi asupra programelor cu -Femeia dă din cap. sfioa Maria ? . . . .
care s-au prezentat la concurs să. E o vecile cunoştinţă a — Va să zică, o să cînţi ?
H e i! bucurie... spune-mi despre minuni de artă, brigăzile artistice ale caselor noasţră. Numele Măriei Pre- — Eu: nu. .Dar o să-i zică
De arta populară de sate izvodită, raionale de cultură. Este b ne jj* cop. solista corului #n Leşu un cîntec funduc esc fătuoa
De căluşarii vrednici care-ag deschis o poartă ştiut că formaţiile acestor in «* Ilvei, e de mult cunoscut ce- asta mea. $i tot Maria o
In lume pentru arta cea pururi înnoită... stituţii au, în primul rînd, me ■* [or ce urmăresc îndeaproape cheamă. Mărioara Precup...
nirea de a sbrvi drept model J» strădaniile creatoare ale ar- Aşa-i zice.
Spune, vioară, spune de vrednicul stăpîn. pentru echipele artistice de la a1 ţiştilbr noştri amatori. Melo- Aşa am cunoscut-o pe Mă
Mecanic, ori ostaş, colectivist de frunte. sate. Or, la concurs, "brigăzile j î diile învăţate de ta' bătrîni rioara Precup, o codană de
Azi viorist de seamă j de pictorul bătrîn caselor raionale . de cultură *. şi cintate pe scenele diterite- 18 ani. Stăteă ’'Cuminte lingă
Ce tînfir incă-arată... cum e Carpatul munte.' ■“ lor concursuri de femeia mama ei şi aştepta să fie
(Timişoara, Gătaia, Oraviţa şi
Pecică) s-au prezentat cu mult A, asta. trecută şi ea de mult chemată pe scenă...
* GEORGE DEMETRU PAN sub posibilităţile tor. Dacă tex ^ de pragul primei, tinereţi, ★ '
tele în general au fost bine 3j i-au dus faima în toată ţara. — Hai, Măraoarp, c i ţi-a
alcătuite, avînd un conţinut •C Azi. cîntecele Măriei" Precup venit rtndul f — s-a' auzit
concret, nu -Acelaşi lucru se 3» se pot auzi în repetate rin- glasul regizorului de culise.
J duri .şi la radio. Le-am privit atunci pe cele
poate spune despre interpreta două {ărănci... Mama şi
rea acestor texte. Nu ne pu. j Şi acum iat-o , din nou, în
•£ culise, aici, la faza interre- fata... Cui îi ardeau mai tare
tem explica de ce aceste br- obrajii ? Mina Măriei a ză
gâzi (din păcate ele • trebuiesc d~ gională de Ia Cluj. în obraji bovit o clipă în părul fetei...
criticate în bloc), care dispun •£ i-au răsărit bujorii emoţiei. — Du-te, Mărioaro !
de interpreţi capabili şi expe ^ Şi ard parcă mai tare ca-n Şi mîngîierea i-a dat cu
rimentaţi, au vemt pe scenă J alte daţi. raj. Mărioara Precup s-a în
5 — Şi ce-ai să ne cînţi,
cu texte neînvătate, cu proqra- dreptat cu paşi siguri spre
me neîncheqate, cu o serie de 3* Mano ? o întrebăm. scenă. Ajunsă în dreptul mi
artificii nejustifîcate. S-a ob «£ — Eu ? — zice femeia. — crofonului a mai aruncat o
servat că programele unor bri J Eu n-am să cînt astăzi privire către mama ei. Şi
m* nimic...
găzi au fost pregătite in pri n-a pornit să cînte deeît
pă (Gătaia de exemplu) sau j ! — Cum aşa ? Nrai fost după ce. din culise, Maria
fără „pretenţia" de a cîşt ga ^ promovată Ia faza iuterregio- Precup i-a dat tonul.
vreun premiu la concurs (e- «£ nnla ? Tocmai dumneata ? Maria Precup, — ..privi
xemplu : Lugoj). Rănrine ca o J. I-a înflorit un zîmbet pe ghetoarea Leşului", cum îi
sarcină a Casei Reqionale a JJ buze : spun oamenii din sat — avea
Creaţiei Populare Timişoara de J — Eu n-am să chit. Că lacrimi în ochi. Dindu-i Mă-
a face o profundă analiză a ^ amu nii-s bătrînă şi ,mi s-o rioarei tonul, părea că-i
cauzelor care au condus la o hîrbuit glasul... predă o ştafetă.
atit de slabă prezeiriare a bri. J Parcă nu ne vine să cre- Mărioara Precup. e rîndul
qăzilor artistice ale caselor ra «£ dem : tău să duci mai departe
ionale de cultura. J — Nu se poate.' una ca faima eîntecdor din Leşu 1
„Privighetoarea noastră“ — aşa o numesc cdf din Capu-Satulai. «■ asta. Un concurs fără Maria
raionul Cimpulung, pe Stima Weimsiedel, care s-a prezentai in •ir J Precup ?... TRAIAN LALESCU
cadrul fazei interregionale de la laşi cu un minunat cinice popu Pentru a asigura creşterea
lar moldovenesc in care slăveşte bucuria uieţu noi. nivelului de interpretare a V .V / M W .m 'M V .V A V A V .W .W A W V .V A
