Page 5 - Albina_1959_07
P. 5
w- *
\ A
w
i ^"/C X
S /U Flf P A llin r.j y * ŞE- --.v:: .■/•::;■
ţ T '^ - v
S & & U I t • W ^
Di n sat în sat
i Rădeşti si secre- Ultim a oară au pornit către co de la fabrica de conserve de
>artid din comună, muna Frecătei... Patru profesori, peste,
ătrăşcanu, a tinut un medic, un inqiner aerronom, Briqada ştiinţifică, si sora ei la
un inqiner piscicol : m em brii bri- fel de preţuită, briqada artistică,
a lămuriri:
qăzii ştiinţifice a casei raionale sînt întotdeauna binevenite.
ctrificarea, cămi- de cultură din Tulcea. N u erau v M ai intîi, m embrii briqăzii au
să spunem aşa, o sinquri. Ca de obicei. îi însoţeau răspuns întrebărilor pe care le
şi m em brii briqăzii artistice de a^ adunase cu o săptămînă mai îna
a ziua hotărîtă de
qitaţie. Se adunaseră dis-de-dimi- inte instructorul m etodist al casei
a pune in discu- neaţă în faţa casei de cultură. de cultură. A u vorbit despre sa
outiei voluntare a N ic i tovarăşul G riqore Cuculis. telitul artificial al Pămîntului. des
electrificării, că- directorul casei de cultură, nu lip pre eclipsele de Lună şi de Soare,
sea. Cum l-au văzut, oam enii l-au despre posibilităţile de vindecare
mat aici cara-
luat în p rim ire : a cancerului şi despre atîtea al
Ne cam ocolesc — O întrebare, tovarăşe direc tele... Dai oam enii nu se îndurau
a cinematografică, tor... V in e sau nu vin e camionul? să se despartă atît de repede de
ne-am lăsat pînă — N -aveti nici o qrijă, o să oaspeţi. Si au mai pus întrebări.
işti. vină. Şi dacă ven i vorba de între Iordan G hioc vroia să ştie ce sînt
bări, spune-ţi-mi mai bine dacă stelele căzătoare. I-a răspuns ne
le învăţătorul Ni-
v-aţi preqătit să răspundeţi între îndelete profesorul Simionescu.
et "susţinută de un bărilor pe care v i le-au trimis oa A poi, a ven it rîndul profesorului
are se arăta felul menii. Alexandru Budescu să-i dea răs
De astă dată. a fost rîndul lor puns Euqeniei Stoicev, care a ce
altă comună a re-
să răspundă : rut amănunte în leqătură cu ori
ectrificat uliţele şi — N -aveţi nici o qriiă.t- ginea si evoluţia omului... Si în
Si, într-adevăr, pînă la urma. trebările porneau tot mai multe
cîntat cîteva cîn- q rijile s-au spulberat. Camionul către masa la care luaseră loc
nu s-a lăsat prea mult aşteptat, m embrii briqăzii.
ea despre bucuria
îm barcarea s-a făcut la repezeală. — Eu l-as ruqa pe tovarăşul
din folosinţă lăm-
Profesorul de chim ie n-a uitat să doctor, să ne spună dacă se află
ia cu el qeamantanul în care pu m edicam ente pentru rănile pe ca
asa de bine alcă- sese aparatura de laborator f..în re le provoacă pisicile de mare..<
au organizat proqram ul' briqăzii ştiinţifice sînt — s-a hotărît pînă la urmă să vor
prevăzute şi experfente de chim ie bească si pescarul Osip Luchian,
>etiuu transportul
si fizică, pentru com baterea unor care pînă atunci stătuse pe un
e cu bani au in superstiţii), iar medicul îşi luase scaun, nemişcat si cufundat în
ii lei. trusa cu instrumente si m edica aînduriîe lui.
Preşedintele G.A.C. „8 Martie“ din satul Golăşel, raionul Bujoru, Dumitra mente (se întîm plă adesea ca oa
îă la 23 August Răspunsul n-a întîrziat. Docto
Stanca, împreună cu inginerul agronom şi doi brigadieri cercetează menii, pe lînqă întrebările pe care rul N icolae Calenic l-a ruqat pe
electrificată şi
coacerea griului le nun. să ceară şi consultaţii). O sip să-şi noteze cîteva retete de
axate, ne vom pu- — S-au urcat toţi? se interesea alifii. împreună cu Osip au în
eastă acţiune că- ză directorul casei de cultură... ceput să scrie si alţi pescari din
at din plin oontri- cîteva prezentări de cărţi. Am difuzat început să scadă. Tinerii Vasile Şora şi T o ţi ?... Atunci, hai la drum ! sală. Iar cînd inqinerul piscicol
— Parcă era mai frumos, rîndul a răspuns la întrebarea: ,,Cum se
apoi aceste cărţi prin cele cinci cercuri Aurelian Şora, care fac parte din corul
trecut, cînd am pornit cu şlepul, poate ajunqe la o producţie spo
lliescu, răspunde de citit şi am îndemnat oamenii să le căminului cultural, s-au retras din sec pe Dunăre ! — îşi dă cu părerea o rită de peşte în Delta Dunării ?',
că. Este un om în citească. Ne-am bucurat nespus <ând tă, iar de curînd şi-au făcut cereri să fată din briqada artistică. multe creioane şi-au pornit ooa-
iciunea cu care ne în zilele hotărîte de sfatul popular să intre în gospodăria colectivă din Stîl- Rîndul trecut, cele două bri- na pe zăpada hîrtiilor.
aăzi au pornit spre H oria, Cloş In culise, m em brii briqăzii ar
de acţiuni ale bi- plantăm masiv coastele golaşe, cei mai peni, pământurile lor fiind mai aproa
ca şi Crişan, sate de pescari din tistice îsi aşteptau rîndul. Dar
i credem că părul harnici la această acţiune au fost citi pe de această comună. adîncul Deltei. N u se poate a- mai aveau de aşteptat.
te un simplu acci- torii bibliotecii, întovărăşiţii Alexandru Aceşti tineri sînt şi activi cititori ai iunqe pînă la ele decît cu barca
firească a celor Istrate, Maria Paraschiveecu, Andre- bibliotecii. După exemplul lor, alţi sau cu vaporul. Pescarii aveau Şi acum mai departe!
însă n evoie de ei. Ii ruqaseră să
t le viaţă. iana Oprea, Elena Nicolau, Sofia Ghi- ctţiva oameni, care se aflau sub influ A b ia noaptea tîrziu. _s-au îndu
nu-i uite şi să vină cu briqada.
Iliescu ne-a vorbit nea, Ion Zamfir şi alţii. enţa acestei secte, s-au botărît să vină Iar briqada n-a stat mult pe aîn- rat oam enii să-i lase să plece. Pe
rtecii în sprijinirea Serile culturale de la cămin, atrag la cămin şi la bibliotecă, la filme şi la duri si... a pornit cu slenul. şoseaua şerpuită. farurile cam io
nului aruncau două raze de lu
i acţiuni iniţiate de din ce în ce mai mulţi tineri şi vîrst- programele artistice ale căminului, să întrebările se ţin lanţ mină. O m elodie cîntată alene de
r' *atul popular nici- In cadrul dezbaterilor pe margi se dezbare de o serie de prejudecăţi acordeanistul brigăzii artistice li
;a .mînturilor ne nea cărţilor agrotehnice şi ştiinţifice, care le întunecau minţile. A sta a fost acum două săptă- însoţea pe activiştii casei de
adesea se ivesc întrebări în legătură cu Comuna Rădeşti este aşezată între mîni. Astăzi, camionul îi duce în cultură în drumul lor spre casă.
agrotehnic şi con- credinţele religioase. Avem în comună dealuri golaşe. In jos, către Stîlpeni şi qoană pe şoseaua şerpuită.^ Şofe — V iitoarea deplasare unde-o
rul ştie că briqada ştiinţifică e aş
a iniţiat o serie de cîteva familii de adventişti. Membrii Goleşti, se întind ogoarele pe oare facem ? — a întrebat deodată doc
teptată cu nerăbdare şi de aceea
rate ţăranilor mun- acestei secte sint oameni vîrstnici, care cresc porumbul şi cartofii. Oamenii pri se qrăbeste. Intr-adevăr, sala că torul Calenic.
tlorificării tuturor prin tradiţie se feresc să ia cunoştinţă vesc cu nădejde acum către coastele minului cultural din Frecătei oe- — Cred că la Sfîntu Gheorahe.
de adevărurile ştiinţei. Totuşi ştiinţa încă golaşe, dar pe care înverzesc m e de oameni. N -a mai rămas loc N e-a scris directorul căminului
xne de la raion o vine mereu şi mereu în conflict cu con plantaţiile tinere de pomi şi vii, şi nici în picioare. Lume multă, ca şi ne-a ruqat să venim neapărat
şi atunci cînd au fost la M uri-
roşuri agrotehnice cepţiile lor şi nu de mult, după o se către ogoarele muncite în întovărăşire. şi pe la ei.
qhiol şi la Beştepe, sau cînd au
aspre această pco- rie de manifestări cultural-ştiinţifice la răspuns întrebărilor puse de mun
GH. FLORESCU TRAIAN LALESCU
organizat la cămin cămin rîndurile sectei adventiste au citorii de la halele friqorifere si
gramul prezentat a fost legat de viaţa comunei. V io
rica Oprea, Coca Damian. Mia Mărăndici, Liviu Buşiiă, j
:ULTURAL-ST1INŢ!F1CÂ de la Teatrul Muzical Galaţi, acompaniaţi de orchestra i
condusă de tovarăşul Bageac, au interpretat cîntece ce
rute de colectiviştii fruntaşi.
Mirela Frunzeti şi Gh. Spînache au prezentat scurte j
Scenete legate de problema transformării socialiste a
vă „Victoria* toată ziua lucraseră la prăşit porumbul, Programul caravanei a fost deschis. După ce tovară agriculturii.
ără îndoială erau obosiţi. Dar puteau oare să lipsească şul Cristofor Corea a făcut o scurtă expunere asupra Succesul spectacolului e greu de descris în cuvinte.
e la spectacolul dat do caravană ? Nu le era dat în situaţiei internaţionale, pe rlnd medicii, juristul şi Nina In twap ce tehnicienii demontau scena, numeroşi ţă
ece zi să vadă aşa ceva. Deci au lăsat oboseala la o Dragu, inginer hortiviticultor la Nicoreşti, au Tăspuns rani muncitori l-au Înconjurat pe membrii caravanei
arte şi de la cimp, cu căruţele, au venit direct la spec-< la întrebările puse de cetăţenii comunei. Oamenii as mulţumindu-le şl poftindu-i să mai vină pe la ei.
scol. Căruţele ţineau Ioc de scaune. Nu-i nimic, merge cultau cu atenţie (foto nr. 5).
I aşa cînd setea de cultură e mare. . Şl acum brigada artistică de agitaţie (foto nr. 6). Pro
