Page 33 - Albina_1959_07

REVISTA S A P T A M IN A LA A AŞEZĂM IN TELOR CULTURALE

Asul <2 • Seria II*N r. 605 * Miercuri 29 iulie 1959 * 8 pagini — 15 bani

Intimpinînd măreaţa zi

De pe întreg cuprinsul patriei sosesa
zilnic sute şi sute de veşti. Una mai im.
portantâ ca cealaltă. Toate, sau mal
bine zis aproape toate, cu acelaşi con.
ţinut : noi şi importante succese în
muncă, noi şi importante realizări ale
oamenilor muncii. Totul încadrat într-un
entuziasm sporit prin apariţia hotărîrii
luate de plenara C. C. al P.M.R. din
13— 14 iulie a.c., totul in cinstea şi în
întîmpinarea celei de a 15-a aniversări
a eliberării patriei de sub jugul fascist.
Minerii din Valea Jiului — ne anunţă una din veşti —
întrecerea in cinstea zilei de 23 August însufleţeşte pe toţi muncitorii hunedoreni. au dat de la 16 şi pînâ la 23 iulie, 5300 tone cărbune
Iu fotografie: Aspect de la caja de lucru a laminorului Bluming de la Hunedoara. peste plan. Şi aceasta e numai o parte din angajament.
Pină la 23 August e toată vremea ca cifra de mai sus să
se tripleze. Sau mpi ştii ? Să crească de patru ori pe atît.
Te pui cu hotărîrea şi destoinicia minerilor comunişti
de talia lui Andrei Nagy, Alex. Furo, Ion Popa, Emerilc
Kovaci, Vasile Feher şi a ortacilor lor.
— Păi de n-om da noi in plus hunedorenilor cărbune
cocsificabil, ce s-or face ei cu angajamentele ce şi le-or
\
y luat în cinstea lui 23 August ? — se întreabă pe bună
dreptate Avram Doţiu, miner de frunte la Lupeni.
Minunată e această sincronizare a angajamentelor şi a
eforturilor. Minunată ca şi oamenii care o realizează
Dumitru Gropşan, Ştefan Cor şi Ion Cornea de la Hune­
doara, prim topitorii Bănică Cristache, Ion Sava şi Petru
Theam de la Reşiţa, constructorii de nave Ion Gâlbeanu
şi Constantin Urdăreanu de la şantierul naval T. Severiu
şi mu;ţi, foarte mulţi ca ei şi-au înscris numele cu cinste
pe panourile de fruntaşi ai depăşirilor de plan realizate
în cinstea marii sărbători.
Aflăm despre colectivul uzinei „Vasile Roaită" din
Eucureşti, că este pe cale să-şi îndeplinească angaja-
mentul de a realiza 3.466.000 lei economii peste plan. A-
flăm că la unitatea C. a întreprinderilor textile din Galaţi
s-a mărit cu 0,5 la sută randamentul maşinilor de ţesut,
ceea ce înseamnă mii şi mii de metri pătraţi de ţesături
date peste plan. Vrednică de luat în seamă este şi ves­
tea despre succesul colectiviştilor din comuna Geiu, re­ : -'■*
giunea Timişoara, care au obţinut 2.940 kg grîu în medie î.
la hectar. Dar pe colectiviştii din regiunile Galaţi, Plo-
eş'.i şi Craiova, fruntaşi pe ţară la treioriş, îi poţi trece
cu vederea ? Nici vorbă. Nici pe ei, nici pe colectiviştii ,«
din Ion Roată, Coşereni, Cirlig, toţi din regiunea Bucu­
reşti, care au predat de acum statului întreaga canti­ o i
tate de grîne contractată şi chiar în plus.
Aceste cîteva exemple de realizări arătate mai sus —
ele sînt nenumărate — vin să sublinieze marele ataşa­
ment cu care oamenii muncii răspund recentei hotărîri
luate de partid pentru creşterea nivelului lor de trai. 7 0
i
Vom depăşi, vom realiza peste plan, vom economisi,
ne angajăm să... iată cuvintele cele mai uzitate azi. Le
auzi în vorbirea siderurgiştilor, minerilor, metalurqiştilor
şi constructorilor, le auzi In vorbirea mecanizatorilor din
S.M.T., a colectiviştilor şi întovărăşiţilor agricoli. Oamenii
le folosesc cu atit mai mult, cu cit au în faţă chemările m
Comitetului Central al P.M.R. cu prilejul ce'ei de a 15-a
aniverîări a eliberării patriei de sub jugul fascist, che­
• Griul înalt, cu spice bogate In boa- I mări care amplifică mii şi milioane de inimi care cana­
; be, făgăduieşte o recoltă frumoasă• ; lizează energia creatoare a maselor spre noi şi noi rea- i-rii
Ş Este rodul muncii unite, cu mijloace 1 1 zări. „Muncitori siderurgişti şi metalurgişti 1 Daţi pa­
; mecanizate. ' triei mai multă fontă, oţel, laminate..." — şi furnalele
Hunedoarei înroşesc seninul cerului de vară, cuptoa­
rele de topit fontă şi oţel dau şarjă după şarjă, iar f'ţ - . c“C
YrA
Recunoştinţă laminatorii de la Roman, Cîmpia Târzii sau Oţelul Roşu
modulează ţaglele incandescente cu o însufleţire demnă
de admiraţie. „Construiţi maşini de mare randament la
nivelul tehnicii celei mai avansate..." — şi deasupra plan­
Cu cei care trudesc ma-nepm
Cîntîndu.ti slava-n largul zării. şelor se apleacă trunţi .-oordate, minţile veşnic curioase
Partid Muncitoresc Romîn, şi nea3tîmpârate a’e muncitorilor şi tehnicienilor caută
Cîrmac;ul de naţleide-al tării.
neîncetat soluţii tehnice noi, inventează, aduc inovaţii.
Cu ochi neadormiţi veqhezi. „Faceţi din fiecare gospodărie agricolă şi întovărăşire o
Privirea-ti raze vii aruncă. unitate înflori'oare, exemplu de urmat pentru ţăranii mun­
Porţi pe.ale timpului l:vezi.
Comori de-nfloritoare muncă. citori..." şi toate brigăzile şi echipele de pe întinsul îmbel­
şugatelor ogoare îşi înteţesc strădania de a fi la înălţi­
. Le eşti părinte tuturor
Şi bun ca miezul cald al piinii mea chemării lansată de partid. „Oameni de ştiinţă din
Spre prunci te pleci mînqîietor. Republica Populară Romînă ! Puneţi-vă toate cunoştinţele
Cinsteşti ca-n datină, bătrînii. in slujb i dezvoltării economiei şi culturii în patria noas­
Tu faci să aibă.al muncii stup tră 1" — şi oamenii muncii simt din ce în ce mai accen­
Lumină-n suflete curate tuat cum se revarsă asupra lor şi a muncii lor sprijinul
Şi straie-alese pentru trup celor ce au piit:un3 adînc în tainele ştiinţei.
Şi masa plină de bucate.
Torni bucurie în pahar. ( Continuare in pag. 2)
Trecînd din bine spre mai bine.
Şi lucrător si cărturar,
Sint sprijiniţi mereu de tine.
Nezăbovind pe Ia răscruci,
Cu.nalte teluri si tărie La baza de recep­
Tu tara noastră o conduci ţie e mare forfotă.
Spre pace şi prietenie. Care încărcate so­
De asta strînşi sub mîndru-ti steag, sesc in fiecare zi la
Păş:nd prin zilele ce cintă bază direct de pe
Şi tie mulţumind cu draq. ariile de treier, pen­
Poporul te binecuvîntă ! tru a preda griul
contractat cu sta­
GEORGE LESNEA tul.