Page 39 - Albina_1959_07

Conferinţa de la Geneva mzHa m i. liioi m y.s.s.s.

Delegaţilor occidentali le plac propieri a celor două state ger­
foarte mult vorbele, îndrăgesc mane, şi nu la scindarea lor Schimbul de expoziţii între rea Expoziţiei americane, R.
Nixon a avut prilejul să cunoas­
S.U.A. aduce un
şi
cu deosebire vorbele care încîl- aşa cum susţin delegaţii occi­ U.R.S.S. important la dezvol­ că pe oamenii sovietici, s-a în-
aport
cesc lucrurile, care împiedică dentali. De asemenea, A. A.
legăturilor
priete­
de
tarea
rezolvarea celor mai arzătoare Gromîko a subliniat că dele­ nie între popoarele sovietic şi a- tîlnit cu ei, au stat de vorbă.
Oamenii sovietici i-au spus răs­
probleme internaţionale. In ca­ gaţia sovietică nu consideră merican. Sute de mii de ameri­ picat lui R. Nixon că ei doresc
drul tratativelor de la Geneva propunerea privind constituirea
miniştrii de externe occidentali Comitetului pe întreaga Germa­ cani au aflat, în ultimele săptă- dezvoltarea relaţiilor multilate­
rale cu S.U.A., dar nu înţeleg
mîni, multe lucruri despre Uniu­
s-au întrecut care să vorbească nie ca singura formă posibilă
mai mult, dar cînd a fost vorba de tratative între cele două sta-te nea Sovietică prin intermediul să admită ieşirile agresive ale
imperialiştilor americani, nu vor
Expoziţiei U.R.S.S. de la New-
să se treacă la fapte lucrurile şi că este gata să contribuie York. Americanii au luat cuno­ tolera nici o aventură război­
s-au schimbat. A ieşit, de fie­ la găsirea altor forme de tra­ ştinţă de cuceririle măreţe ale nică a acestora.
care dată, la iveală cu destulă tative. Delegaţia sovietică a
N. S.
dintre
Convorbirile
claritate faptul că delegaţiile arătat şi de data aceasta că ştiinţei şi culturii sovietice, de Hruşciov şi R. Nixon, convor­
occidentale nu sînt animate de este gata să facă totul pentru succesele grandioase ale eco­ biri care au avut loc într-unul
dorinţa sinceră de a se ajunge ca lucrările conferinţei de la nomiei U.R.S.S. din pavilioanele Expoziţiei ame­
la un acord In problema ger­ Geneva să se soldeze cu rezul­ Iar acum, la Moscova, în par­ ricane şi într-o vilă din împre­
mană care ar contribui la des­ tate pozitive, în interesul păcii. cul Sokolniki, este deschisă ex­ jurimile Moscovei, au scos in
tinderea încordării în Europa şi Puterile occidentale, care pînă poziţia americană. Ea cuprinde evidenţă, cu multă sinceritate, a-
în întreaga lume. acum s-au situat pe o poziţie numeroase exponate despre rea­ tit punctele de apropiere cit şi
De pildă, delegaţii puterilor rigidă, ar trebui să-şi dea sea­ divirgenţele dintre cele două mari
occidentale au declarat de ne­ ma că a sosit momentul cînd, lizările multiple ale S.U.A Dar, puteri. Atunci’ cînd, de pildă,
numărate ori în cuvîntările lor în locul tacticei de tărăgănare, aşa cum scria zilele trecute „Li- vicepreşedintele Nixon a expri­
că situaţia din Berlinul occi­ de vorbărie, să adopte poziţia teraturnaia Gazeta", dacă te re­ mat dorinţa ca în relaţiile inter­
dental este anormală. Şi au constructivă de discutare sin­ feri la ceea ce vezi în pavilioane naţionale să nu se recurgă la
spus multe vorbe în legătură cu ceră a problemelor ce stau în ai deseori senzaţia că mul­ metodele de dictat şi de ultima­
această situaţie din Berlinul oc­ faţa conferinţei, de adoptare a te exponate nu reflectă via­ tumuri, întrucît ele pot sili o
cidental. In realitate, cînd s-a unor hotărîri concrete privind ta reală din S.U.A. parte sau alta să înceapă răz­
pus problema să se ia de-acum problema germană, hotărîri care Ziarele americane au cerut ca boiul, N.S. Hruşciov a replicat
anumite hotărîri concrete, mi­ interlocutorului său că U.R.S.S.
niştrii occidentali şi-au schimbat să asigure pacea şi securitatea această expoziţie de la Moscova nu poate fi „convinsă" prin in­
vorbele, au venit cu aşa-zise popoarelor. să fie folosită drept „o nouă termediul dictatului, aşa cum în­
„propuneri” noi care nu urmă­ armă de propagandă în războiul cearcă S.U.A.
resc decît menţinerea vechilor rece" („Daily News"). Or, în — Ameninţările nu au nici un
rînduieli de ocupaţie din Berli­ dorinţa de a face propagandă
nul occidental. Libertate democraţilor greci! „cu orice preţ", organizatorii efect asupra noastră — a aver­
tizat N. S. Hruşciov — şi nici
Se discută de cîtăva vreme expoziţiei n-au respectat adevă­ nu vor avea efect veodată. Dv..
problema constituirii unui Co­ rul asupra vieţii din S.U.A. nu veţi reuşi aceasta cu noi.
mitet pe întreaga Germanie, Sentinţa dată de tribuna­ ciei. Paul I. Asemenea te­ Dv., aveţi unele lucruri şi noi
comitet menit să uşureze rea­ lul militar de la Atena a legrame şi mesaje sînt tri­ Chiar un grup de gazetari ame­ avem unele lucruri, de altfel
lizarea unei apropieri politice a stîrnit o profundă indignare mise zilnic de sutele de ricani au semnat recent o decla­ lucruri mai bune ca ale dv. In
celor două Germanii şi discuta­ şi revoltă în rîndul milioa­ milioane de partizani ai raţie în care se spune că sînt aceste condiţii nu este oare mai
rea în comun de către ele a pro­ nelor şi milioanelor de oa­ adevărului care îşi inten­ ireale exponatele care arată că bine să fim prieteni ? Vrem să
blemei Tratatului de pace şi a meni de bună credinţă din sifică lupta pentru elibera­ între „negri şi albi există fra­ trăim în prietenie cu America
reunificării. Această propunere a lumea întreagă care iubesc rea democraţilor acuzaţi ternitate în S.U.A." şi cu toate celelalte ţări...
fost făcută de delegaţia sovie­ adevărul, pacea si democra. pe nedrept, pentru anula­ •k
tică din dorinţa’ de a se re­ ţia. Glasul marelui front al rea odioasei sentinţe. Pa­ ★
zolva cit mai just problema ger­ umanităţii şi adevărului trioţii greci nu sînt singuri. Primul vicepreşedinte al Con­ R. Nixon şi-a exprimat do­
mană, rezolvare care să cores­ condamnă aceste fărăde­ Alături de ei sînt * sutele siliului de Miniştri al U.R.S.S., rinţa de a călători prin U.R.S.S.,
pundă intereselor poporului ger­ legi, demască planurile de milioane de partizani ai Frol Koz'iov, a vizitat S.U.A. de a se întîlni cu oamenii so­
man şi tuturor popoarelor din cercurilor reacţionare care nobilei cauze a dreptăţii, cu prilejul deschiderii Expozi­ vietici. El a vizitat de acum Le­
Europa. Puterile occidentale au sub paravanul odiosului păcii şi democraţiei din în. ţiei sovietice. Acum, R. Nixon, ningradul şi Novosibirskul. Oa­
respins de la început şi această proces înscenat lui Manolis treaqa lume. vicepreşedintele S.U.A, vizitea­ menii sovietici îl primesc pretu­
propunere fără să motiveze cu Glezos şi celorlalţi patrioţi Scrisoarea lui Manolis ză U.R.S.S. R. Nixon a citit, la tindeni cu ospitalitate. Ei sneră
nimic poziţia lor negativă. Şi intenţionează să înăbuşe Glezos adresată tuturor deschiderea expoziţiei, mesajul că vizita aceasta, ca şi vizita lui
de data aceasta delegaţii occi­ lupta dîrză a întregului po­ oamenilor de bună credinţă preşedintelui Eisenhower în care F. R. Kozlov în S.U.A., pre­
dentali au aplicat aceeaşi tac­ por grec pentru libertate din lumea întreagă este acesta spune multe lucruri fru­ cum şi schimbul de expoziţii so-
tică. Văzînd că nu pot să răs­ şi pace. Adevărul a luminat emoţionantă şi fiecare cu- moase despre pace şi relaţiile vieto-american, vor duce la o
pundă din ce cauză nu sînt de inimile oamenilor şi a vînt îndeamnă la luptă ho- înviorare a relaţiilor dintre
acord cu propunerea sovietică, strîns în jurul lui opinia tărîtă pentru apărarea sovieto-americane. S.UA. şi U.R.S.S., spre binele
miniştrii de externe occidentali publică mondială care res­ umanităţii, adevărului şi După ce a asistat la inaugura­ păcii generale.
au venit cu alte „propuneri”. pinge sentinţa pronunţată democraţiei. „Dragi prie­
Ce cuprind aceste propuneri de tribunalul militar şi cere teni din lumea întreagă ! —
este lesne de bănuit : amînarea punerea în libertate a de­ îşi începe scrisoarea eroul
la nesfîrşit a situaţiei anormale mocraţilor greci : „Nu pu­ poporului grec, Manolis
din Berlinul occidental şi a sem­ tem fi de acord cu sentin­ Glezos. Daţi-mi voie să vă
nării Tratatului de pace. Noua ţa pronunţată ia acest pro­ string puternic mina şi să
propunere occidentală prezenta­ vă mulţumesc pentru lot PE SCURT lO T t iiiiM
ces înscenat. Milioanele de
tă de Chr. Herter în termeni bărbaţi şi iemei cinstesc ce aţi iăcut în numele de­
foarte vagi şi confuzi susţine numele lui Manolis Giezos mocraţiei in ţara noastră.
ideea unor consultări ale celor Daţi-mi voie, de asemenea, • N. S. Hruşciov a primit pe membrii delegaţiei oamenilor —
ca pe un simbol a] liber­
patru puteri „din cînd în cînd, tăţii, democraţiei şi păcii. să consider pe fiecare din de cultură din Cipru, cu care a avut o convorbire. ^
la niveluri şi locuri ce se vor Cerem punerea lui in liber­ voi un prieten al meu. De- Q
• La 25 iulie a sosit Ia Moscooa o delegaţie guvernamentală f=.
stabili ulterior" pentru a exa­ tate. precum şi a tovarăşi­ mocraţii greci simt in per- Q economică a R. P. Ungare, condusă de Apr o Antal, prim-vice- gj
mina problemele privind Ger­ manenţă legăturile frăţeşti Q
mania pe baza falimentarului lor săi şi vă rugăm să fo­ care ii unesc cu voi, cu 0 preşedinte al Consiliului de Miniştri. s
plan pachet. losiţi in această direcţie sutele de milioane de oa­ • In Nicaragua situaţia se menţine încordată, populaţia p
toate posibilităţile de care
A. A. Gromîko a demonstrat meni, mari şi simpli, care continuînd lupta împotriva regimului dictatorial al lui Somoza. Ţ;
şi de data aceasta, cu o argu­ d is p u n e ţiIată cerinţa fer­ pe întreg pămintul apără
mentare bogată şi convingă­ mă a 95 de milioane de în felul lor, la locui lor, • Un milion de persoane au participat ia 25 iulie Ia de- p
toare, negativismul poziţiei occi- membri exprimată într-o libertatea şi pacea... Ală- monstraţiile care s-au desfăşurat în cursul celei de-a patra p
zile de acţiuni comune ale oamenilor muncii japonezi, împo- [
den*ale. Ministrul de Externe telegramă trimisă de Se­ turaţi-vă Eiadei, democraţi friva revizuirii „tratatului de securitate" japono-anierican- p
sovietic a arătat că crearea unui cretariatul Federaţiei Sindi­ din lumea întreagă /“
Comitet pe întreaga Germanie cale Mondiale regelui Gre­ • 100.000 de mineri de la 11 societăţi carbonifere din Japo- ţ
ar contribui la crearea unei a­ nia ău declarat grevă, cerînd sporirea salariilor. L
IMAGINI DE LA FESTIVALUL TINEREŢII

Solii tinerelului lumii s-au reintilnit la Viena, la tradiţionala sărbătoare a fi- In aceste zile dragostea de viaţă, libertate, năzuinţa comună de a trăi in pace şi
nerii generaţii: cel de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. La prietenie.
Viena, au venit tineri din toate colţurile lumii, de pe toate continentele. Vorbesc In fotografii: delegaţia tineretului din Republica Populară Romină Ia des-
timbi diferite, au obiceiuri deosebite, convingeri politice felurite, dar pe toţi îi chiderea Festivalului ( stingă)] o întilnire prietenească a tinerilor din diferite ţări
uneşte dorinţa arzătoare, fermă de pace şi prietenie. Tineretul lumii işi manifestă la Viena (dreapta).
REDACŢIA: Bucureşti Piaţa ..Scînteii", Tel- 17-60 10 17-60 20. 17.60 40- ABONAMENTE - 7.60 lei anual Taxa poştală plătită în numerar cont. aprobării Dir. Generale
P.T-T R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se tac la oficiile poştale, prin lactoni poştali şi difuzorii voluntari. T iT A R U L : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin"