Page 14 - Albina_1959_08

De la sfat, în colectivă SULSJlţ*
In primele dimineţi de A zburat o veste mare : o
primăvara, primele flori din Cînd munceau pe cîmp, ki griae. Lingă sobâ-i o firidă. o
Cercetezi cu ochiul rece
Gcpleniţa Hîrlăului se răsă­ Le-a soeit o decorare... Scobitura ce-o siârimă o o
desc într-un loc anume ales Şi-o sărbătoresc pe Leana Fiecare zi ce trece.
în centrul satului. E locul
unde se află monumentul Ca pe-o fiică scumpă-a luncii : EBte locul unde soţul
ostaşilor sovietici căzuţi pen­ A primit azi, ca fruntaşă, îşi păstra — sătean de frunte
O medalie a muncii 1
tru eliberarea patriei noas­ Lucruri pentru sărbătoare
tre de sub jugul fascist Tot Lanu-ncovaiat de spice, Şi podoabele mărunte.
în locul acesta împodobit cu Afundat în zarea-aibastrâ. o
flori roşii ca sîngele celor Freamătă prelung, şi-i zice : E pustie şi firida... o
căzuţi se adună pionierii în — Să trăieşti, fruntaşa noastră I Din ce-a fost, nici o seînteie, o
seri senine de vară în jurul Nici e mină mai miloasă o
focului de tabără. Se spur. Are ochii ornezi Leana N-a lăsat măcar crimpeie... •
poezii, se cîntă cîntece, se Cînd o prinde-n saltu-i hore
rosteşte cu căldură şi emo­ Şi le spune : Decorarea A ba uite 1 Iţi răsare
ţie un nume drag, apropiat E cinstirea tuturora 1 Şters de aprigele vremuri,
inimii lor : numele lui Mark ......................................... ■ I • Un crimpei dintr-o scuiiţâ
Tiurin. Cînd rostesc numele A Mioarei... Vai, cum tremuri 1
lui Mark, în ochii lor sca­ Cea mai vrednică-ntre toate II smuceşti, cu ochii tulburi
pără văpaia cravatelor. Mark De-aici, din gospodărie. Şi cu iaţa răvăşită.
a devenit pentru ei simbo­ Tu eşti Leano... Dar de unde Mingii peticul acesta,
lul luptei, al cutezanţei, al Iei atlta hărnicie ?
eroului legendar. Ţi-aminteşti într-o clipită
Nu există pionier sau ute- Zorile, de cum se-araiă. De căpşorul drag, de gura.
mist din Cepler.iţa care să Dau cu ochii-ntii de tise De surisul cu gropiţe. o
nu cunoască scurta, dar glo­ Dar tu, Leano, ai o taina : De obrajii ca răsura - e
rioasa viată a lui Mark Tiu­ Cine s-o dezlege ? Cine ? Şi de gltul cu-aluniţe...
rin. Născut la 22 decembrie 1924, Mark şi nestrămutata recunoştinţă pentru cei Cintâ lanul, cîntă apa,
s-a bucurat de o copilărie fericită, sub 513, în frunte cu căpitanul lor, care s-au Cîntă merii din livadă, Plîngi acuma, plîngi cu hohot.
zodia unei vieţi noi, în primul stat so­ jertfit ca şi în satu! acesta din fundul Cinţi şi tu venind cu sapa Scalzi în lacrimi mari scufiţa,
cialist din lume. La 14 ani, în 1938, a Moldovei să înflorească mugurii unei Cînd amurgul stă să aadă. O săruţi, că ea-i Mioara *
o
intrat în rîndurile Comsomolului leninist vieţi noi. Ei ştiu că dacă astăzi trăiesc Şi ea-ţi crede suierinţa... o
iar trei ani mai tîrziu, isprăvind o şcoală liberi şi fericiţi, o parte din această liber­ Cu echipa ta fruntaşă ' o
medie la Moscova, toate porţile i se tate şi fericire le-a fost adusă — aşa Aţi plantat sakumi pe ooaetă. Celor ce-au ucis fetita ’o
deschideau larg în faţă, pentru împli­ cum grăieşte o baladă de prin părţile Să vâ apere şi curtea Le trimiţi, ca răzbunare.
nirea tuturor visurilor. Dar pasărea nea­ locului < De nămeţi şi vreme proastă. Lovitura cea mai dreaptă :
gră a războiului a fluturat din aripi reci, Munca ta biruitoare 1
ameninţătoare. Din primele zile, Mark a „de cei mindri-oslmfi Grajduri mari, pătul, tractoare,
plecat voluntar pe front. A luptat pen­ vulturi vuliurafi Răsârit-au ca-n poveste :
tru apărarea Moscovei de invazia hit- ce din răsărit Ieri creşteau doar ierbi amare
leristă, se avîntă în crîncena încleştare măre mu venit Pe meleagurile-aceste...
de la Stalingrad, trece victorios peste să ne-aducă-n ţară .......................................................... *
„măicuţa Volgă”, alungă pîrjolul din ste­ mtr-un miez de vară
pele fără de hotar ale Ucrainei şi in aa pe-o floare-n glastră Leano, ani şi ani de-a rindei,
Cînd in sat s-aşterne seara.
1944 urmăreşte fiara fascistă, încolţită libertatea noastră..."
şi ascunsă pe dealurile Moldovei. Aici. Fără voie zbori cu gradul
pe uliţele Cepler.iţei, în luptă pentru a Azi în Cepleniţa se înalţă construcţii înspre Toader şi Mioara...
smulge palmă cu palmă pămîntul romî- mari, impunătoare: şcoală nouă şi în­ A venit războiul. Toader
nesc cotropit de fascişti, într-o încăie­ căpătoare, zeci şi zeci de case noi, coo­ De Ia tine cînd s-a smuls.
rare inegală, au căzut eroic 513 ostaşi perativă, magazin universal, grădiniţă de Nici nu-ţi mai aduci aminte
sovietici în frunte cu căpitanul lor, Mark copii şi cîte altele! S-a schimbat faţa Dac-a ris sau dac-a pilns, —
Tiurin, tînărul care nici nu împlinise 20 satului de altădată cu cocioabe şi bordeie
de ani, daT pe pieptul căruia străluceau dărăpănate, pe vremea cînd la conac Cit ţinea copila-B braţe...
şapte ordine şi medalii — înalte dis­ „tăia şi spînzura* zgripţuroaica de bo­ De-atunci nu l-ai mai văzut.
tincţii ce răsplăteau numeroasele sale ieroaică Zarifopol. Lîngă conacul (care, Ai aflat doar vestea tristă
fapte de vitejie. Familia întovărăşitului reamenajat, a devenit o şcoală de 7 ani, Că-ntr-o luptă a căzut.
Gheorghe Petcu. care-1 găzduise în acele înzestrată cu mobilier modern şi dascăli
zile pe Mark, „căpitanul aşela cu faţă destoinici, unde învaţă fiii foştilor robi Pe la voi iugeau fasciştii.
di copchil, da’ cu nişti ochi mai şiva şi analfabeţi de odinioară) se află un Dinspre hoarda lor trufaşă.
dicît un om mari“ îşi aminteşte cum, în plop secular. E atît de bătrîn, că vîrsta Lingă copilita voastră
clipa de pe urmă, Mark şi-a încleştat cu lui se apreciază la cîteva sute de ani Cade-o bombă ucigaşă.
putere mîinile la piept, unde se afla şi atît de gros, că 6 copii nu-I pot cu­ Şi-cu pornit atuncea, Leano, Astăzi eşti brigadieră.
Te -au ales toţi muncitorii, —
cusut carnetul roşu de partid, pe care-l prinde cu braţele. In freamătul neostoit al Zile negre-n pribegie... Cîntec viu Ie eşti şi suflet
primise exact cu o lună înainte de moar­ frunzelor bătrânului plop, martore ale ah tor Plînsul tău cine să-l vadă T
tea nemiloasă. In clipa aceea, de suflul nedreptăţi, desluşeşti parcă toată amara Şi durerea cin’ s-o ştie ? Purtător spre noi victorii.
aceleiaşi bombe blestemate, s-au ciupit poveste a Cepleniţei de altădată. Astăzi, Visul cel mai draa al vostru
singure corzile unei balalaice. Dar su­ în jurul său creşte un lăstăriş viguros, Dar cînd paşii te-ntumară Dorul tău mai scump ca viaţa >
netul slobozit de corzile balalaicei n-a cutezător, ca însăşi viaţa nouă ce şi-a In căsuţa dârîmată, S-a-mplinit : aveţi o creşă... O
fost de fel tînguitor, de-ngropăciune, ci semnat pentru totdeauna certificatul de Ai găsit doar amintirea Ciad apari tu, dimineaţa, ^ O
un acord înalt, măreţ, solemn, acord din împămîntenire şi pe aceste meleaguri. In Celor ce trăiau odată 1 . O
imnul de slavă şi fără de moarte al satul cooperativizat aproape în întregime Te întimpin-o Mioară . o
eroilor I oamenii trăiesc cum nici n-au visat Ei Soba-n colţ e năruită. Şi cu glas micuţ te cheamă.
Acordul acela a răsunat o dată mai viu însă vor să trăiască şi mai bine. De Nici fereastră nu-i, nici uşă, —i Că te pierzi de iericirs
cînd în 1945. la Cepleniţa s-a ridicat, aceea, în satele Cepleniţei s-au constituit Iar din leagănul Mioarei Cînd ea ciripeşte „mamă". O
spre neştearsă amintire şi recunoştinţă trei comitete de iniţiativă în frunte cu N-a rămas decll cenuşă-. o
fierbinte, mcnument durat din granit ce­ trei preşedinţi care mai de care mai har­ Zi cu zi, prin muncă dirzâ 2
lor care nu şi-au drămuit sîngele şi nu nic gospodar şi mai iscusit agitator (C. Tu Ingenunchezi alături Toi mai mult belşug îţi vine : e
şi-au cruţat viaţa pentru libertatea şi Mihai, G Ursache, N. Birsan) pentru Şi rămîi aşa, tăcută. Ţi-ai durat şi-o casă nouă
zilele luminoase pe care le trăim azi. trecerea de la întovărăşirile agricole la Răscoleşti, împovărată Peste negrele ruine.
Monumentul s-a întregit anul acesta cu trei mari şi puternice gospodării colec­ De-amintiri, cenuşa mută. Doi luceferi ai, pe grindă,
o placă de marmoră pe care se află în­ tive. Stai încremenit' aice... Cu luciri ne-n chip uite... O
crustat cu aur figura şi numele ui Mark Pumnii tăi sînt strînşi de mă, Faci deodată să se-aprindă o o
Tiurin. Intîlr.eşti la Cepleniţa, ca pretutindeni Două fulgere-mblînzite 1
în (ară, aceeaşi năzuinţă de a trăi din Ochii, plesnete de bice I
Au venit acum doi ani la Ceplenlta Parc’ aştepţi de lingă zgură Deseori tu cinţi, la praşiH:
tatăl lui Mark — unul din activiştii de ce în ce mai bine E acesta drumul lui — Taie, sapă, mai cu sete. •9
seamă ai C.C. al P.C. Ucrainean, mama August 231 E drumul luminat şi străjuit Să te cheme glas din leagăn, Ca trecutul să se-ngroope O
CiTipirea de-altădată.
lui — responsabila comisiei de femei din de partid. Drumul rîvnit de veacuri de Ce umplea de-attta iajsnec Şi să nu se mai repete... O
Kiev — şi fratele său, Pavlic, pionier. poporul asuprit. Drumul croit acum un Şi de soare casa toată, — Ca Mioara-s multe-n ţară
A fost o întîlnire emoţionantă între cei deceniu şi jumătate şi stropit cu sîngete Şi de grija lor eu scapăr... :2
Vreau prin munca mea sporită
care i-a-u dat viaţă şi între oamenii din nenumăraţilor eroi. La Ceplewţa, alături Şi-o zadar Întrebi cărbunii Să le-ajut şi să le apăr I o
De odorul drag şi dnlce,
Cepleniţa, cei care a« vegheat ultimele de monumentul ostaşilor sovietici, se va Care-ţi aştepta sărutul
clipe din viata eroului. S-a legat o prie­ înălţa anul acesta şi monumentul ostaşi­ Şi clntarea ta, să-l culce! G. LAZAR OEMETRESCU
tenie de nezdruncinat. 'Prietenie scrisă cu lor romîni care au luptat cot ta cort cu
sîngele celor căzuţi, în cartea de aur a fraţii lor din răsărit pentru eliberarea
marii noastre frăţii eu Uniunea Sovie­ patriei noastre.
tică. De-atuncL Alexandru Bîrzu, direc­ In primele dimineţi de primăvară, pri­
torul şcolii din Geplenija. împreună cu mele flori din Cepleniţa Wirtăului se
pionierii săi şi cu tinerii din sat, s-a an­ vor răsădi la monumentele eroilor Iar
gajat să îngrijească de monument ca de în seri senine de vară. pionierii, adunaţi
lumina ochilor Intre inimosul director de în jurul focului de tabără vor rosti îfl
şcoală şi părinţii tui Mark se duce o cînteceie şi poeziile lor cu căldură şi
corespondentă susţinută, iar Bogdan, fiul emoţie in glas numele lui Ion şi lyan,
lui Alexandru Bîrzu şi Pavlic, fratele lui al lui Vasia şi Vasile. Petre şi °etia...
Mark, s-au legat prieteni buni. întărind Flori I Tot mai multe fiori vor împo­
prietema lor prin maldăre de scrisori, dobi monumentele 1 Flori ale dragostei,
pe care şi Ie scriu reciproc. AmintiTea fiori Ble recunoştinţei— In fiarile acestea
lui Mark Ii însufleţeşte deopotrivă în roşii ca jarul, ce cresc mereu mai proas­
munca şi strădania tor de a-i urma înâl- pete. mereu mai vii, scăldate de razele
ţătoarea-i pildă soarelui, încălzite de dogoarea .»»«»«-
Cînd sătenii difi Cepleniţa trec prin tului şi însufleţite de privirile oameni­
dreptul monumentului, orbii lor se ume­ lor. trăiesc inimi de eroi ce nu «nor ni­ j :!
zesc pentru o clipă, inimile lor bat parcă ciodată t
PETRE POPAETRE POPA
mai puternic, iar pe faţă ie citeşti calda P