Page 34 - Albina_1959_07
P. 34
anul în curs încă nu ş-a cal tor. Iată-i, de pildă, pe Co-
culat. V a trece însă de 7 ser Filip, Ilca Teodor. Bar-
m ilioane)- hura Ion, Lăscut Teodor si
Pentru prima oară. poate, alţii aducîndu-i în cor si pe
într-o briqadă artistică de feciorii lor ca în Alm as c i
fra de 150 de bărbaţi corişti
aaitatie — care se părea că
este „m onopolul celor ti să nu scadă niciodată ci
neri", al entuziaştilor, — în dim potrivă. Casa raională
de cultură din Beius a pus
briaada din Sîntana au apă
rut oameni în vîrstă. între în cadrul proaramului bri
care demn de remarcat jocul aăzii un anume moment
Vestiţii fluieraşi din lina. Mai e nevoie de prezentare ? Ei şi-au început programul prin a evoca imagini simplu, natural si cu nerv al pentru care au adus tocmai
din viaţa cruntă pe care au dus-o odinioară şi sjîrşind cu cîntecele pline de optimism şi voie bună, colectivistei Ortensia Dalea. din satul Pietroasa trei. pe
izvodite astăzi chiar din inimile lor. La 52 de ani ai ei. m olipsită rechi de copii, adevăraţi
virtuoşi ai dansului, care
de veselia si viaoarea celor
L A T I M I Ş O A R A din jur, confirm ă pe deplin s-au remarcat printr-o mă
spusele că bătrînii de azi au iestrie si virtuozitate de ne
inim ile tinere. crezut pentru vîrsta lor. C o
Reqiunei aazdă, Tim i întovărăşiţi, de la 15 la 65 reliaie. asa cum este cons rul din Peciu Nou, raional
şoara, i-a reven it cinstea să de a n i! 150 de ulasuri as- finţit cu litere de aur în In privinţa soliştilor v o C iacova, form at din rom îni
deschidă întrecerea artişti cultînd de baqheta m aqică a Constituţia patriei noatre. cali, instrumentişti si dan si aerm ani (colectivişti,
lor amatori în cadrul fazei destoinicului dirijor Ion Si această frăţie s-a întărit satori, toate regiunile s-au m uncitori din G. A . S. si
interreqionale la care au Puiu, au transmis în sală odată mai mult datorită prezentat bine si nu-i uşor S.M-T.), si care anul acesta
participat cele mai bune for o suită de m elodii, executa con d iţiilor. muncii laolaltă să arăţi care din ei vo r ob îm plineşte 75 de ani de exis
m aţii artistice din reqiunile tă pe cît de puternic, pe în aospodărie, meraînd pe ţine calificativul foarte bine tentă, num ai.în ultim ele luni
cu el
calificarea
si odată
Timişoara. Hunedoara. Cra- atît de armonios. în corul drumul luminat de partid. şi-a împrospătat rîndurile cu
iova si Oradea. casei raionale „Ion V idu “ Ei si-au dat mî.inile si s-au pentru finală. Poate M onica încă 20 de tineri.
Tim p de două zile, zeci de din Luqoi întîlnesti fete si leaat fraţi odată pentru tot Adam escu de la M arqa sau R evelaţia fazei interregio-
coruri, tarafuri, solişti si costume frumoase, bărbaţi deauna. Si în striaăturile lor Ghiră Tache din Gura Jiu nale de la Tim işoara a con
dansatori ,s-au întrecut în mîndri si voinici, qlasuri în lozincile cele mai cunoscute lui, or poate L ivia Bura din stituit-o însă echipa de dans
m ăiestrie cîntînd viata nouă care s-a adunat parca toată capătă m ăreţie sim bolică : Beius... Oricum, cel mai bun a căminului cultural din sa
din satele lor. Ei au scos la căldura inim ii. Cor laureat calificativ îl obţine însă tul Doh, raionul Simleu. O-
iveală m arile realizări obţi si finalist de mai multe ori „Partidul să ne trăiască marea mişcare a artiştilor radea, ultima reaiune care
nute în anii reaimului de pe tară. Republica să-nflorească !” am atori care a cuprins în si-a prezentat form aţiile du
dem ocraţie populară care în privinţa tarafurilor, so Briaada artistică din Sînt iureşul ei sute si mii de en minică după-amiază. si-a
le-au schimbat felul de trai, liştilor si echipelor de dan ana, avînd un text bine scris tuziaşti si animatori ai cîn pus în proaramul său ca ul
le-au înfrumuseţat zilele, suri e qreu de dat un pro si tot atît de bine orientat, tecului si iocului nostru tim punct echipa din Doh.
le-au netezit drumul spre nostic exact pentru cele mai a folosit toate m ijloacele. popular. Fiind spre sfîrsit, unii din
un viitor luminos. C ît de reprezentative. Totuşi. în spectatori dădeau semne de
cald şi emoţionant au ră mod cu totui deosebit s-au plecare. Asta însă numai
sunat în cîntecele şi striqaj prezentat tarafurile din Ca pentru o clipă, pînă la ridi
turile lor cuvintele de slavă ransebeş si Bălesti-Craiova. carea cortinei, cînd ne sce
pentru măreaţa zi a elib e De asemenea, o menţiune nă au pătruns într-un ritm
rării patriei noastre : specială se cuvine vestiţilor (vioi e puţin zis), un arup
fluieraşi din Jina, Hunedoa de fete cu o cunună mare
„August douăzeci şi trei
Viefii i-a pus nou temei” ... ra- 26 de membri ai întovă de spice aurii, semn. al bel-
răşirii zootehnice, cu flu suaului din colectivă. Cu-
Si toate îfnplinirile noas iere meşterite din .prun si rînd. ca pîraiele ce izvorăsc
tre, de la 23 Auoust în aurite prin..,o mitodă a noa de pretutindeni, năvălesc
coace : stră sicreta". de la V asile în scenă o droaie de flăcăi,
Bogdanei de 65 de ani si unii mai chipeşi decît alţii.
„Datorate sînt doar lui, pină la nepotul său Ion Dor- H ora se în cin a e. înţr-o în-
Dragului, partidului dea de 18 ani, au ridicat vîrtitură îndrăcită. Aplauze
Şi partidului părinte sala în picioare de qhiersul la scenă deschisă. Se părea
Noi ii mulţumim fierbinte plin de farmec al fluieru că ne apropiem de final,
Şi cu toţi făgăduim lui în care susurau parcă cînd trei bătrîni, trecuti de
Să muncim şi să clădim izvoarele munţilor, fream ă mult de 60 de ani. au intrat
Ţara — mîndră ca o floare tul codrilor, chemarea m i în dans cu o sprinteneală
Viaţa — ca o sărbătoare” . oarelor. uluitoare. Curînd. le urmea
Dansatorii din T ereqova ză trei tînci de-o şchioapă,
Aşa spun în cîntecele lor
membrii briaăzii artistice Isau ,.C ereqova“ cum i se Frumoase sînt felele de la casa raională de cultură Beius îm trei spiridusi care au ridicat
din Corlătesti, raionul Ca spune în arai bănăţean) podobite cu coroniţe de spice aurii şi flori multicolore pe cap. sala în picioare. Dansul
racal. C întecele sint punc consăteni si neamuri de-ale Alături flăcăii din brigada artistică de agitaţie cîntă cu bucurie continuă cu înfocare si
tate si însoţite de ropote de lui Lazar Cernescu, eroul belşugul muncii pe ogoarele înfrăţite. spectatorii asistă la cel mai
aplauze nestîrsite. Şi prin luptei pentru transformarea frumos si mai sem nificativ
acest gest simplu si firesc, socialistă a satului bănă m eraînd nînă la aaitatia Si zi de zi cresc noi si final de dans si de fază
sutele de spectatori îşi ma ţean, au smuls ropote înde- vizuală, (panouri, arafice, noi talente. In acest sens de concurs. Din m ijlo
nifestau încă o dată draqos- lunqi de aplauze. Au iucat. lozinci, machete, de clădiri faza interregională de la T i cul dansatorilor se înaltă
tea si recunoştinţa lor pen atît de firesc si de deaaiat şi altele), pentru a scoate mişoara m erită un calificativ o lozinca pe care scrie :
tru partid, pentru minuna încît aveai impresia că a- în evidentă înfăptuirile din cît se poate de bun. For „Trăiască 23 Auaust". Se
tele zile ce le trăiesc, cînd sisti la o minunată horă comuna lor înfloritoare si m aţiile artistice cu tradiţie dansează în jurul ei. Se
oameni care o viaţa în- presărată din belsua cu stri- din aospodăria lor multimi au prom ovat cu curaj pe cîntă. Fetele capătă o lumi
treaqă au trudit pe străine aături : lionară. V orbind de pildă scenă elem ente tinere, ta nozitate feerică : bucurie,
qlii cîntă azi nestăvilită lor „Mîndră ţară e Banatu’ despre dezvoltarea aosno- lentate, schimbul de m îine recunoştinţa, încredere în
bucurie de a trăi în linişte dăriei, „ca din păm înt“ au care. să tină mereu nestinsă viitor. Deodată, un porumbel
Azi la noi cîntă făt nafu’ alb ca spuma marii si curat
Si fericire, fără qrija zilei apărut panouri la început flacăra v ie a creaţiei fo lclo
de mîine. Setea de a cu Cîntă-n viers de bucui ie mai m ici si apoi din ce în rice. Ei sînt ajutaţi cu "i-nă ca qîndurile lor îşi ia zbo
Viaţa în tovărăşie !"
noaşte, rîvna de învăţătură, părintească de către „v e te rul din căuşul palm elor ce
ce mai mari ilustrînd cît lui mai tînăr artist amator.
dorinţa de a deveni un con Alături de dansatorii ro- ranii" form aţiilor, prin sfa
structor luminat al socialis se poate de suaestiv creş turi înţelepte si pilde din Dansul se termină, dar cor
mului, iaj:a ce caracterizează mîni din T ereaova s-au im terea de la an la an a fon îndelunaa lor experienţă. tina nu se mai lasă peste
spectatorului
atenţiei
pus
azi pe pălmaşii de odinioară dului de bază. Pe primul Elem entele noi care îm pros acest decor ce sim bolizează
care n-au putut, si nici în precizia în mişcări si spiri panou, mic, sta scris : „Anul pătează rîndurile artiştilor draaostea poporului nostru
vis n-ar fi îndrăznit să v i tul novator al dansatorilor 1950. Fond de baza 48.453 amatori constituie atît o pentru pace, pentru o viată
sîrbi. din Socol, M oldova-
seze să-şi dezvăluie talen le i“. Si ultimul panou, mare, continuare a celor mai bune
tele în trecut. Noua, precum si oraţia dan impunător: „A n u l 1958. Fond tradiţii cît si un spirit nou, cît mai senină.
satorilor aermani din Sîn-
Pe marea scenă a impună PETRE POPA
torului Teatru de Opera nijcolaul Mare, ce în ritm le de bază 5.268.811 lei“. (Pe inovator, necesar si folosi
gănat de vals au reliefat
din Tim işoara au păşit ca
la ei acasă sute de artişti convinaător si plastic bucu
amatori, soli ai cîntecului si ria vieţii noi din patria
noastră. Si această bucurie
iocului, în pitorestile lor
costume, cu fete vesele si a fost cîntată deopotrivă de Intîmpinînd măreaţa zi
romîni. aermani. maahiari si
pline de sănătate, de opti sîrbi. înfrăţiţi.pentru totdea
mism.
A ici, la Timişoara, s-au una în muncă si pe scenă. (Urmare din pag. 1)
întrecut coruri mari, de Asa crăiesc si stihurile bri La Muzeul de Artă Populară al R.P.R. se
peste 100 de persoane, cu aăzii artistice din Sîntana, desfăşoară pregătirile pentru Expoziţia de
raionul Cris. briaadă form a
repertorii boqate. cu o in Nenumărate sînt domeniile în care chemă Artă Populară ce va fi deschisă în preajma
terpretare măiastră, cu v e tă din romîni. aerm ani şi rile partidului au găsit un nemaiîntîlnit ră zilei de 23 August. Ea va avea drept temă
maahiari : sunet. Le aflăm în cîntecele artiştilor amatori dezvoltarea şi valorificarea artei populare
che tradiţie artistică. Iată
de pildă corul din Poiana, „Zi-i, lăută, zi-i un joc care s-au întrecut în măiestrie în cadrul ce în cei 15 ani de la eliberare. Intre 13—24
Sebeş, care a îm plinit 50 de Să jucăm toţi la un loc, lui de al V-lea concurs al formaţiilor artis august se va desfăşura în toată ţara „Deca
ani de activitate cu care Să răsune-n zări albastre tice de amatori de la oraşe şi sate. Le aflăm da culturii din R.P.R." Iată aşadar noi şi noi
Drilei a si fost decorat cu Cîntul înfrăţirii noastre : prilejuri de trecere în revistă a celor mai de
Ordinul M uncii si care la Saşi, maghiari, romîni deolaltă în strigăturile acestora, ca şi în poeziile de seamă realizări în domeniul artei şi culturii
concursurile anterioare a Vals, ceardaş şi sîrbă saltă I" clamate cu atîta meşteşug de ei. In cinstea obţinute în anii de democraţie populară.
obţinut de două ori premiul măreţei sărbători cei mai buni dintre cei mai însufleţirea cu care este întîmpinată cea
în tîi si de două ori premiul Părinţii si străbunicii oa buni artişti amatori de la oraşe şi sate se de a 15-a aniversare a eliberării patriei de
doi pe tară. Printre corişti m enilor care se află acum
se află Ion M ănit si Iancu p e . scenă au trăit în vor întilni In finala celui de al V-lea con sub jugul fascist, munca plină de avînt pa
Serbu, decoraţi şi ei cu m e vrăjb iţi veacuri întreqi de curs ce se va ţine la Bucureşti între 17 şi 22 triotic a oamenilor muncii constituie o ga
dalii, care cîntă în cor de... vitreaia v ie ţii de altădată si august. Ei vor demonstra astfel prin cîntec ranţie sigură că ei vor aduce o contribuţie
50 de ani, adică de la înfiin de atîtarea boierilor si g ro şi joc dragostea şi ataşamentul lor şi al în sporită la dezvoltarea economică a ţării, la
ţare. filor. Ce putere i-a înfrăţit construirea socialismului în scumpa noastră
Un alt cor cu renume si astăzi ? C ondiţiile noi, create tregului popor muncitor faţă de minunatele
cu tradiţie e cel din_ Alm as, de reaim ul nostru de dem o condiţii de viaţă create prin nemăsurata grijă patrie, la creşterea bunăstării întregului po
Oradea. E un cor bărbătesc craţie populară pentru fie părintească a partidului nostru drag. por muncitor.
de 150 de persoane. 150 de care om al muncii, indife
bărbaţi, ţărani muncitori si rent de naţionalitate, sau
