Page 13 - Albina_1959_08
P. 13
M IIIII i>Vini|iv|i
IIIIII
Hi II Ifcii T
itil! li
I I I M l 11 IM > I m I 1 ■■ 11 M i 11 H I ! ! ■ 11 M i ||!
IHBIIIMlIlBlIIMliailIMIfMIftMila tiiiilliiiB ii Ill liuiillu lllllll
te dintre ele au limba de pre- P l a i u r i l e
dare maghiară. Au fost create
două institute de învătăm înt su
o filarmonică de stat. un ansam b e l ş u g u l u i
perior, există trei teatre de stat.
IVII blu secuiesc de cîntece si dan
suri. Mişcarea cultural-artistică a
laricole co- căpătat un caracter de masă. In Vă amintiţi de viaţa romînilor, iar de porumb de
i se întăresc reqiune există 1.668 de echipe si tătarilor, şi turcilor din o’alui 4 ori-
rul aaricol culturale cu 29.000 de artişti a- dobrogean ? Vă amintiţi da măsu. In reqiunea a-
le. motopom- matori. Au fost construite peste ţele de un lat de palmă în jurul ceasta, unde să
1 mişcare de 470 cămine culturale si au luat cărora stăteau chirciţi. întinqînd
luat locul u- fiinţă 570 biblioteci cu peste intr-un sinqur blid, de patul co răcia bintuia slo
:u care se lu. 480.000 de volume. mun de scînduri pe care dormea bodă ca vînturi-
ut. Puterea Pentru oamenii muncii de na- toată familia ? Parcă au trecut le, averea gos
-« u s ţf S R e / ionalitate macihiară apar ziare, si de-atunci secole- Moşierii, stă- podăriilor agricole
eviste în limba maternă, se edi- pinli miilor de hectare, au fost
ază mii de volume de literatu măturaţi de puterea populară. Ei colective a ajuns
ra din pnppsla^BIhriitorilor romîni deţineau împreună cu chiaburii la 1 septembrie
sf ţuiţcnrtlj^; aproape jumătate din pămîntul 1958 la 194 mi
“ - portantă schim- cultivabil- De 15 ani oamenii sînt lioane lei- Sără
liberi, stăpînj pe viata lor, demni
re s-a petrecut
a i d iS _____ nilor. O dată cu şi mîndri- Tătarcele şi-au ridicat canii de ieri ros
oJtarii inâus- de jugul exploatării, feregeaua şi privesc curajos tot tesc cuvîntul „mi
e de o parte, cu ridicarea oamenilor la o viată Ce se află în jur- Cum poţi privi lion" aşa cum zi
le cum părate nouă, au fost descătuşate uriaşe şi cuprinde, fără să nu deschizi ceau înainle „cla
:e. ne de alta enerqii creatoare. Şovinismul, dis larq ochii ? că"- Bogăţia le
schimbul de criminarea rasială au dispărut Priviţi cu ochii larq deschişi La gospodăria colectivă din Pecineaga, regiunea
i sat atît in pînă si din am intirea omenilor. casa nouă a Ilmie Mefa din Va este familiară- Constanta, se construieşte neîncetat, in pas cu
ît si în ceea înfrăţiţi în muncă si în bucurii. lea Seacă, împodobită cu scoarţe Peste 23.000 de dezvoltarea gospodăriei colective. In fotografie:
în toate culorile pline de lumină familii şi-au con lbrahim O. Amit şi Jiul său Ibrahim Nihan, din
şi alături de ea cocioaba în care struit şi amena brigada de construcţii a colectivei.
au intrat aproape tîrîş toată via
ta. N-au dărîmat-o- Ţin în ea o- jat case- Cultura piese pentru tractoare, iar fabrica
este bunul lor. Un milion de cărţi
rătăniile dar mai presus de asta circulă din mină în mină în în de ciment produce mult căutatul
o tin pentru aducere aminte- ciment „Portland". La Năvodari,
treaga regiune. In comuna Peci-
Cîndva. reqiunea aceasta a fost neaqa. unde orbecăiau cîndva în sat dintotdeauna sărac, s-a ri
printre ce'e mai înapoiate. Pe în- neştiinţă, s-a ridicat un cămin dicat în anii regimului nostru un
treq pămîntul Dobroqei nu exis cultural care costă cîteva sute mare combinat chimic pentru su-
tau decît 119 tractoare, 124 ba de mii şi căruia puţin îi lipseşte perfosfati şi alături de el zeci de
toze şi 130 secerători-lsqători, să nu-i spui teatru- Si în alte locuinţe pentru muncitori. La O-
proprietatea moşierilor- Pămîntul locuri au făcut la fel. Nu din tru. vidiu a intrat în funcţiune cu şa
lucrat prost producea puţin- se ani în urmă vestita termocen
n-a dat maj mult de 850 kq. trală „Ovidiu II"- Cu ajutorul ei
producţia de energie electrică a
la hectar şi 600 kg. porumb- -« & ! crescut de zece ori fată de 1938-
In octombrie 1957 s-a jtaata. *rut’2ftas^Ţ', l*Itlîrfilna prelucrării peştelui cu-
cel mai mare eveniment inătatea |e tţ ca * şoa#4 o dezvoltare deosebită. La
toria acestor străvechi In -frumuseţe ■ţVfftp, Jurilovca, Sulina, Hirşova
reqiunea a fost colej iaaij ‘petrefiAte^ ârmcrpalele centre piscicole ale
în întregime. Peste 101 attit-aruaofcbiriw. 'ţStiif7-'se produc anual mii de to
milii şi.au unit forţele şi pămîn- colectiviştii, intelectualii de la o- ne de conserve de peşte- Pe li
turile pe care le aveau, lucrînd raşe şi sate călăuziţi pas cu pas. toral staţiunile şi.au schimbat
în comun 578.376 hectare- In Do- în munca lor creatoare, de partid. faţa. Nu-şi mai leagănă aci trîn-
broqea socialistă nu mai sînt ha Portul Constanţa, principalul port dăvia. îmbuibaţii industraşi si mo.
turi. Desfiinţarea lor a adus un maritim al tării s-a modernizat şi şieri- An de an îşi petrec încîn-
abia încheiat, vigoarea, voioşia şi avintul în muncă al cîştig de 6 000 de hectare de pă- şi.a lărqit capacitatea- Medqidia fătoare zile de odihnă mu de oa
de pe meleagurile mureşene, acest buchet de tineri dtn mint. Aci, cit vezi cu ochii se în. meni ai muncii din tara întreaqă.
• slat — Tg. Mureş primeşte aplauze la scenă deschisă. tinde pămîntul colectivelor- Parti este azi centru industrial- La în Statul a investit sume importante
dul şi guvernul au sprijinit de la treprinderile de aici se fabrică pentru amenajarea si înfrumuse
itul mărfuri- oamenii muncii romîni si ma- bun început dez ţarea staţiunilor. Eforie, Techir-
1 mărfurilor qhiari îsi daţi cu entuziasm con voltarea economi ghiol. Mamaia şi-au cîştiqat un
tua unităţilor tributia în toate domeniile de ac că a regiunii- Ze binemeritat renume în tară şi
rat ‘s, a în- tivitate. cile de S-M.T.-uri peste hotare.
ne . De cel Conduşi de oraanizatiile de par şi qospodăriile a- De la mare pînă în bălţile Bor-
n ţărănimea tid ei obţin importante succese în qricole de stat, cei, vechiul pămînt dobrogean se
i statului prin producţie. Iată de pildă planul înfiinţate pe te află de 15 ani sub semnul înnoirii-
tii produse a- producţiei crlobale industriale De ritoriul reqiunii Aici oamenii duc o luptă înver
are depăşeşte reqiune a fost îndeplinit în pri Constanta au aju şunată şi biruitoare pentru îm-
cea din 1956. mele cinci luni ale anului în pro tat gospodăriile a- blînzirea climei- Cîmpiile sînt
1 construcţiei porţie de 101 la sută, realizîn- gricole colective străbătute azi de întinse per
rltarea econo- du-se în acelaşi timp economii în cu cadre califica dele de protecţie, care stăvi
Drodus o ade- valoare de 13 milioane lei. te, cu maşini, se lesc efectele secetei şi smulq pă-
n ceea ce pri- H otărîrea Plenarei C.C. al minţe selecţionate, mîntului roade mai boqate. Se
;i cultura. Da- P.M.R. din 13— 14 iulie 1959 este animale de rasă. înmulţesc oile şi vitele de rasă
mii de ţărani un puternic imbold în lupta lor şi musteşte în boabele Murfatla-
ti în neştiinţă pentru oamenii muncii din reaiu- Peste 6 000 de
stăzi această ne pentru îndeplinirea si depăşi tractoare, 1-400 de rului şi ale Nicoliţelului, vestitul
;chii orînduiri rea sarcinilor de plan. pentru mă combine si nu vin. Bunul trai s-a înstăpînit în
alocat în fie- rirea productivităţii si reducerea meroase alte ma casele oamenilor- Cei 15 ani nu
se pentru dez- preţului de cost.^ Ei sînt hotărîti şini aqricole mo sînt decît o etapă- In fata oame
lilui si culturii, să dea patriei mărfuri a căror va
ost alocate în loare să depăşească cu 263 mili derne împînzesc nilor muncii din reqiune se des
4 de milioane oane lei valoarea celor produse astăzi oqoarele re chid perspective noi de continuă
în 1958. Este o dovadă a recunoş giunii. Producţia înflorire pentru împlinirea cărora
ea Autonomă tinţei si draqostei fierbinţi a oa de qrîu pe pă ei nu vor înceta o clipă lupta.
n număr con- menilor muncii fată de partid, toata grija pentru copiii colectiviştilorI In foto
elementare si care ii conduce ne drumul lumi mîntul Dobroqei grafie : la dispensarul din comuna Crucea, raio V. TOSO
i şcolarizarea nos al construirii socialismului. este de 2,5 ori mai nul liîrşova, regiunea Constanţa, se jace contro
e elevi. Mul- M. BOGDAN mare ca în trecut, lul medical periodic.
mbinatul chimic de la Năvodari Ingrăşămintele chimice ce se produc aici in cantităţi uriaşe sînt un Jacior de scamă în ridicarea producţiei agricole.
