Page 15 - Albina_1959_08
P. 15
D e p e t o t T>e p e to t
I
Schimbul de vizite
N. S. Hruşciov-D. Eisenhower
în centrul atenţiei întregii lumi
„Sîntcm entuziasmaţi chează, după toate probabilită Dorim cu toţii pace
ţile, o schimbare istorică în a-
că Hruşciov va veni bordarea problemei îmbunătă în întreaga lume
ţirii relaţiilor dintre Est şi
în America’* Vest...". „Oricine doreşte slăbirea în
cordării internaţionale trebuie să
ZIARUL „DES MOINES RE- „Dezgheţ în războiul rece’* salute ştirea cu privire la proiec
G1STER", care apare în statul tatul schimb de vizite", scrie
Iowa, subliniind că „Apropiatul ZIARUL „SAUT AL AHRUR" ziarul „REYNOLDS NEWS",
schimb de vizite între preşedin din Bagdad scrie că nici un e- într-un articol redacţional con
tele Eisenhower şi premierul veniment din ultimii ani din a- sacrat apropiatului schimb de Pompele „Duplex", „Triplex", fabricate de uzinele „1 Mai“-
sovietic Nikita Hruşciov, este vizite între N. S. Hruşciov şi Ploeşti sînt foarte apreciate şi solicitate de R. P. Chineză; India
• veste admirabilă", îşi expri rena internaţională nu a fost D. Eisenhower. „Războiul rece", şi alte numeroase ţări.
atîta aprobare
cu
întînipinat
mă speranţa că în timpul călă unanimă ca apropiata î rrtîl ni re scrie ziarul, este mai bun decît
toriei în Statele Unite N. S. a conducătorilor Uniunii Sovie războiul cald, dar discuţiile (la
Hruşciov va vizita şi Iowa. Zia tice şi Statelor Unite. „Această cald sau la rece) sint mai bune pk&Uigiu£ RLflF? Bţ..
rul arată că Eisenhower şi N. S. Intîlnire, declară ziarul, înseam decit amîndouă. Ceva mai multă
Hruşciov vor discuta, vor reîn nă un dezgheţ in războiul rece „pace", ceva mai puţină încor
noi Şi vor adinei cunoştinţa, şi şi începutul unei destinderi". dare. Fată avantaje".
vor găsi de asemenea timp să-şi Ziarul „OBSERVER" salută b * b j i b i I € n îm
cunoască reciproc ţările. şi el schimbul de vizite şi cri
„Noi metode şi mijloace
tică pe comentatorii politici şi
„Nou pas important" de apropiere** pe politicienii din Anglia şi Comerţul exterior al R. P. Romîne
Statele Unite care se pronunţă
Deşi au trecut doar 15 ani de
PROF. J. BERNAL, preşedin Intr-un articol publicat în împotriva tratativelor. Dorim cu la eliberarea patriei uoastre de duse de un înalt nivel tehnic. In
tr-un singur an exportul de ma
tele executiv ai Consiliului Mon ziarul „UNITA" Palmiro To- toţii pacea în întreaga lume, sub jugul fascist, Republica şini iu R. P. Chineză a sporit de
dial al Păcii, salută apropiatul gliatti, secretarul general al scrie „OBSERVER". Poate că Populară Romînă a parcurs un 3,3 ori, în R. P. Polonă de peste
schimb de vizite; „Sute de mi Partidului Comunist Italian, a- o atitudine deosebită faţă de a- drirm nemăsurat de lung pe ca 3 ori, în R. D. Germană de 2,4i
lioane de oameni simpli, care preciază apropiatul schimb de ceastă problemă din partea celor lea dezvoltării vertiginoase a e- Rommia exprtrtft nai în China
timp de mai mulţi ani au mun vizite între N. S. Hruşciov şi două mari puteri ale lumii va conoiniei naţionale, a creşterii Populara instalaţii pentru termo
cit, au luptat, au trimis petiţii, D. Eisenhower ca „un fapt foarte necontenite a nivelului de viaţă
centrale, instalaţii de foraj şi alt
au făcut apeluri la tratative şi pozitiv pe care popoarele din duce mai grabnic ia realizarea al celor ee muncesc. Astăzi, ţara utilaj petrolifer, motoare Diesel*
s-au pronunţat împotriva poli întreaga lume l-au sahitat cu acestui ţel decît diferitele poziţii noastră se mîndreşte că se nu tractoare etc.
ticii de forţă, se pot bucura că tot temeiul şi cu multă bucurie". ale diferiţilor aliaţi. mără printre ţările libere, dez
a fost făcut acest nou pas im Această înseamnă că occidentul voltate, că are o industrie şi • In politica de comerţ exterior;
portant. Eisenhower şi Hruşciov a recunoscut că este necesar să Guvernul Federaţiei agricultură în continuu progres. ca şi in politica externa, Repu*
au posibilitatea ca în cursul se caute „noi metode şi mijloace hlicu Populară Romînă se că
discuţiilor lor să netezească ca de apropiere, înţelegere recipro malaieze salută schimbul Cine nu-şi aminteşte cum era lăuzeşte după principiul leninist
lea spre o conferinţă la cel mai că şi acord..." considerată Romîniu în timpul al coexistenţei paşnice a diferi
înalt nivel care să fie încunu „Politica „războiului rece" a de vizite regimurilor burghezo-moşiereşti ! telor sisteme sociale. Consecvente
nată de succes şi să poată pune eşuat zgomotos, arată în conti Pentru cercurile capitaliste străi acestui principiu ţara noastră s-a
capăt pentru totdeauna experien Guvernul Federaţiei malaieze ne Romîniu era o ţară „emina străduit şi se străduieşte în per
ţelor cu arma nucleară, să între nuare Togliatti. Ea nu a reuşit a dat publicităţii o declaraţie mente agricolă şi crescătoare de manenţă să extindă relaţiile sale
să slăbească şi să scindeze la
prindă primele măsuri concrete gărul ţărilor socialiste. Dimpo prin care salută apropiatul animale". In cîrdăşie cu capita comerciale cu cît mai multe ţări;
spre dezarmare şi încetarea trivă, a contribuit indirect la liştii din Romînîa, monopolurile indiferent de orînduirea socială
cursei înarmărilor atomice, să intensificarea coexistenţei şi so schimb de vizite între N. S. străine, însetate de profituri ma din aceste ţări. De exemplu, ţara
pregătească o reglementare paş Hruşciov, preşedintele Consiliu xime, au jefuit decenii de-a rîn- noastră acordă o marc atenţie ex^
nică în Europa". lidarităţii interne— deşi mulţi lui de Miniştri al U.R.S.S., şi dul ţara noastră, ţinînd-o tnlr-o tinderii relaţiilor economice cu
ani a ţinut întreaga lume în stare de mizerie şi înapoiere. ţările din Balcani. printre care
pragul unui conflict şi a îm D. Eisenhower, preşedintele Această moştenire grea a tre Grecia şi Turcia cu rare am avut
„O schimbare istorică pins-o spre • catastrofă". S.U.A. Nu încape îndoială, se cutului a fost lichidată însă trep întotdeauna importante legături
Chiar şi ziarul „Giustizia",
în abordarea problemelor" spune în declaraţie, că vizitele tat, după instaurarea regimului comerciale. Evoluţia schimburilor
organul Partidului social demo detnocrat-pupular. Clasa munci comerciale eu Grecia şi Turcia de
crat, condamnă cu hotărire ră reciproce vor oferi lui N. S. toare, condusă de Partidul Mun la semnarea noilor acorduri co*
Ziarul „TIMES PICAYUNE" ceala cu care a fost primită şti Hruşciov şt D. Eisenhower po citoresc Romin a ridicat consule merciale din 1954 confirmă rara©*
care apare la New Orleans, rea cu privire la aceste vizite sibilitatea de a face un schimb rubil nivelul producţiei industria teiul real al perspectivelor fav<H
(S.U.A.) scrie : „înţelegerea tu de către „unele personalităţi" le şi, in primul rîml, al industriei rahile lărgirii comerţului cu
privire la schimbul de vizite în din Italia „care se tem ca ele de păreri şi vor contribui la grele, asigurind o neniaiintîlnită ceste ţări.
tre preşedintele Eisenhower şi să nu ştirbească" anumite inte îmbunătăţirea înţelegerii dintre dezvoltare a economiei noastre Ţara noastră acordă de aseroe^
primul ministru Hruşciov, mar rese politice sau de partid. U.R.S.S. şi S.U.A. naţionale. Paralel cu dezvoltarea nea o mare importanţă lărgirii
industriei noastre şi cu crearea schimburilor comerciale cu ţările
de noi ramuri de producţie, s-au afro-asiatice. Înainte de cel de al
Scumpete, mizerie, şomaj în ţările capitaliste mărit necontenit şi posibilităţile nu întreţinea schimburi comer
doilea ră/.boî mondial, Rnmînia
de export şi, implicit, şi cele de
import. Ţara noastră şi-a extins ciale decît cu Egiptul, Siria, liba
S.U.A. 3,4 la sută pentru produsele a- rile uzine italiene „Redealli", relaţiile comerciale cu numeroase nul şi Palestina, in prezent, R. P4
limentare şi cu 12,8 Ia sută pen în care arată că un muncitor la ţări, comerţul exterior al Repu Romînă a încheiat acorduri co
„Asupra fiecărui american tru tutun şi băuturi spirtoase". această uzină cîştigă lunar cir blicii Populare Homine transfon- merciale cu Republica Arabă Uni
planează primejdia ca in caz de ca 50.000 de lire, din care nu mindu-se tnlr-o pirghie din ce in tă, India» Indonezia, Irak, Birma-
boală, el să nu poată plăti pen ITALIA ee mai importantă în opera de nia, Ceylon. Yemen si Izruel. Dez
tru o asistenţă medicală cores mai pentru chirie trebuie să construcţie socialistă a ţării. In voltarea schimburilor comerciale
punzătoare sau ca plata pentru După cum relatează ziarul plătească peste 30.000 de lire pe momentul de faţă ţara noastră ale ţării noastre eu ţările afro-
• asemenea asistenţă să pună italian „Expresso” mizeria tună. O femeie la această uzină, întreţine relaţii economice cu asiutice a cunoscut un ritm rapid;
familia sa intr-o situaţie finan populaţiei italiene din o serie de scrie corespondentul, cîştigă mult peste 70 de ţări de pe glob. ajungînd ca în anul 1958 aceste
ciară extrem de grea" — scria regiuni ale ţării creşte în mod mai puţin ca un bărbat, salariul Schimburile de mărfuri au sporit schimburi să fie cu 221 la sută
nu demult în ziarul „New York an de an, ajungînd ca lu sli'rşilul mai mari decit cele din 19.Vi.
Times” Thomas Lewin, asistent alarmant. Recent revista „La ei ridicindu-se la 36.000 lire în anului 1958 su fie de peste trei A crescut Î11 această perioadă
vie ouvriere" a publicat o am-' timp ce salariul minim pentru ori mai raari faţă de anul' 1948. şi volumul schimburilor de măr
ta o şcoală de asigurări sociale plă relatare a corespondentului a putea trăi este de 60.000 lire Produsele exportate de Repu furi cu principalele ţări capita
din New York. Potrivit unor său care a vizitat una din raa- pe lună. blica noastră sint apreciate şi ele liste. Cea mai mare parte din vo
date din presa americană, în şi-au cucerit de mult un necon lumul total al comerţului Rmnr
niei cu ţările capitaliste o repre
Statele Unite, costul asistenţei testat şi meritat prestigiu pe piaţa zintă comerţul cu ţările vestenro-
medicale continuă să crească internaţională. Ţara noastră, care pene : Anglia, Austria, Eranţa,
în trecut exporta doar 3 4 pro
Intr-un ritm ameninţător. In ul duse, livrează în prezent insta i\. K. Germană şi Italia. In aces
timii 10 ani, taxele pentru inter laţii electrice, utilaj petrolifer şi te ţări exportăm, pe lingă pro
minier, material rulant de cale duse tradiţionale — produse pe
narea intr-un spital au sporit de ferată, vase maritime şi fluviale, trolifere, agroalimentare, produse
peste două ori, iar costul asis tractoare şi maşini agricole, mo ale industriei lemnului aflate in
tenţei medicale a crescut cu 40 toare electrice, produse elumice, tr-un înalt stadiu de prelucrare
la sută. materiale de eonstrucţii, produse — şt produse chimice, materiale
de larg consum etc. do construcţii, utilaj industrial,
GERMANIA OCCIDENTALA Ca urmare a colaborării econo maşini-unelte, mese rntary. uti
mice a ţării noastre eu celelalte laj electrotehnic, diverse alte ma
Buletinul economic francez state socialiste, Republica Popu şini etc.
„Agefi" anunţă că in cele cite- lară IU>r 11 ini şi-a putut dezvolta Dfwvoltaren economiei naţiona
în mod considerabil industria sa le a R. P. Romîne în anii urmă
va săptămini de la alipirea Sa- Constructoare, de muşini. Acest lu tori, creşterea producţiei indus
arului la Republica Federală cru a permis ea exportul de ma triale şi agricole, va permite R. P.
Germană, preţurile au crescut şini să crească de la 0.8 la sută Romîne să-şi extindă continuii
in mod simţitor la diferite pro în 1948 la circa f3 la sută în relaţiile sale comerciale eu cît
duse pe piaţa saareză. ..Com 1958. Dintr-o ţară exportatoare mai multe ţări. R. P. Romînă, ca
şi celelalte ţări socialiste, va avea
par indic se noile preţuri in mărci numai de materii prime, ţara astfel un rol lot mai activ în co
vest-ger mane cu vechile preţuri noastră a reuşit în anii de demo laborarea economică internaţio
in franci la baza schimbului ofi- craţie popijară să producă atit nală, contribuind In tot mai largă
ual intre cele două monede — Cerşetori din cartierul Bovery-Nem York aşteptând în faţa bi pentru necesităţile sale interne măsură la măreaţa operă de cola
scrie Buletinul — se constată că rourilor uneia din aşa-zisele societăţi filantropice care distribuie rit şi pentru export agregate com borare rodnică între popoare, de
preţurile au crescut in medie cu uneori o... supă. plexe, maşini-unclle şi alte pro apărare a păcii în lume.
