Page 38 - Albina_1959_07
P. 38
Concursul „ALBINEI64 • Concursul „ALBINEI44
S B ^ S a h U tw s ir u .
Ld mimau 9 kilometri de boierului, se rînduiesc cu care cu toate greutăţile
Murgeni, spre nord. pe şoseaua ordine paturile tractoriştilor începutului a reuşit prin
ce duce spre Huşi, se întinde şi muncitorilor. activitatea sa rodnică să atragă
pe costişa din stingă apei Satul s'a înfrumuseţat cu an de an alte şi alte familii.
Elanului un sat mic şi îngrijit, case noi, spaţioase care Prin munca de lămurire a co
Giurcani. Documentele arată nu mai au acoperiş din muniştilor din sat, s-a reuşit
că Giurcani a fost un sat de paie sau maldăre de cio ca în ianuarie 1959 întreg satul
robi. ai cărui locuitori depin cane. Tabla şi ţigla se văd la Giurcani, care număra 224 de
deau cu totul de boieri. orice pas. De pe băncile şcolii familii, să-şi strîngă laolaltă
— Vedeţi dumneavoastră — ogoarele formînd o Colectivă
spune moş Paraschiv Sîrghi — puternică şi bine închegată
căsuţele erau ale boierului şi Prin colectivizarea totală a sa
dacă robul care locuia într-însa tului, gospodăria agricolă co Casa raională de cultură din Tirgul Lăpuş, regiunea Baia Mare,
nu mai era bun de muncă, el VIATĂ NOUĂ lectivă „Drumul belşugului" construită iu anii regimului democrat-popular.
era alungat din ea şi înlocuit numără acum circa 800 ha te Foto: AL. BALANESCU, învăţător
cu altul. Aşa s-a Intîmplat cu ren arabil şi fineţe, multe ani
bătrînul Toader Gînju şi cu ÎN GIURCANI male şi numeroase atelaje.
alţi mulţi ca el. S-a ridicat mult şi nivelul
Au trecut ani şi ani... Elibe de viată al colectiviştilor.
rarea patriei noastre de către Uneori seara se poate auzi o yiumaiiu,________
Armata Sovietică de sub iuqul melodie plăcută care te sileşte
fascist, a făcut ca şi în Giur- de 7 ani s-au ridicat multe ele să stai locului : cîntă la acor € © 8 e © e se -l H I I 1 i i i
mente capabile care fac oinste
cani să răsară zorii unei vieţi deonul cumpărat anul trecut
noi. Alta este acum mentalita satului în sectoarele lor de colectivistul Costică Cotevan. Cine-mi creşte ţara ca o floare, 5
tea oamenilor şi alta este viaţa muncă. Mare parte din copiii De altfel, trebuie spus că la Cine-o luminează ca un soare, §§
pe care o trăiesc. Au dispărut care au urmat şcoala de 7 ani Giurcani colectiviştii şi-au în Oamenii la muncă cine mi-i îndeamnă, ş
pentru totdeauna moştenitorii au terminat o şcoală profesio jghebat şi o adevărată orches Faptele-n lumină cine mi le-nseamnă, H
iui Corbu cu suita lor de dra- nală sau medie. Se află în sat tră. Lumina cărţii şi-a căpătat Cine-nseninează =
qomani. contabili şi vătafi. Pe şi casă de naştere, iar la o largă răspîndire în rîndurile gindurile, j l
aleile curţii trec cu zgomot 2 kilometri un dispensar. Bol colectiviştilor. Biblioteca cămi Cine-nflâcărează ş
K.D.-uri şi Universale. Este aici navii din Giurgani nu mai stră nului, care numără circa 1-200 rîndurile? Ş
sediul unei secţii a G.A.S. bat pe jos 9 km. pină la Mur- volume, deserveşte cu regula
Murgeni. în dormitoarele spa geni. ritate aproape 120 de per Numai tu, parlid conducător, g
ţioase unde pînă mai ieri se In mai 1956 a luat fiinţă în soane Pui în inimi flacără şi dor =
odihneau, după nopţi întregi de Giurcani gospodăria agricolă Şi sub steagul tău pe oameni îi aduni g
petrecere şi cărţi, musafirii colectivă ..Drumul belşugului", Şi-i înve(i, şi-i creşti să fie tot mai buni t §g
Trec pe la grădina colecti
vei. Privesc digul care va stă CONSTANTIN PETRILA f |g
vili de acum furia Elanului, învăţător ş=
cum se profilează în lumina
Pînă la 23 August, că* Săbăoani-Roruan ||
minele culturale din Le- violetă a amurgului ca o ex
lei şi Juttelec, regiunea presie grăitoare a hărniciei
Baia Mare. vor fi înzes giurcănenilor. De-a lungul lui
trate cu aparate de pro s-au plantat plopi pe sub um Am crescut cu August 23 f
bra cărora mîine, copiii cu pă
iectat filme.
rul inelat ce-i văd zilnic la
(Coresp. IOAN POP) grădiniţă, jucîndu-se, vor tre Despre August scrisu-s-au de toate î g
ce într-o înlănţuire curată de Versuri, proză, cronici, amintiri.., g
dragoste. La stîna de peste Teme noi mereu sînt căutate g
pod, Panainte Coman, baciul, Prin noian de fapte şi-mpliniri. g
va aprinde felinarele şi va
Noi, copiii, cîntăm bucuria g
chema cîinii la pază în dosul
Ce ne-au dat-o anii cei senini g
perdelei de stuf. Mă aşez lin Legănîndu-ne bogat copilăria g
gă el şi ascult un cîntec vioi, Cu şirag de stele şi lumini. g
al cărui ecou duce peste cul
Ne am plimbat vacantele pe creste g
mile înnegurate mesajul unei Şi din loc în loc cu drag am smuls W
vieţi noi pe care o trăiesc giur- Codrilor, frînturi dintr-o poveste f
cănenii. „Mulţumim din inimă Din trecutul nostru de demult. g
partidului"... Şi parcă fetele
Spice-am adunat de pe ogoare, I.
pline de mulţumire ale celor
Am sădit copacii în dumbrăvi, |ţ
cu care mă îndrept spre casă Ne-ain bronzat în soarele de mare, F
ar vrea să exprim e: „Da... Ne-am scăldat în ape cu păstrăvi. g
Pentru toate înfăptuirile noas
Noii vieţi îi sîtitem vornicei, g
tre, pentru viaţa fericită pe Azi partidul ne e far şi scut; g
care o trăim azi, mulţumim Ne-am născut în August douăştreî, ş
din inimă partidului" Şi în pas cu August am crescut. jj
— E frumos la film, tată, dar de ce joacă pe întuneric ?
— Cu cit vom avea mai des „întuneric" de felul ăst* la cămin, TEODOR HARDON MARIA GHIŢĂ
cu atît ne vom... lumina mai mult ! elevă, Ploeşti
Giurcani, raionul Murgeni,
(Desen de Al. CLENCIU) regiunea laşi
. V .V A V .V .W .V .‘.V .,; ,.V .W .% V A \W .,.W ,V .W .,1V ,V .V .,.,.V .V .V .% V .V .W .,.*.V .V ,".,.W .V .,.W .V A W A W .,liVA%W.%W.%W.‘.
.VVVVVV’VVV ■ Sîrbu. tn a m in tire a t le n e i S irbu cretă, ea a fost condamnată la 25 de
Printre figurile luminoase de luptă
lor de prevedere luate în septembrie
.
i i o t u l d i n p i Ă m c i
tori care şi-au jertfit viaţa pentru li
1942, Elena Sîrbu cade din nou in
bertatea poporului se numără şi Elena
ghiarele siguranţei.
.
Cu toate că împotriva Elenei Sirbu
..
Eră o fată subţirică, cumva prea se
n-a putut fi adusa nici o dovadă con
rioasă pentru vîrsta ei, cu ochi negri
.
mari. sprincene stufoase, buze strînse.
ani muncă silnică. Elena ştia ca pe
Din adolescenţă re remarcă prin tăria
deapsa e irealizabilă, că fascismul va
.
de caracter şi înverşunarea in căutarea
Nu i-a fost dât ■ însă să
fi zdrobit.
.
adevărului. Despre cauza cca dreaptă
vadă mult visata zi a eliberării.
tu
a clasei muncitoare a aflat de la tatăl
drum spre
închisoarea Mislca, unde
.
trebuia să-şi ispăşească pedeapsa, Ele
prilejud unei greve la cariera de piatră
cauză că participase la revoluţia din
na a fost oprită
pentru carantină la
a oraşului, e din nou arestată, judecată
VV . . său, învăţător, scos din slujbă din bani şi alimente pentru cei închişi. Cu gust 1943, îo timpul unui bombarda
1905. Elena devine comunistă încă in
închisoarea din Ploeşti. Aici, la 1 au
şi condamnată la 2 ani închisoare.
anii de liceu, la Soroca, unde intră în
„Şcolarul Roşu"
apoi în
organizaţia
Anii de închisoare in tovarăşul co
ment, un avion în flăcări s-a prăbuşit
V\ . Lt.T.C muniştilor arestaţi o căleşte pe Donia, care erau întemniţate femeile. In loc
închisorii,
asupra
aprinzînd aripa in
îi dau posibilita'ea să-şi lărgească cu
In 1934. devine studentă, tnscrtm-
noştinţele, să capete o solida piegătire
\ . du-se la facultatea de medicină a Uni membră a Partidului Comunist Romîn. să deschidă celulele celor închişi, gar
marxist-leninistă.
devine
In
1938.
VVVV\ . . . ţie legionară. Organizează studenţii în Elena Sîrbu, dindu-i însărcinări gre scapi dintr-o casă incendiată, dacă eşti
versităţii d.n Iaşi. De îndată, se aruncă
dienii au fost „mobilizaţi" să salveze
în viitoarea luptei împotriva fasciştilor
mobilierul directorului. Deţinutele poli
tice an tăcut tot posibilul ca să înlă
trădători de ţară. In ziua de 10 decem
Partidul a avut întotdeauna încredere
brie, a acelui an, în fruntea unui grup
ture primejdia morţii, dar cum poţi să
de tovarăşi, zădărniceşte o demonstra
le şi de răspundere. Şi Elena n a în
închis ? Elena a reuşit să salveze cîtcva
partidului.
şelat niciodată încrederea
nevoiaşi
pentru
tovarăşe, dar s-a prăbuşit, puterile au
a cere guvernului ‘ Mult timp a lucrat in organizaţia „A-
Y,.VVVV\ . . . . . învăţătură. Elena sau Donia, cum îi jutorul Roşu", strîngînd bani. al mente lupta activă împotriva războiului, pen cei mai buni — comuniştii. Dar Elena
parăsit-o. A ars de vie în vîr-stă de 28
burgliczo-moşicresc burse, cămine, can
tine, întrebată fiind de un poliţist de ce
luptătorii închişi. Nu
de ani...
şi haine pentru
La un an după această tragică in-
nu se astîmpără şi nu-şi vede doar de
o dată, deghizindu-se în logodnica cu-
tîmplare. poporul romîn întîmpina cu
tărui sau cutărui deţinut politic, venea
entuziasm actul izbăvitor de la 23 Au
spuneau colegii, răspunde că nu se va
la vorbitor la Doftana, Aiud sau într-o
astîrupăra cit timp oamenii simpli vor
gust 1944. Poporul răsculat a sfărîmat
Călătorea mult prin
altă închisoare
porţile închisorilor, eliherind pe tiii săi
fi asupriţi şi umiliţi de exploatatori.
(ară, ajutînd rudelor şi prietenilor ce
Se înţelege de ce agenţii stăpînirii au
lor închişi să se organizeze şi să acţio
neze mai hotărit.
VVV\ . . . făcut tot posibilul ca Elena să nu poa antisovietic, Elena Sîrbu lucra în ca tru răsturnarea guvernului trădător de Sîrbu nu mai era printre ei. Flăcările
războiului o mistuiseră, transformind
să le
tă termina studiile. E nevoită
criminalul -război
izbucnit
Cînd a
ţară, pentru
izgonirea
cotropitorilor
însă amintirea ei intr-o torţă ce con
întrerupă şi pleacă în orăşelul unde o
liitlerişti. Elena a fost deosebit de ac
tinuii să lumineze drumul unor noi şi
soră a ei era profesoară. Aici îşi reia
dru! comitetului de partid al sectorului
tivă în organizarea sabotajului în între
„albastru" al Capitalei. Principala sar
w imediat activitatea revoluţionară; ti cină a comuniştilor era atunci să mo prinderi şi în propaganda patriotică. noi generaţii de tineri...
păreşte şi împrăştie manifeste uteciste,
Dar cu atît mai puternic se înteţea
V organizează tinerelul muncitor, stringe bilizeze masele de oameni ai muncii la urmărirea poliţiştilor, tn ciuda măsuri Ml HAI NOVICOV
V A % % V A V V , V . V A % V W . W . V . V . \ V . V . V . V A V / A , / A V . V . V . V . V . V . W . V . , . 7 . V . B. , , V V . W . ' , W . V . V . V . W . V . W / A ’ A V / . W . V / A * .
