Page 35 - Albina_1959_07

P L O E Ş T I mult timp decît proaramul
în sine.
A u torii com peraielor din
La Ploesti au fost prezente partea reqizorilor de culisă tru ani, îşi începe reperto­ reaiunile Piteşti, Constanta.
form aţii artistice din patru o maximă încordare si aten­ riul. Ploe.şti ar fi bine să-si re­
reaiuni: Piteşti, Constanta, ţie, (nu-i de loc simplu să în tot timpul cit a cîntat vadă prezentările, eventual
Bucureşti si Ploesti. încă scoţi din scenă sute de oa­ Dica Udrea în culise a fost cronometrîndu-le. în ansam­
de la prima ridicare de cor­ meni si să-i înlocuieşti cu linişte. O linişte mare, sta- blu, dacă. lăsăm necorectat
tină faza interrecrională a a- alte sutei, în spatele scenei, pînită cu areu în sufletele acest amănunt are de sufe­
bundat prin inedit si pito­ este un du-te-vino neconte­ sutelor de artişti amatori din rit întreaul proaram asupra
resc. nit. Să faci linişte aici. în culise. Cu areu, deoarece căruia în ciuda excelentei
Taraful căminului cultural culise, este o strădanie care fiecare dintre aceşti oameni preqătiri a echipelor se a-
din Pătroaia, reqiunea P i­ întrece puterile unui om. abia-si înfrîna. pornirea să runcă un potop de vorbe aşa
teşti :— d iriior N ae Lincău Si totuşi a fost un moment, sară pe scenă si să ia în dorit poetice, dar care une­
— a acompaniat cu multă de neuitat moment, cînd în braţe fetita aceea de-o ori devin de-a dreptul stri­
căldură solişti voca li din culise s-a făcut linişte, o li­ şchioapă si s-o ridice sus, dente.
alte comune ca Paraschiv nişte mai mare decît chiar în sus, spre viată ca un sim­ Se mai observă din ace­ La fluier, Motroş Vasile solistul
Constantin d e . la ^ căminul sală. bol al viitorului. Pentru că laşi punct de ^vedere o dife­ căminului cultural Cobia, raionul
cultural din Câlim ănesţi si Erau în scenă, membrii cei mai mulţi dintre artiştii renţiere supărătoare între Găeşti.
Tache M aria, solista căm i­ form aţiei de muzică popu­ am atori prezenţi' aici sînt lectura com perajului si pre­
nului cultural din comuna lară a casei raionale de cul­ oameni care îsi amintesc de zentarea propriu-zisă a_ pro- interreqională de la Plo­
Dobroqostea, raionul. Piteşti. tură Pucioasa. 6 fluieraşi si felul în care dînsii si-au qramului. Chiar dacă în esti se mai^ cer încă şle­
Deşi nu s-au preqătit îm ­ 6 muzicuţe (chiar şi aceasta început viata. La patru ani ciuda lunaimii sale comne- fuite. S-a văzut la Ploesti
preună,, colaborarea lor de- îm binare a celor două ins­ mulţi dintre aristii amatori raiul a reuşit cît de cît să iusta orientare a colective­
săvîrsită a. înfătisaţ specta­ trumente m erită a fi subli­ de astăzi, nu ştiau altceva transmită spectatorului un lor de creaţie în ce priveşte
torilor încă o latură a aces­ niată ca o iniţiativă lăuda­ decît cel mult să pască aîs_- mic fior artistic, prezenta­ tematica si eficienta im e­
tui Concurs : dorinţa masivă, bilă, practică si cu mari po­ tele. Drumul lor în viată torul rupe însă cu brutali­ diată a briaăzilor artistice
pînă la scena de azi a fost tate această leaătură dintre de aqitatie. Dar pe alocuri
un drum areu si întorto- prezentare si proaram. lec- străduinţa de a cuprinde o
chiat. Drumul fetitii lui U- turînd pe un ton cu totul tematică cît mai boqată a
drea din Pucioasa porneşte schimbat,^ rece si parcă de dus la situaţia ca acţiunea
drept si siaur. luminos si la catedră, textul enunţiativ bine intenţionată să preju­
deschis tuturor năzuinţelor. al proaramului. Excelează dicieze calităţii artistice a
în această neinspirată m e­ proqramului. U nele briqăzi
Toate aceste m ici întim-
plări desprinse din cadrul todă de lucru prezentatorii artistice de aqitatie ca,_ de
reqiunii Ploesti si Cons­ pildă, briqada din Făcăeni,
lara al evenim entului ce a ori Potloai — Titu. ori Casa
avut loc la Ploesti si cărora tanta.
Despre felul în care s-au
trebuie să le adăuaăm si prezentat Ja această fază raională de cultură Slatina,
aducînd în scenă vorba des­
faptul că imensa mulţime de pre trecut au făcut acest
spectatori ploesteni luau echipele de cor se cer spuse
pur si simplu cu asalt por­ aici cîteva lucruri. Se ştie lucru stînqaci, nefiresc, cu
că repertoriile echipelor de
un abuz de lozinci si ex ­
ţile si uşile Teatrului de stat,
subliniază încă o dată si cor trebuie să fie In asa fel presii şablon care nu-si au
încă o dată draaostea si ore- alcătuite încît timpul de im locul cel mai fericit într-un
proaram artistic de briqada.
tuirea pe care si-au cîşti- terpretare a unui cîntec să
Proqram ele unor briaăzi
qat-o în aceşti 15 ani dansul nu ştirbească din calităţile artistice de aqitatie pot fi
şi cîntecul popular în rîndu- m uzicale ale respectivei bu­
rile orăşenilor, în rîndurile căţi corale. La Ploesti însă. încă revăzute, scurtate, cu­
„ li­
răţate de
„lip itu ri" si
tuturor celor ce muncesc si mulţi dirijori de coruri nu
pun umărul la construcţia cenţe" poetice.
au tinut seama de această în ce priveşte soliştii v o ­
socialismului în patria noas­
tră-
★
Pe scena Teatrului de stat
din Ploesti, form aţiile artis­
Săndulescu Lucreţia, solista căminului cultural din comuna tice amatoare din^ patru
Lunca, regiunea Constanţa, acompaniată de formaţia de ţibulcart mari reaiuni ale tării, au
a aceluiaşi cămin, a adus la Ploesti muzicalitatea şi căldura unor lăsat să se mai întrevadă
minunate cîntece jropulare bulgăreşti. însă si unele lipsuri atît în
form a prezentărilor cît si
aenerală si adîncă a tuturor sibilităţi de armonizarel. • în conţinutul unor pro-
participanţilor di.n oricare Instructorul acestei formaţii. arame.
reaiune a tării să ridice si V ictor Udrea, el însusi flu- Stăruim asupra acestor
să trimită spre faza finală a ieras- Spectacolul ,,meraea lipsuri pentru ca nînă la
concursului, cele mai v a lo ­ norm al" să folosim o expre­ faza finală a concursului
roase, mai talentate si mai sie de ,,culisă" a concur­ îndrumătorii si instructorii
folositoare echipe si form a­ sului. artistici să revizuiască pro-
ţii artistice. S-au văzut la După cîteva cîntece. pre­ qramele respective si să
Ploesti si asemenea întîm- zentatorul anunţa soliştii înlăture tot ce mai este
nlări : din cim poi ai aceleiaşi for­ areoi.
Nurmambet Cadrie, solista maţii : V ictor Udrea, V icto-
a casei de cultură din Con­ raş. Udrea, Iosif Udrea. Deci C om peraiul — prezenta­
stanta, avînd un copil su- tatal cu cei doi copii ai rea proaram elor s-a dovedit
qaci si trebuind să vină la săi. M icuţele cim poaie pe la toate cele patru reaiuni
cuprinzător si adesea, acolo
faza interreqională a fost măsura cim poierilor de-o
nevoită să-si aducă cu ea si şchioapă stîrnesc aplauze. unde s-a simtit nevoia, fo ­ Huteraşii Victoraş Udrea, Iosif Udrea şi sora lor Dica in virstă
copilaşul. Pentru a nu fi Iosif Udrea, în vîrstă de 6 lositor sublinierii ideii ma­ de 42... luni, solişti ai casei raionale de cultură Pucioasa.
stînienită atunci cînd va ani, încă de pe acum v ă ­ jore a numărului respectiv
urca pe scenă membrii for­ deşte aptitudini deosebite de proaram. Dar în aeneral indicaţie metodică. A u fost cali, instrumentişti şi core-
m aţiilor artistice din reaiu­ pentru acest instrument com peraiele. păcătuiesc încă prezentate la Ploesti cîteva qrafi, care au cîstiqat cele
nea Piteşti, care tocmai îsi popular. suite corale, com poziţii pro­ mai multe şi mai merituoase
terminaseră proaramul s-au Proaramul îl continuă so­ prin lunqime. Nu este de loc prii ale d irijorilor amatori. aplauze din partea specta­
oferit să-i înariiească de co­ liştii fluieraşi ai aceleiaşi recomandabil ca prezentarea Com poziţiile au vădit multă torilor, trebuie să se tină
pil. A fost un aest spontan formaţii, care sînt însă ace­ unui proaram să ocupe mai simţire muzicală si talent. Dar seama cu luare aminte de
si obişnuit uman, dar pe fun­ iaşi pui de oameni: Victor, s-a scăpat din v e ­ acompaniamentul lor muzi­
dalul si em oţiile concursului si Iosif Udrea. Din fluier, dere un sinqur cal. La Ploesti, adesea, acom ­
el a căpătat culoarea caldei copiii scot m elodii demne amănunt, şi anu­ paniamentul muzical a ştirbit
şi trainicei prietenii dintre de cinstea ce li s-a încre­ me, că lunqimea sau chiar a dăunat solistu­
poporul romîn si naţionali­ dinţat să fie solisti. unui cîntec în­ lui respectiv, fiind făcut
tăţile conlocuitoare, frăţie­ seamnă la un prea aproape de solist si
tate cîntată si subliniată în In culise, sute de artişti moment dat com ­ mult mai puternic decît o
amatori se iţesc prin toate
diferite numere ale oroara- prom iterea între- cere un simplu acompania­
m elor prezentate. părţile să-i vadă mai bine qii bucăţi corale. ment.
pe „so.lişti"; unii îndrăzneţi
C ei care au ascultat pro- s-au cătărat chiar pe scările D irijorii corurilor Faza interreqională a celui
aramul prezentat de corul de incendiu si de lumini. din Rucăr,_ Casa de-al cincilea concurs al
casei raionale de cultură de cultură P i­ form aţiilor artistice de a-
Giuraiu, condus de profe­ Deodată, în aplauzele a- teşti, Poiana-Ră- matori s-a terminat- Ea
sorul V ictor Carpis îsi a- proape necurmate ale spec­ cari, Brănesti si a scos în evidentă amploa­
mintesc cu em oţie de clipa tatorilor. prezentatorul mai alţii. încă mai rea uimitoare pe care a
cea mare a tăcerii spectato­ vesteşte un s o lis t: Dica păcătuiesc în a- luat-o în tara. noastră miş­
rilor, prem eraătoare explo­ Udrea 1 în scena, mai mult ceastă privinţa. carea culturală în aceşti 15
ziei aplauzelor. O asemenea ametită de lumina reflec­ Concursul al cin­ ani care au trecut de la eli­
tensiune dramatică au dă­ toarelor decît emoţionata, cilea prevede în­ berarea patriei noastre. La
ruit spectatorilor membrii păşeşte o fetită, n everosi­ treceri pentru faza finală a acestui uriaş
cotului din Giuraiu. Cînte- mil de micuţa. Cu o băs- m ăiestrie, inter­ concurs, atît de lara si atît
cul ..Dunăre. Dunăre", de mălută roşie, care totuşi nu-i pretare, armonie, de popular cum este con­
ascunde parul bălai, cu un
V. Timiş, orchestrat de diri- repertoriu, însă cursul al V -lea al form aţiilor
iorul corului a dobîndit. fluier ne măsura deaetelelor nici într-un caz artistice de amatori, repre­
prin munca acestui colectiv ci, fetita aiunae în sfîrşit întreceri pentru zentanţii cei mai buni aleşi
în dreptul microfonului. Teh­
de cor si a diriiorului său. lunqimi neiustifi- dintre cei buni, vor demons­
nicienii caută cu areu soluţii
o nouă valoare. Ba am spu­ cate a cînt.ece- tra, într-o măreaţa paradă a
ne ca acest cîntec abia prin să aducă m icrofoanele la lor, com poziţii cîntului şi jocului înaltul ni­
înălţim ea acestui prichindel,
orchestraţia si interpretarea în sfîrşit si acest amănunt p rop jii sau pre­ v e l politic si artistic al miş­
niurqenilor si-a scos la lucrări. cării culturale, n ivel dobîn-
lumină adevărata sa va ­ rezolvat. Dica Udrea. cea Proqram ele bri- dit de poporul nostru sub
mai tînără solistă a celui
loare. In echipa de dansuri din comuna Ţigăneşti qăzilor artistice conducerea partidului în
★ de-al cincilea concurs al — Alexandria, regiunea Bucureşti, tuci un aceşti monumentali 15 ani.
De obicei la asemenea form aţiilor artistice de ama­ jucător nu inlrece virsla de 17 ani. Pas de de aqitatie pie- GH. FLORESCU,
spectacole care solicita din tori, în, vîrstă de nici oa- te inlrece cu ei dacă-fi dă mina. zentate la faza