Page 4 - Albina_1959_07

In pas cu c e rin ţe le

Rădeşti, comună mare, la jumătatea jinit acţiunea de sporire a fondului de Director
drumului între Piteşti şi Cîmpulung, se bază prin cîteva lecţii la cercul agro­ tarul corni
numără printre comunele cu o bogată tehnic. Membrii întovărăşirii au hotărît tovarăşul
activitate culturală. Este meritorie stră­ în adunarea generală să verse la fondul să ne dea
dania colectivului de conducere al că­ de bază venitul obţinut de pe trei hec­ „In ce
minului de aici, care se poate mîndri tare de grădină şi cinci hectare de nul cultur
astăzi cu echipele de teatru, dans, cor, cartofi. La cercul agrotehnic de care sarcină ms
cu cercurile de cultură generală şi răspunde profesoara Elena Georgescu, sfatul pop
cursurile agrozoopomicole, cu colecti­ s-au predat lecţii despre cele mai ţie probi©
vul de conferenţiari, biblioteca şi bune metode de însămînţări şi în­ sătenilor î
) cercurile de cetit care desfăşoară o grijire a culturilor legumicole. Membrii jninul coli
rodnică activitate în comună. cercului au îngrijit de răsadniţe, au vana canei
învăţătoarea Elena Iliescu, responsa­ aplicat pe lotul experimental metoda tovarăşii d
bila colectivului de conferenţiari are însămînţării cartofilor cu gunoi la fun­
dar în zio
foarte multe de povestit în ce priveşte dul cuibului şi cu şanţuri de irigaţie.
nu i-am ai
eficienta propagandei ştiinţifice desfă­ La grădină au fost plantate cele mai
Conferii
şurate de căminul cultural. rentabile culturi. Prin lecţii practice ţi­
colae Dine
„Am căutat să alcătuim colectivul nute la cămin de către Laurenţiu A-
film dccui
Cînd la Suliţa a sosit vestea că o Unul dintre membrii brigăzii ştiinţifice nostru din oameni care au o cit mai VTamescu, tehnicianul gospodăriei co­ în care oa
brigadă ştiinţifică din Botoşani v* veni a dat un răspuns clar întrebării pe bună specializare în domeniul tematic lective „6 Martie" din comuna înveci­ giunii Pite
să stea de vorbă cu sătenii pentru a le care şi-o puneau mulţi săteni: cum iau al conferinţelor — ne spune tovarăşa nată, Stîlpeni, chemat la Rădeşti de
lămuri sumedenia de probleme ce-i in­ naştere şi cum se explică visele ? Săte­ Iliescu. — De conferinţele privind căminul nostru cultural, întovărăşiţii au casele.
teresează, ţăranii muncitori l-au năpădit nii, după ce au ascultat explicaţiile pline Corul ©
cu întrebările pe directorul căminului de limpezime ale vorbitorului, au înţeles sănătatea şi igiena se preocupă felce­ fost îndemnaţi să-şi pregătească două teoe în cs
cultural. Acesta şi le-a notat cu grijă şi că visele nu pot prevesti viitorul, iar cei rul Nicolae Georgescu. Profesoara de ochiuri de siloz şi un grajd. sătenilor c
t-a sfătuit pe cei care or mai avea de pus care pretind că pot „ghici" cu ajutorul ştiinţele naturii Elena Georgescu răs­ O altă conferinţă în care s-a vorbit
întrebări să nu se sfiască Şi să le pună viselor nu sînt decît nişte şarlatani. punde şi organizează conferinţele cu amănunţit despre însemnătatea prăşitu- pile cu ga
brigăzii cînd o veni în comună. Apoi a Numeroase au fost întrebările la care A fost i
trimis întrebările la S.R.S.C., subfiliala brigada ştiinţifică a dat răspunsuri, multe caracter agrozoopomicol. Grigore Tu- lui mecanic a avut drept rezultat că tuit
Botoşani, pentru ca membrii brigăzii lucruri interesante şi multe sfaturi folo­ dosescu, şeful pichetului de pompieri, In prima şedinţă consiliul de condu­
ştiinţifice să le studieze din timp. sitoare au primit cu această ocazie săte­ îşi întocmeşte conferinţele care pri­ cere al întovărăşirii a hotărît pe lîngă echipe vi
Noroc că sala căminului cultural este nii din Suliţa. Mamele au aflat de la vesc problemele de apărare a avutului alte investiţii să cumpere şi o prăşi- stîlpiloT, 1
mare. Că altfel unde ar fi încăput cei doctorul V. Pancu în ce fel îşi pot feri obştesc şi aşa mai departe. toare. trecut sun
850 de săteni veniţi în ziua de 17 mai copiii de tricofizie şi diaree şi cum tre­ Nădăidr
să stea de vorbă cu brigada ştiinţifică ? buie să-i trateze în cazul cînd s-ar îm­ Conferinţele organizate la căminul Astăzi, fondul de bază al întovără­ comun'
Iar dacă la film sau la teatru oamenii bolnăvi ; învăţătorul Gh. Micu i-a sfă­ cultural le pregătim întotdeauna în şirii a întrecut suma de 35.000 lei şi
mai şoptesc între ei, acuma nici pome­ tuit pe părinţii care au copii la strînsă colaborare cu sfatul popular şi noi nădăjduim ca după recoltarea car­ cred că, ►
neală. To{i sînt numai ochi şi urechi la şcoală cum trebuie să-i ajute să se pre­ sub directa îndrumare a comitetului co­ tofilor şi a produselor grădinii de legu­ tea mîndi
cele ce se discută. gătească pentru examene etc. De aceea,* minul cub
cu greu s.au despărţit sătenii de brigada munal de partid. me acest fond să ajungă pînă la 60—
La Suliţa, porumbul hibrid se cultivă buţi®..."
de puţină vreme şi oamenii nu sînt încă ştiinţifică din Botoşani, pe care au invi­ încă din iama trecută noi am spri­ 80.000 lei..."
obişnuiţi cu această cultură. De aceea tat-o să le mai viziteze comuna. învăţaţi
una dintre întrebări a fost aceasta : „Cum Asemenea brigăzi au mai vizitat în I la cămin
trebuie îngrijit porumbul hibrid" ? Le-a ultimele luni şi alte sate din raionul I virstă, da
răspuns pe-ndelete inginerul agronom Botoşani: C orni,» Vlădeni, Tulbureni înfâţişeazi
I. Mihalache. El i-a învăţat cum trebuie etc. La Vlădeni, <ropă ce brigada ştiin­
făcute lucrările la această plantă care, ţifică a răspuns întrebărilor pe care le.au bliotecii,
bine îngrijită, dă recolte atît de bogate. pus sătenii, doctorul care făcea parte din I lui alb ci
* brigadă a dat consultaţii bolnavilor,
Apoi, pe masa la care stăteau membrii dent şi t
avocatul a dat consultaţii juridice, iar
brigăzii ştiinţifice au apărut nişte obiec­ aproape ţ
te pe care oamenii din comună nu le mai profesorii au stat de vorbă cu părinţii Tovarăş
văzuseră niciodată : topoare, cuţite şi alte eleviloT.
unelte făcute din piatră, os sau bronz. Brigăzile ştiinţifice, organizate de sec­ despre m
Expl'cîndu-le ascultătorilor că aceste ţia de învăţămînt şi cultură a sfatului celei de t
unelte sînt făcute de oamenii primitivi, popular al raionului Botoşani ou sprijinul corni 1
care au trăit cu mii de ani în urmă, subfilialei S.R.S.C. duc o rodnică acti­ corni- „
profesorul R. Cehovschi a răspuns la vitate de răspîndire a cunoştinţelor ştiin. productivi
întrebarea în legătură cu felul în care ţifice în mijlocul sătenilor din acest raion.
I „Paralel
• apărut şi a evoluat omul. Plini de cu­ In această activitate este demnă de laudă ; ferinţele,
riozitate, sătenii din Suliţa cu examinat strădania profesorilor Tatiana Ştefano-
acţiuni m
•ceste obiecte atît de vechi şi au înţeles vici, Ioana Gavrilă Belcescu Şi Lazăr
mai bine cum, muncind pentru a-şi ago­ Ion, a juriştilor Gh. Şipoteanu şi S. Nah- citori imi
nisi cele necesare traiului, făurind unelte, man şi a altor intelectuali care participă terenurilo.
un anumit fel de maimuţe s-au trans­ intens la acţiunea de culturalizare a să­ j Am cei
format pe încetul în oameni. tenilor din raion. 1 serie de
Cu aceeaşi atenţie, ascultătorii au Tot la G.A.C. Martie”. Brigadierii şi inginerul agronom pe iotul de I care să vi
I. DRAGOMIRESCU
urmărit felul în care se explică visele. jloarea-soatelui. 1 blemă. Pe

In multe sate ale regiunii Galaţi a devenit binecum
cut autobuzul cu numărul 50.630 Gl. (foto nr. 1). Pe h
seu. străbătînd şoselele asfaltate sau drumreri desfe
date, peste tot trecerea sa este însoţită de fluturări A SOSIT CARAVANA
mîini, de cuvintele : „Veniţi şi pe la noi“. Ajuns într-
sat, autobuzul se opreşte acolo unde găseşte mai mi
loc.
Vestea s-a răspîndit în tot satul: „A sosit carava Mitriţa Olaru, directoarea bibliotecii raionale a discu­ ghe Ismandi stătea de vorbă cu Ion Toma şi Val
cuHural-ştiinţifică". tat cu Ana Ciobotaru, bibliotecara comunală. După ce Ciobotaru — membri ai comisiei de împăciuire. Ej
Membrii brigăzii pornesc imediat la lucru. Doctoi a cercetat fişele cititorilor, Mitriţa Olaru a recomandat In faţă un dosar cu acţiuni de judecată. Rlnd
Constantin Diaconescu, (foto nr. 2) discută cu confra rlnd le cercetează, iar juristul Ismandi dă indicaţii ■
săi de Ia spitalul din comună despre bolile mai fri o serie de cărţi care trebuie popularizate în perioada pra rezolvării lor (foto nr. 4).
vente în localitate, (Jind în acelaşi timp şi consultai actuală, arătind că standul este unul din bunele mij-i Nici nu se inserase bine şi pe platoul din faţa sc
loace de răspîndire a cărţii (foto nr. 3). Uu început să se adune zeci de oameni, lebim Stele
La sfatul popular, în jurul unei mese. juristul GbeoTj preună cu brigada lui de la gospodăria agricolă cc