Page 6 - Albina_1959_07

şi fragede, pe care vor paşte fru­ ziasm „minugata revoluţie care va
moasele vite ale Romîniei ; bordeiele schimba faţa lumii". Fiind încredinţat
unde abia pătrund razele soarelui, că a sunat ceasul revoluţiei şi pentru
vor deveni case luminoase. îmbel­ ţara sa, Bălcescu se întoarce în ţară
şugate şi fericite..,* şi duce o rodnică activitate de mobili­
Ura sa împotriva feudalismului, zare a forţelor progresiste revoluţio­
vestejirea luptelor dintre familiile nare. Rolul său în revoluţia burghezo-
boiereşti şi pretendenţii la domnie, democratică a fost covîrşitor. El este
cu urmări adinei în viaţa obştei, autorul programului revoluţionar con­
ivor fi prezente mai tîrziu în cele cretizat în punctele Proclamaţiei din
două nuvele istorice — „Mihnea 11 iunie de la Islaz şi îndeosebi în
Vodă cel rău" şi „Doamna Chiajna“ . art. 13, care prevedea împroprietărirea
Folosind şi o bogată informaţie imediată a ţăranilor. Ideia de bază a
istorică, cercetînd cu pasiune şi cu concepţiei revoluţionare a lui Bălcescu,
ochiul omului de ştiinţă patriot, cro­ interesarea largă a maselor în revolu­
nicile, creaţia folclorică şi tradiţiile ţie prin înfăptuirea grabnică a îm­
populare. Alexandru Odobescu zu­ proprietăririi ţăranilor — întîmpină
grăveşte tabloul zguduitor al unei rezistenţa boierilor şi burgheziei din
epoci întunecate şi, în ciuda aten­ rîndurile guvernului provizoriu.
ţiei prea mari pe. care o dă „culorii Trădată de burghezie, revoluţia de
locale'1, înfăţişează, ca un maestru, la 1848 e înfrîntă. ia.r Bălcescu împre­
portul şi obiceiurile romîneşti de ună cu alţi revoluţionari ia drumul
altădată.
pribegiei, plecînd la Paris. Aici, în
Militînd ca şi înaintaşii săi pen­ 1850. căutînd să regrupeze „forţele
tru o literatură naţională şi popu­ revoluţionare aflate în pribegie, scoate
lară, continuînd în felul acesta tra­ revista „Romînia viitoare", în care pu­
diţia de la „Dacia literară", Odo­ blică studiul „Mersul revoluţiei în is­
bescu scoate în 1861 „Revista romî­ toria romînilor"
publică vechi manu­
nă" în care
I Alexandru Odobescu dicios studiu despre „Poeţii Văcă­ Nicolae Bălcescu străinătate Bălcescu lucrează cu pa­
aproape, în
sfîrşitul
Simţindu-şi
scrise şi tipărituri, un amplu şi ju­
reşti" precum şi „Ciocoii vechi şi siune la opera sa capitală „Istoria ro­
125 de ani noi* de N. Filimon — unul din pri­ Vajnicul fruntaş al revoluţiei de la mînilor sub Mihai Vodă Viteazul", în­
cepută în 1846 şi neterminată. Opera
mele romane ale literaturii romîne. nifestă de timpuriu o dragoste păti­ rată că adevăratul făuritor al isto­
1848 — Nicolae Bălcescu, de la a că­
de la naşterea scriitorului
e de o arhitectonică impecabilă, e o
i ca un vajnic apărător al limbii vor­ tei pentru eliberarea socială şi na­ riei e poporul. Autorităţile
rei naşlre se împlinesc 140 de ani, ma­
Patriot şi pasionat om de ştiinţă,
simfonie neterminată în care nimic nu
Alexandru Odobescu citea şi cer­
tulbură curgerea povestirii. Deşi per­
maşă pentru soarta umilă a clăcaşilor,
ceta fără răgaz tot ceea ce geniul
sonajul central e Mihai, Bălcescu a-
poporului crease de a lungul veacu­
a întregului popor exploatat. De aceea
întreaga sa viaţă şi-a închinat-o lup­
rilor. Ca o dovadă a marii admira­
pentru creaţia
ţii pe care o avea
Bălcescu
Cu sănătatea şubrezită,
ţională a poporului romîn.
populară, Odobescu s-a ocupat cu
pleacă în sudul Franţei, apoi vine cu
interes de „Cîntecele
poporane în
Bolnav fiind, fondeză în 1843 îm­
raport cu ţara, istoria şi datinile ro-
vaporul la Galaţi, să mai vadă o dată
preună cu I. Ghica şi Cristian
Teii
mînilor*, pe care le-a denumit „gla­
pămîntul patriei iubite.
în
organizaţia secretă „Frăţia"", iar
suri ale popoarelor*.
primul
1848 publică în „Propăşirea"
nu-i permit intrarea în ţară şi astfel
A cultivat în acelaşi timp o mare
său studiu: „Puterea armată şi arta
el e nevoit să ia din nou drumul pri­
dragoste pentru frumuseţea şi armo­
militară la romîni". In acest studiu e
nia limbii
populare.
Afirmîndu-se
begiei. La 29 noiembrie 1852, la 33 de
vădită credinţa sa în necesitatea unei
unei Is­
armate naţionale şi făurirea
la
torii „cu adevărat naţională". El e de
„Istoriei" sale). Bălcescu moare
scrieri „Cîteva ore la Snagov* se
Palermo, în sudul Italiei, şi e înmor-
ridică indignat împotriva stricători­
părere că „instituţiile sociale, ideile,
lor de limbă şi îndeosebi împotriva
sentimentele, obiceiurile, comerţul şi
mîntaf în groapa comună a săracilor.
La 23 iunie s-au împlinit 125 ani
dicţionarului etimoloqic al lui Lau-
Cu puţin timp
înainte de moarte,
de la naşterea marelui om de cul­ bite de popor, autorul frumoasei cultura intelectuală a vremilor tre­ ani (cînd scria al 33-lea capitol al
rian şi Massim, „un adevărat peri­
tură — Alexandru Odobescu. col pentru limba romînă". Luptînd cute" trebuie să fie cuprinse într-o Bălcescu îşi rostea în cuvinte nepieri­
Hrănindu-şi sufletul cu „aspira­ adevărată istorie. toare încrederea neţărmurită în vii­
ţiile vii şi nalte* ale generaţiei de necruţător împotriva „latinismului",
la 1848. iubind poporul obidit, pre­ Odobescu a demonstrat prin tot ceea In 1845 publică în „Magazinul isto­ torul luminos, „în libertatea înzeită"
strălucirea,
ce a scris
viabilitatea,
ţuind şi inspirîndu-se din creaţia şi frumuseţile şi marile posibilităţi ale ric pentru Dacia" studiul „Despre sta­ a ţării şi a omenirii, în care ,,nu va
tradiţiile populare. Alexandru Odo­ rea socială a muncitorilor plugari" mai fi nicî om rob, nici naţie roabă,
bescu — prin opera pe care a clă­ limbii vorbite de popor. unde dezvăluie „pricinile care stinsese­ nici om stăpîn pe altul, nici popor
Neobosit călător, cercetător migă­
dit-o — şi-a înscris numele printre
reprezentanţii de frunte ai literatu­ los şi multilateral, Alexandru Odo­ ră egalitatea străbună". El arată necesi­ stăpîn pe altul, ci domnirea dreptăţii
bescu este şi părintele arheologiei
rii romîneşti din cea de a doua ju­ romîneşti. Este autorul lucrării „Le tatea eliberării sociale fără de care şi frăţiei".
mătate a secolului XIX. nu se poate înfăptui eliberarea naţio­ Pilduitoarea sa viaţă, oare s-a a-
Mult mai tînăr decît cărturarii tresor de Pătroasa" Folosind infor­ nală. Studiul se termină cu o necruţă­ prins ca o flacără pentru zămislirea
luptători de la 1848 (mai mic cu maţia cea mai întinsă, Odobescu
realizează un interesant studiu asu­
15 ani decît Nicolae Bălcescu) auto- toare sentinţă: „Vai de acele naţii unei lumi drepte şi luminoase, gă­
rul amplului esseu „Pseudo-Kinege- pra cunoscutului tezaur „Cloşca cu unde un mic număr de cetăţeni îşi seşte în inimile oamenilor toată
pui*.
ticos* — operă ştiinţifică şi literară întemeiază puterea şi fericirea lor, pe înţelegerea şi toată dragostea pentru
Situîndu-se pe poziţiile patriotis­ robirea gloatelor. Ele pier". întreaga de noi. T. MIHAI
unică în felul ei în istoria litera­
i Vă prezentăm o carte: 2 C. JALBA Europă îl găseşte pe Bălcescu în Pa­ „NOPŢI INFRIGURATE" 3
acela care, dintre toţi marii noştri
vremii
mului
ale
progresului
şi
idealurile
aderă la
turii romîne.
sale,
ne-a
Odobescu
lăsat
moş­
înaintaşi, este astăzi cel mai aproape
Revoluţia de la 1848, care a cuprins
acestora, rămînîdu-le credincios pină
tenire o operă populară străbătută
ca un talaz uriaş aproape
la sfîrşitul vieţii.
de un adine umanism.
X ***'X X X X '*'*:* * * *
risul revoltat. El întîmpină cu entu­
„NOPŢI ÎNFRIGURATE"
timpul să ne împotrivim cu toată hotărîrea noas­
Frangopo] şi Boblete. Noaptea, în visele lor,
tră războiului şi hitleriştilor cotropitori!"...
apărea nu un singur Cristache, ci zece, o sută,
mii de răzvrătit! ca Cristache, întorşi să ceară
In nopţi de înfrigurare, tînărul ucenic Gheor-
socoteală celor care i-au jecmănit si i-au tîrît în
moartea mamei sale ucisă într-un bombardament
războiul nedrept. Sînt nopţi înfrigurate, de coş­
aerian şi continua lupta tatălui său, comunistul
mar, pentru Frangopol şi Boblete. Numai pentru
Marin, care se ascunsese de copoii siguranţei.
Cristache, pentru cei mulţi. înfrigurarea nopţilor ghe, răspîndind şi el asemenea fluturaşi, răzbuna
de. august vine cu alinare, ei simt că se apropie In ziua Eliberării, acelaşi tînăr împărţea pe Calea
ceasul dreptăţii, Eliberarea De aceea sînt tari şi Victoriei afişe încă umede ce glăsuiau : „...Romî­
de AUREL MIHALE
Mereu atent la stările sociale, in­ nu se mai tem de nimeni Pe Cristache, jan­ nia a fost scoasă din războiul hitlerist. Astăzi,
spirat din iubirea de patrie şi de ţă­ darmii I-au prins. Dar dezertorul „avea în el o poporul romîn unit a început lupta pentru descă­
(Ediţia a ll-a)
rănimea exploatată. Alexandru Odo­ dîrzenie si o semetie pe care nici jandarmii nu tuşarea tării de sub jugul şi teroarea bestială
bescu, încă din tinereţe, se ridică cu le putuseră înfrînqe' L-au executat ..Şi numai hitleristă. In fruntea acestei lupte stă partidul
tărie împotriva orînduielilor nedrepte
Volumul de povestiri „Nopţi înfrigurate" este peste două săptămîni, în sat au intrat primii comunist din Romînia, avangarda muncitorimii
In prima
lucrare
vremii.
sa
una ale din acele cărţi care te obligă să n o pără­ ostasi ai Armatei Roşii !* de la oraşe şi sate*.,.
„Muncitorul romîn* — articol publi­
seşti pină n-ai citit si ultima filă Ea prilejuieşte Nopţile înfrigurate din „Dezertorul" le întîlnim Revederea lui Gheorqhe cu tatăl său, dispărut
„Junimea romînă*,
cat în revista
cititorului o emoţionantă reîmprospătare a im­ si la Bucureşti Pentru unii. sînt nopţi de griji şi de atîta vreme, consemnează în povestirea „Zile
scriitorul după ce face o largă evo­
presiilor şi amintirilor leqate de zilele furtunoase de spaimă Pentru alţii, cei mulţi, sînt nopţi de de luptă" nu numai caracterul înălţător al mo­
mentului Eliberării, dar şi dîrzenia în luptă a
care a peisajului naţional, cere res­
ale lui August 1944, Scrisă cu o mare putere de speranţă de avînt. de luptă clasei muncitoare. Gheorghe este membru al găr­
tituirea pămîntului celor ce-1 mun­
evocare, cartea ne oferă o suită de tablouri vii La Atelierele Grivita, „oamenii, mînjiti de
în
acelaşi
cesc.
prevîzînd
din neuitata epopee a Eliberării— timp funingine cu fetele qalben-pămîntii, cu privirile zilor patriotice, iar tatăl său organizator de deta­
apropierea unei ere de dreptate so­ şament... „Din cabină a coborît mai întîi un
Intr-un sat de pe lînqă Olteniţa, se zvoneşte c i întunecate, erau pornit) pe hartă Nu se mai ofiţer şi apoi un civil, cu şapcă muncitorească
cială c'nd pămîntul îi „va fi înapo­
ar fi apărut un dezertor A fost văzut de departe, temeau acum nici de agenţii siguranţei care mi pe cap şi c-un pistol mitralieră într-o mînă. Două
iat muncitorului prin iubirea şi în­
prin porumbişti şi vii. E fugit de pe frontul de Sunau printre ei nici de carcerele pline de mun­ benzi de mitralieră atîrnate de umeri i se încru­
grijirile
se vor
căruia
pustiile
M răsărit şi s-a întors cu „levarverul* Jandarmii citori nici de comandamentul militar al Atelie­ cişau pe piept. El s-a oprit pe scara cabinei şi a
schimba în holde înalte şi boqate,
* îl caută de zor Ciocoiul Frangopol e neliniştit. relor Strigau, fără să se mai ferească de nimeni, ridicat pumnul : — Noroc, tovarăşi ! a strigat.
în livezi roditoare. în păşuni verzi
Se audp că dezertorul ar fi unu] dintre ţăranii împotriva războiului si a mizeriei Numai cu Mie mi s-a oprit resuflarea... Era tata... Eu nu
care robesc pe moşia Iui Neliniştit e si chia­ două zile în urmă unul dintre „copoi* fusese ştiu ce-a mai fost. că m au podidit dintr-odată
burul Boblete ; nevastă sa Ciupită, a aflat că alunnat cu răngi si fiare, cu nituri zvîrlite după lacrimile . M-am trezit în braţele tatei, care mă
dezertorul nu e altul decît sărăcanul de Cristache el" Oamenii simţeau că se apropie sfîrşitul răz­ str'nqea tare la piept...*
al Floarei Iar Ciupită ştie că Cristache le-a boiului nedrept Comuniştii făceau totul pentru Amintind numai două din cele 20 de povestiri
scris aior săi : ..„Mi se rupe inima cînd vă ştiu ca acest sfîrşit să vină cu o clipă mai devreme aîe scriitorului Aure! Mihale, ÎI lăsăm pe cititor
să pornească el însuş’ la drum cu eroii
acestei;
flămînzi şi fără de nici un ajutor— rugati-vă tn haltă vagoanele cu explozibil purtînd inscrip­ cărţi, care la a doua sa ediţie se bucură, ca »t
însă ia dumnezeu să mă întorc... că ştiu eu ce-am ţia .Deutschiand*. săreau :n aer. Pe străzi, vitri­ la prima, de preţuirea tuturor iubitorilor de lite -:
să fac I" nele. tramvaiele, stîlpii erau împînziti cu „flutu­ ratură.
„Ce o să Iacă î* — se întreabă îngrijoraţi alde raşi* ce purtau cuvîntul partidului... „A sosit N. CULCEA