Page 12 - Albina_1959_08

(MIIHIIHIfHIIHIIMIIBi.l

in munca si

In cei 15 ani care s-au scurs de ghiari, gosp
la eliberarea patriei noastre de lective se c
sub iuqul fascist, în Reaiunea necontenit,
Autonomă M aghiară s-au produs tractoarele,
transformări profunde. Pe melea­ pele, maşini
gurile de unde izvorăsc Mureşul. enerqia ele<
Oltul si cele două Tîrnave s-au neltelor rud
construit numeroase unităţi indus­ era pămînti
triale, s-au dezvoltat cele exi
tente, au luat fiinţă sute de oo:
podării colective si întovărăşiri
gricole, iar cultura si
plină înflorire,
poiere economic
care se afla p. ,ul tri
sub grofi si mo _ ___jf.şbir#
mas decît amintirea. Ca urmai
Crearea Regiunii Autonome triei şi aqri
M aghiare este o dovadă străluci­ şi a ridicări
tă a felului în care partidul nos­ a ţărănimii
tru a tradus în viaţă, la condiţiile parte, s-a li
tării noastre, învăţătura marxist- mărfuri în!
O minunată realizare a regimului nostru democrat-popular: Combinatul de la Săvitieşii, care va produce anual 2,o00.000 leninistă în problema naţională. privinţa vt
kg. de jire de relon,
Grija partidului pentru dezvol­
familii ţărăneşti au păşit în aceşti tarea economică armonioasă a tu­
tării s-a
turor reqiunilor
făcut
pe
ani, cu hotărîre şi
încredere,
Roadele industrializării drumul agriculturii socialiste. In ma. simţită si pe aceste locuri unde
altădată domneau iaful si asupri­
joritatea comunelor din regiune fiin­
ţează gospodării colective pu­ rea naţională. Astăzi, cu ajutorul
Acolo unde industria socialistă Îşi că mai bine, sînt feriţi de boli şi ternice şi întovărăşiri agricole- Lu- im portantelor investiţii făcute de
stat s-au construit puternice uni­
trimite solii, locurile întineresc par. îmbolnăviri datorită asistentei sani­ crînd în comun, pămintul. cu mijloa. tăţi industriale cu mare capaci­
strînq rod
ce mecanizate, oamenii
că. totul freamătă, oamenii gîndesc tare care li se acordă pe scară lar­ tate de producţie. Gigantica ter­
şi acţionează altfel, iar schimbările gă. Faţă de 1938 numărul cadrelor întreit şi împătrit. Munca nu le mai m ocentrală de la Sîngeoroiu de
se succed rapide şi răscolitoare. medicale s-a triplat- Este în toate a- e jefuită de prinţul Ghica şi alţi prinţi Pădure cu o putere instalată de
cestea dovada grijii faţă de om a şi moşieri pe care puterea popu­
Aşa s a întîmplat pretutindeni în lară i-a alungat pentru totdeauna- 150.000 kw, fabrica „Encsel Mau-
patria noastră în anii reqimului de- regimului nostru democrat-popular- Oamenilor le place azi să trăiască riciu“ din Tg. M ureş la care se
mocrat-popular, aşa s-a întîmplat Iată ce a dus în ultimă instanţă la bine şi realizarea acestui lucru este produc pentru prima oară în ta­
şi-n regiunea Bacău, azi, după trece­ creşterea mediei vieţii- Pe deplin posibilă în vremea noas- ra noastră piese de schimb pentru
rea a 15 ani. de nerecunoscut. Cînijl Pe harta ^regiunii Bacău au apă- _. - In 1958 populaţia din reqiunea utilai textil, combinatul de la Gu-
spui acum, Bacău, nu te qîndeştF"în-’ ” ruî“îifŢîili ^AiiSttiffdea»ocratSp3®îi- / «Lc^ mărfuri din re- lăutaş unde se vor produce a-
cău a cumpărat
tîi la tîrqurile cu negoţ şi neţută- : «ţaşţţlu- muncitftrfcşti / l*Mjua magazinelor de stat şi coope­ nual peste 18.000 mc. produse
tori. avizi de profituri, nu te fţjSfi» Lu4ieeş!ijşi/Î Odcşti/vs-au construit ratiste în valoare de peste un mili- stratificate si aglomerate din lemn.
deşti la prăpăditele sate şi cătune zeci de locuinţe pentru lominoriştii aţd, şi jumătate, adică de 29 de ori fabrica de mobilă „Simo Geza“
din cîmpia Şiretului unde nfiile d«: dia' ŞcĂan, pentru minerii dm Ccţ Mg mult decît în 1950. din Tg. Mureş care produce la
ţărani robeau lihniţi pe păniiniuiilŞl mănpşjţi, pentru itftaicitoriij' din (Bic ’ ^I^eşterea salariului şi a venitului fiecare patru minute cîte o aar-
latifundiarilor. Nu ! Cînd spui I Bacă« şt"!R$»ti'îşti. N ^u trecut! d4glt ţ5 a: jjtof, al oamenilor muncii, ca şi redu. nitură de mobilă, fabrica de lapte
iţi vin intîi in minte consMfţ^tti: d^j^ad [aceiaşi-gjBpeni trăiS^u în o a preturilor la peste 2-600 sorti­ praf din Remetea, prima unitate
Bicazului. laminatorii din T*‘0**,t* rrţfijpara azi, cji puţuri te de produse alimentare şi in­ de acest fel din tara noastră si
petroliştii din Moineşti. minerii din drumul pe care T-au străbătut spre dustriale măsuri hotărîte de recenta multe altele sînt construite în a- Tnfaţişind i
Comăneşti- Iţi apar aşa, cum mindre bunăstare şi lumină sub călăuzirea Plenară a C C. al P.M.R-, oferă noi nii regimului democrat-popular. ţărănimii rr
îşi înalţă zidurile în soare, termo. partidului. In fostele judeţe Bacău, şi mari posibilităţi oamenilor muncii Oamenii muncii din Regiunea Au­ Ansamblul
centrala de la Comăneşti, fabrica de Roman şi Neamţ, încorporate azi la de aici şi din întreaga ţară să-şi în. tonomă M aghiară văd în toate a-
relon din Săvineşti, modernele rafi­ regiunea Bacău, numai 55,66 la sută frumuseţeze neîncetat viaţa. Ei îşi ceste realizări m ărturii ale înte- ce priveşte
nării din Dărmăneşti şi Borzeşti. fa­ din locuitorii peste 7 ani. ştiau carte- manifestă recunoştinţa fierbinte faţă leptei politici a partidului nostru lor. In 195!
In anii regimului a fost lichidată ru.
brica de ciment de la Bicaz, combi­ şinea analfabetismului. In ultimii ze­ de partid şi guvern sporindu-şi efor­ de industrializare socialistă. desfăcute p
corner'' 'e
natul de înqrăşăminte azotoase, acum ce ani numărul elevilor din şcolile e- turile şi aportul la munca pentru Numeroase schimbări s-au pe­ trecut ^ 21
trecut si în viata satului. Peste
în construcţie de la Roznov. fabrici, lementare şi medii a crescut cu 62.000. construirea socialismului- 65 la sută din suprafaţa agricolă din 1956. Ii
le de prelucrarea lemnului de pe Nici un copil din satele reqiunii a . regiunii este coooerativizată. muncitoare
valea Bistriţei, şi alte fabrici de tex­ Bacău nu se află în afara şcolii- In­ T. V1RGIL Reunind laolaltă ne romîni si ma­ contractări
tile. de pielărie, de hîrtie, flori ale telectualitatea satelor şi-a făcut o qricole a ci
cu 75 milioe
industrializării socialiste, răsărite aci datorie de onoare in a educa şi Paralel ci
sub veghea partidului, care au dat creşte în spirit nou socialist tînăra industriale,
regiunii o înfăţişare cu totul nouă- generaţie. Ni-s anii de mîndrie mica a regi
Azi producţia industrială a reqiu- In locurile acestea în care bîntuia vărată revo
nii Bacău e de cinci ori mai mare adînca ignoranţă, bibliotecile săteşti Pleacă-ti vîrful cetioară Cu satu-n gospodărie veşte învăţ,
că in trecui
ca acum 11 ani. de pildă, iar numă- şi cele ale căminelor culturale au în­ Că e libertate-n ţară ; Şi ni-s anii de mîndrie- analfabeţi e
rtd celor ce muncesc a crescut de registrat anul trecut aproape 150 000 Pleacă-te codruţ de faq. Pleacă.ţi vîrful cetioară si în întur
două ori. In 1958 sporul de popu­ de cititori. Oamenii muncii de la sate Că trăim şi noi cu draq- Că avem dreptate-n tară tristă râmă:
Ne-au adus-o muncitorii.
Suflă vîntu.n cîmp cu flori
laţie a depăşit cifra de 20.000, cu manifestă o nepotolită sete de cu­ Avem turmă de miori S-alunge ceaţa şi norii. a dispărut,
care an fonc
11 000 mai mult decît în 1938- Oa­ noaştere. Altul este azi şi traiul ţără­ Si patul, casă de piatră. Să ne-nfaşe numai zorii voltarea înv
menii mănîncă mai bine, se îmbra­ nimii muncitoare din satele reqiunii- Sărăcia nu mai latră — Cu cordelele luminii Numai în 1
Urmînd îndemnul partidului mii de Că tu ştii bine, Ioane. De se miră şi străinii. acest scop
Cînd rînjea cu colţi de foame lei.
Şi ne muşca sufletu’ Cules în comune Bistricloara Astăzi în
De tăia răsufletu’-.. naionul Ceahlău, regiunea Bacău M aghiară .
Leagănă-te aluniş de ION SOCOL siderabil d
Că sîntem şi noi înscrişi medii care
a peste 9
Ţara mea-i mîndră grădină
Frunzuliţă, foi sulfină Poamele sînt ale lui
Ţara mea-i mîndră grădină, Nu ca ieri a trîntorului-
Grădină cu mii de flori. Inimioară, inimioară,
Cu vii şi pom; roditori, Bucură-te surioară
Florile-s toate-nflorite Că cel August 23
Şi-s de-a noastre mîini sădite- Ne-a scăpat de anii orei
Frumuseţea florilor Şi de trîntori şi misei.
Bucuria ochilor. Din grădină pînqărită
Poame-s multe şi qustoase, Ţara-i azi floare-nflorită.
Nu-s ca ieri de molii roase. Inimioară, inimioară.
Bolta citu-i de senină Fii veselă surioară
Nu-i faină, ca-a mea grădină^ Că pe drumul însorit
Ceru-i cu stelele lui. Avem un cîrmaci iubit.,
Grădina mea-i cu gutuf. La marea aniversara
Cu oraşe însorite Tot omul, cu mic, cu mare
Şi mări de grîne-aurite, Din Sighet şi pîn’ la mare
Cu trandafiri parfumaţi, S-aducem salut fierbinte
Prietenie.ntre fîrtaţi- Scumpului nostru părinte.
Grădinaru-i gospodar,
Braţe de mărgăritar, Cules din g.n.C. „23 August",
Stăpîn în a sa grădină comuna Feldioara, regiunea
In construcţii se folosesc tri prezent pe scară iot mai largă materiale prefac Pe muncă şi pe odihnă. Sta lin de I. BRAGHEŞ
oricâte, cu ajutorul cărora se construieşte mai repede şi mai ieftin.
In fotografie: Uzina de materiale prefabricate din Roman — regiunea Bacău. attmtffimnmiuHiiiiiiiHiiiiHiiiiiimiuiiiniimiuiimiiiuiuiiiiuitiitiiiiiiiiiiitHiHiiiiHmuiiinimiuiiiinHUiiiiiiiiiiiKHiiiutiHiiiBmiiuiiKHBiumuiHiii^