Page 8 - Albina_1959_07
P. 8
La gospodăria agricolă de stat Corabia, regiunea
Craiova, s-a început recoltatul orzului, obţinwwiu-se Talente pline
o producţie medie de 3370 kg. la hectar.
de vigoare
Căminul sta mai mult sub lacăt.
II vizitau cîţiva in treacăt. I
— N-avem talente-n sat $1
pace I
Cine să cînte ? Cin' să joace ?
— Pînă cînd ai de gînd s i vii cu temele nefăcute?
Dar, ca prin farmec, totu-n sat — Pînă vine tăticul din delegaţie. (Desefl de Q BADEA)
De la « vreme s-a schimbat
Au dat năvală spre cămin
Talente pline de vigoare.
Cind s-au născut ? De unde
vin ?
Pe hifrăţitele ogoare
Muncind cu dragoste-mpreună
Au inceput să se-nfiripe
Un cintec nou, o glumă bună.
Şi ale vintului aripe
Le-au dus apoi în lung şi-n Doda Matilda, ieşind din bi — Vai de mine şi de mine,
laturi roul socotitorului colectivei, mai soro, tocmai tu spui asta ? Aju-
Pe-ntinsul holdei fără haturi 1 numără o dată banii (al doilea tă-mă, că-s la ananghie.
— Un singur spic a mai rămas şi nici pe ăsta nu pot să-l duci avans din anul acesta) şi se Matilda. ca să scape de cică
Intii, un nod de fetişcană îndreptă grăbită spre coopera leală, născoci un „leac” şi-i
(Desen de NIC. NiCOLAESCU) C-un viers de dor rupse tă tivă, pentru a-şi cumpăra de-o zise :
cerea ; fustă. Pe drum se întîlni cu Se-, — Uite ce, diseară să te duci
— E foarte bună ca soprană1 vastiţa care-i spuse gîfîind : la cei trei plopi din vale şi să
îşi dete unui cu părerea. iei din fiecare cîte o ramură şi
Poznaşul Iar seara, baciul de la oi s-a!erg peste tot după tine. după fiecare ramură ruptă să
— Of. soro, că
mă
făcuşi
9 A prins să cînte din cimpoi — Da’ care-i oful, vecino ? spui aşa: „Precum bate frun-
Şi-n jurul lui s-au adunat — Ei, care, parcă tu nu ş tii! za-n plop fără încetare, şi pe
Ghită nu ştie ce-i teama Din cauză că nu s-au Bătrînii meşteri la jucat. Ilinca, fii-mea, mi-a mîncat zi ploaie, şi pe soare, aşa să se
Nici de tata. nici de mama. procurat lămpile necesare, lele. Nu mai am trai cu ea zvîrcolească Aurel cel zărghit şi
Dacă mama-i supărată la căminul cultural din ilinca, la prăşit, o dată de cînd babornita aia care l-a să nu mai fie liniştit pînă ce n-o
Şi încearcă să mi-1 bată. satul Cucuiefi. raionul Fiind la cint aplaudată crescut pe Aurel a venit cu plos veni la Minca în peţit” .
Sare tata ca un leu, Tg. Ocna, seara nu se Flăcăii, pînă-atunci... absenţi. ca în peţit şi le-am închis poar- Sevastiţa, văzînd cît de re
'Arătîndu-i pumnul greu : oot da spectacole. Au devenit pe loc atenţi ta-n nas- Rău am făcut, pentru pede îi poate veni de hac lui
— Fă, nevastă, tu eşti beată ? Şi i-au trimis un car de flori că Aurel e băiat bun şi fetii îi Aurel, mulţumi frumos Matildei
Pentru-o oală cu smîntînă, Şi-un cîrd întreg de... peţitori 1 place. Se topeşte după el. şi-o porni către casă. Matilda,
Să iei jordia în mină ? rîzînd de nerozia Sevastiţei. nici
— Păi, dacă-1 place, de ce n-a
Iar cînd tata-nfuriat Bădiţa Stan, socotitor, laşi să-l ta ? n-apucă să dea cotul drumului,
Vrea să-l mustre pe băiat, Mereu cu ochelari pe nas, că se şi ciocni de tuşa Sma-
Urlă Ghită, iese mama Se dovedi bun dirijor — Aş lăsa-o eu acuma, da* randa, care l a crescut pe Aurei
Legîndu-şi pe cap năframa : Avînd baghetă... un plaivas 1 uite că nu mai vine s-o ceară, de la patru ani, de cînd a ră
— Omule, tu eşti sărit î Iar preşedintele, fireşte. — Şi cu ce pot să te-ajut, mas orfan de mamă.
— Of. Matildo, maică, ghine
Ori ce ti s-a năzărit ? Nu s-a lăsat prea mult rugat vecină ? că te văzui. Eşti tu mai tînări-
— Ei, parcă nu ştii. Meşteră
Pentru c-a pierdut toporul S-a dus la tîrg s-aleagă-un ca tine în ale ghicitului şi le că da’ meşteră ca tine la des-
peşte
Te-ai pornit să-l iei cu zorul ? cuitului. mai va, cineva ! cîntec, mai va, cineva ! Aju-
Cu solzii buni pentru cîntat tă-mă să-l scot pe Aurel de 1*
Şi-a fost pe scenă-n mare vervă. — Prostii, vecină. Mă ţineam
Astfel că acum, vezi bine, ananghie. Se topeşte, bietul, pe
(Cum solzii buni îi afli greu, eu odată de astea, că n-aveam picioare de cînd alde Ilinca nu
Ghită de pozne se tine. Şi mai ales pentru... rezervă n ci de unele. Da’ acuma, de ne-a „primit în peţit. Spune-mi,
Si se tine, fiindcă ştie A-nfiin{at un eleşteu !) cînd îs la colectivă, curtea mi-e maică, ce să fac să-i vin de hac
plină de orătănii, podul mi-e
Că orice ar fi să fie. Sevastiţei, că are o gură ca o
E cintec, joc şi voie bună, plin de bucate... Şi-apoi, fetele
Pentru orice faptă rea Căminu-i parcă-n sărbătoare; se mărită şi fără leacuri, iar meliţă, nu alta.
Are cine-1... apăra. Născut-a munca împreună bolnavii se duc ici la dispensar. Matildei îi veni un gînd nă
— Tăiem actul II, că nu ne Talente pline de vigoare! Aşa că vecino, sfatul meu struşnic. Ii dădu şi tuşei Sma-
ESTERA PARASCHIV ajunge luminarea 1! e să aiungeţi la o înţelegere, că randa acelaşi leac pe care i-I
Brad-Hunedoara (Desen de NIC. NICOLAESCU) PETRE POPA leacurile n-au nici o putere... dădu şi Sevastiţei. Bucuroasă,
tuşa Smaranda piecă bolboro
sind : „Precum bate frunza-H
plop fără încetare şi pe ploaie şi
— Cine? Mihai Blidaru ? în s-o lase pe Rodică cu toate pe pe soare, tot aşa să se svîrco-
seamnă că nu-1 cunoşti bine. cap, dar parcă era un făcut, lească şi Ilinca a zărghită şi să
— Cum să nu. Nu e e! ăla (Midătmu/ksi £eacu£ tocmai atunci o apuca somnul. nu f'e liniştită pînă ce n-o fi
care lăsa toate treburile casei Cînd s-a dumirit Mihai ce-i cu de Aurel peţită...”
în seama nevesti-si ? somnul nevesti-si, era schimbat Matilda făcu cale întoarsă şi
complet. A rîs şi el. Ce era să trecu pe la Aurel căruia îi po
— Se vede cît colo că n-ai
mai dat de mult prin satul nos facă. l-a necăjit puţin faptul că vesti toată tărăşenia cu „leacul*1
plopi din vale.
preşedintele şt'a toată tărăşenia
de la cef trei
tru. Ceea ce ştii tu despre el a Auzind una ca asta. Aurel se
fost odată. Astăzi... Dar ce-ar de ouă, spală, cîrpeşte, fă mîn- al nostru se înhamă la treabă din capul locului şi că nu i-a
fi să-ţi povestesc cum stau lu care. fugi la cooperativă după şi pînă n-a isprăvit tot nu s-a suflat nici o vorbuliţă. duse glonţ la Ilinca. Amîndoi
crurile?! Şj la încuviinţarea to oţet şi boia. arată-i Mădătinei culcat. A doua zi Rodică a pă Vorba e : a ajuns el om de puseră la cale o... trăznaie. Di
varăşului său de drum, Petre E- la lecţii, şi cîte şi mai cîte- Da’ ţit la fel. Unde punea capul a- ispravă ? A ajuns 1 De altfel nu seară, să fie şi ei la locul cu
venit
pricina. Zis şi. făcut. A
nache, brigadierul de la a Il-a las’ că l-a pus ea la punct pe dormea. A dus-o el. Mihai. la întîmplător este şeful unei bri seara şi o dată cu ea şi... implic
de cîmp a prins să istorisească. Mihai. Ce crezi c-a făcut ? dispensar, dar degeaba, din zi găzi fruntaşe pe gospodărie. nirea leacului. Mai întîi. la plo
— După cîte văd că şt i i se Intr-o bună dimineaţă uită să în zi dormea mai mult. Cu oca N. CREANGA pul din stingă a apărut Sevas-
dusese vestea peste tot despre se mai scoale. Cîr»d simte că a zia unei vizite a unui grup de tiţa care a început să boscoro
meteahna asta a lui, care, între făcut ochi Mihai al ei, sare din ţărani individuali din Ciprianca, dească descîntecul. La plopul
noi fie vorba, o mai găseşti şi pat şi începe să se tînguie: „A- preşedintele nostru, Săndulache, din dreapta, hop şi tuşa Sma
la alţii. O muncea pe biata Ro-< oleo. bărbate, m-a luat somnul îl chemă pe Mihai de-o parte randa. Cum era un întuneric
dica, nevastă-sa, ca pe nu ştiu şi n-am să pot termina treaba. şi-i spuse că o să aducă delega Brigada artistică a că de-ţi băgai degetele-n ochi, şi
ce. Să-l fi văzut dimineaţa. A- Hai cu mine de-mi ajută” Aşi, ţia şi pe ia el pe-acasă. Mihai. minului cultural din co cum amîndouă abia bolboroseau
părea ca un broscoi somnoros ţi-ai găsit cine să-i ajute. Dacă căruia îi plăcea să se laude cu muna Vinţ, regiunea Hu „descîntecul” nu s-au văzut, nu
pe prispa casei, numai în că vede ea aşa, intră în grajd şi gospodăria lui şi mai ales cu nedoara, popula rizînd pe s-au auzit. La plopul din mijloc
maşă de noapte, şi începea cu se culcă-n iesle. Acolo a găsit-o vrednicia nevestei, a înghiţit în fruntaşi, a criticat tot însă... s-au trezit faţă-n faţă.
dăscăleala: „Gată-i fiertura pen Mihai. Dormea de mama focului. sec şi a grăbit către casă. A- odată pe codaşii la În — Ptiu, ptiu, ducă-se pe pus
tru porci. Rodică ? Nici acum Era vremea de plecat la cîmp coio. o harababură de nu-i mai grijirea culturilor. tii I îngăimă tuşa Smaranda.
n-ai despicat lemnele? Pînă a- şi în ogradă toate lucrurile stă dădeai de cap. Iar Rodică... — Văleleu, izbucni Sevastiţa.
cum te piîngeai că n-ai topor. teau vraişte. Ei bine, poţi pleca — Rodică dormea, aşa-i? ' In aceeaşi clipă, colac peste
Nu răsturna roaba cu bălegar şi să laşi baltă treburile gos pupăză, cineva strănută din stu-
acolo, măi femeie. E urît, ce podăriei ? In ziua aceea Mihai — Iar ai ghicit. Dormea dusă fiş atît de tare că amîndouă ră
naiba Du-1 în fundul curţii. Ai şi nevastă-sa au venit la plivit pe prispa casei. Lună a făcut maseră încremenite.
adăpat vitele? Vezi că plînge cu un ceas mai tîrziu. După ce Mihai curtea. Lună şi la graj — Nu vă speriaţi, soacrelor,
Culaie. Mîine să-l chemi pe i-am luat eu la rost intrară în duri şi în coteţe. In casă dere că noi sîntem I
alde frate-tu să repare uşa graj focul celorlalţi membri ai bri ticase Rodică probabil înainte — Tu eşti Aureii ? — izbucni
de-a o apuca somnul. Felicitări,
dului, că-ţi cade în capi Cînd găzi- Dă el bătaie să recupereze tuşa Smaranda.
o să mături şi tu curtea asta ce-au pierdut, dar degeaba. Ală urări de bine şi... delegaţia, du — Tu eşti Ilincuţo? — tresări
ca lumea ? Hai mai repede cu turi, colac peste pupăză, Rodică pă ce a gustat şi din rubiniul Sevastiţa, recunoscînd-o pe fii-
treaba, că iar întîrziera la cîmp!' picotea d-anpicioarele. 'A fost lui Mihai, a ieşit pe poartă. că-sa. Da’ cum de-aţi ajuns aici,
...La cîmp lucrau amîndoi, în nevoie să se întoarcă de cîteva Preşedintele nu mai prididea maică ?
brigada mea. Acolo altă porţie ori ca s-o ajute, altminteri şi-a cu laudele. „Bravo, măi Mihai. — Aşa cum ai ajuns şi ma
Mîine te trec la gazeta de pe
de cicăleală : „Rodică, mi-e sete. prindeau paie-n cap cu brigada. rete. Ai făcut cinste şi gospodă tale.
Adu mi apă. Ce-ar fi să-mi dai Seara, cînd au ajuns acasă, ce Atunci şi-au dat cu toţii sea
mie să-păluga ta. Parcă-i mai crezi c-a făcut Rodică ? riei şi comunei noastre. De-acu’ ma de pocinogul făcut de doda
ascuţită. Stai în rînd cu mine, — Nani I încolo am să viu mai des pe Matilda. Cînd şi-au mai venit
la voi.” Şi s-a ţinut de cuvînt
femeie, ce mi-o iei înainte ? Vrei în fire, au pornit către casă. La
să-mi aud vorbe că mă întrece — Ai ghicit. Strigă el, Mihai, preşedintele. Cînd cu gîndul nu marginea satului îi aştepta doda
muierea ?“ la ea. o zgîlţîie de cîteva ori, gîndeai, era în bătătura lui Mi Matilda c-o ploscă de rachiu.
„Şi uite aşa de cum venea şi dar degeaba. In coteţul porcilor hai. Şi totdeauna găsea gospo — Te-a criticat iar brigada — Ei, şi-acum, le zise ea, hai
pînă la plecare. Ajunşi acasă, gălăgie. Vitele trebuiau îngri dăria ca un pahar. Rodică în artistici I să bem în cinstea însurăţeilor,
el se punea pe fumat şi citit, — Ce-or fi avtnd cu mine, şi... a leacului meu, că grozav
iar ea începea munca de la jite, mîncare trebuia făcută. Ra cepuse să se facă bine. aşa că că doar n-am făcut nimic ? ? a mai fost.
cap. Pregăteşte lături pentru ţele măcăneau şi ele de-ţi luau treburile şi le împărţeau amîn — Tocmai d-aia f
porci, mulge vaca. caută găinile auzul. Neavînd încotro. Mihăiţă doi. A mai încercat el. Mihai. (Desen de NIC. NICOLAESCU) MARIA STANCU
REDACŢIA: Bucureşti Plata ..Scînteir Tel 17-60,10 1.7.60 20, 17.60 40- ABONAMENTE: 7.60 lei anual Taxa poştală plătită tn numerar cont. aprobării Dir. Generale
P.Î-l.R. Nr. 17.333/942. Abonamentele se tac la oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. T IP A R U L : Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „1. V, Stalin”
