Page 16 - Albina_1959_08
P. 16
'VALE SţTlliVXKI ROWIESJT7
S u c c e s e în d o m e n iu l ciclotron ne-a fost trimis de că-
.-------------------------------------. tre Uniunea Sovietică, pe linia
c e r c e tă r ilo r c h im ic e sprijinului frăţesc şi multilate-
■------------------------------------ ral pe care ni-1 acordă. Cu aju-
■ In cei 15 ani de la eliberarea torul reactorului s-au fabricat
tării noastre industria chimică "umero*' ,,zot(*P' r“tÎLca-7t‘vV,a
a cunoscut o dezvoltare nemai- c4r?r oIos,fr.e -m " d,fe'\,‘e r*I
întîlnită. Ca şi în alte domenii mur. ale achv.tă „ practice are
de activitate, industria chimică ° m.ar.e ‘".semnata^ I" 5“™«d
va valorifica uriaşele resurse inott',»,,. U-"Cf e ; ? tn
naturale ale tării noastre. Pe dr“' de f>z«că * o-
această linie s-a dezvoltat in- ţ"lc*- be.,#t™n- P""tr.e.'a‘‘î7
dustria de îngrăşăminte agri- le .«"Poante . utilizări m
cote, fabrici de îngrăşăminte^- ™ d'c‘na f f m,nl!L d,e
7r>ina<tf> la Faaara«; df* miner*
t ă f
parte cîin Institutul
zotoase Ia Ktgaraş. de super asemenea faptul că ţara noas-
fosfat, la Năvodari etc. Cocse- unificat de cercetări nucleare
na de la Hunedoara da materia de , Dubna (U.R.S.S.) creat
pr.mă pentru fabricarea colo- . ,956 b ' acordult, #em.
rant.lor ş, medicamentelor. Fa- > mai multe
bnca de penicilina din laş. pro- ăf. din £ ,, Asia. |„
duce antibiotice care .şi-au c.ş- momentu, de f£tă 2| de specia.
tigat faima pe piaţa internaţic- n ti romîni ,llcrează c*;dru,
nala. O mare dezvoltare a luat t { de cerce-
petrochimia ale care, produse tărJ nucleare. Acestea , a-teIe
au aplicaţii in mai toate dome- * * . * / .
niile. Printre aceste, deosebit * J * , , , notsM II
Rezolvarea problemelor practice este scopul princi pal al cercetărilor ştiinţifice ce se efectuează la
Institutul de Fizică al Academiei R.P.R. In laboratorul de acustică, inginerul Mircea Grumăzescu as s -
studiază acustica sălilor de spectacole. seamă produse ale petrochimiei p p 5
sînt cauciucul, vinilinul, fibrele _
sintetice numite relon, capron, O lu c ra re ştiin ţifică
nylon, orlon, terilen etc. ----------------------------------—
W ~ --------------7 7 7 '“ '— In aceste domenii şi în nume- d e m ari p ro p o rţii
!l UI SpW/UUif t** roase altele, ştiinţa şi-a adus
p n \ r o ţi
l ’ j a (a rii oin aportul deosebit de valoros. Vn colectiv de cercetători ai
atingînd filialei din Cluj a Academici
de e z v ^ t a r u ■ i \
Cercetările ştiinţifice
un înalt nivel teoretic au fost R.P.R., sub conduierra acade-
aLi iiiii n pA Z m m orientate lti acelaşi timp spre micianului E. I. Ni/ărâdţ/, lucrea-
problemele practice, sprijinind *<f la alcătuirea ultimelor volume
In oei 15 ani care s-au scurs de la 23 August acest an ne dă speranţe că indicaţiunile Plenarei dezvoltarea economiei naţionale. ale unei lucrări ştiinţifice care
1944 partidul şi guvernul nostru .au acordat o din 26—28 noiembrie 1958 de a lichida impor In scopul sprijinirii industriei a atras atenfia oamenilor de spe-
atenţie deosebită dezvoltării cercetărilor ştiinţi tul de zahăr vor fi îndeplinite în cel mai scurt chimice au fost create în oraşele cialitate din lumea întreagă „Flo-
Cluj şi Iaşi două institute de
fice în toate ramurile ştiinţelor, inclusiv a ştiin timp. cercetări chimice, iar în Bucu- ra R.P.R.". Cu ajutorul acestei „
»__ - • -
^
ţelor agricole. Au fost creaţi primii hibrizi dubli de porumb ^ i. „ . ... . . . «. • r lucrări, Fn hi volume, (dintre
. . . . .
*
Cercetările ştiinţifice în domeniul agriculturii din materialul autohton care după ce vor fi ve reşti un institut de biochimie şi care 6 suit tipărite), inginerii a
.
,
au la noi în ţară o istorie relativ scurtă, de apro rificaţi de către Comisia de Stat de încercarea un centru de cercetări chimice. . . , . t
ximativ 30 de ani, întrucît regimurile din trecut soiurilor vor trece în producţie. In acest an, la In aceste Institute au fost puse eronoml’ ^ncultom, horticultorii,
nu erau interesate să promoveze şi să sprijine diferite staţiuni experimentale s-au obţinut noi la punct numeroase procedee e\r’ vor pulPn recunoaşte cu u,u-
ştiinţa agricolă. Dacă facem o comparaţie între linii de grîu mult superioare celor cultivate pînă care astăzi sînt aplicate în in- or,ce p,anlă dln ,arâ’ ,oa,e
ce s-a realizat în ştiinţa agricolă în cei 15 ani acum. Munca de creare de soiuri noi se inten
ai puterii populare şi perioada dinainte de 1944, sifică necontenit, pentru a se putea obţine noi dustrie. Printre acestea obţine- datele ,asupra sa’ prccum *
vom constata că rezultatele obţinute în perioada soiuri mai productive şi corespunzătoare necesi rea acetilenei din metan, ca şi răspiru irea ei pe glob.
de după eliberare sînt incomparabil mai mari tăţilor mecanizării şi o extindere a irigaţiilor. fabricarea a două medicamente, i i -l . ,
decît cele din trecut. Datorită sprijinului acor Realizări importante s-au obţinut în domeniid sulfati-azolul şi nitrofuranul. au n slu jb a p ro g re s u lu i
dat de partid şi guvern, numărul institutelor de viticulturii, pomiculturii, legumiculturii, în ridi
cercetări, al staţiunilor experimentale, precum şi carea producţiei Ia păşunile şi fîneţele naturale, fost apreciate, cerute şi chiar fe h n ic
numărul colaboratorilor ştiinţifici a crescut mult în combaterea bolilor şi dăunătorilor. brevetate în multe ţări străine. ----------
faţă de trecut. Staţiunile experimentale au fost In domeniul creşterii animalelor s-au obţinut Cercetătorii timişoreni din do-
dotate cu suprafeţe mari de pămînt, cu clădiri, rezultate ou privire la lurănirea raţională, Ia com F izica a fo m ic ă , meniul mecanicii aplicate sînt
cu utilaj modem şi cu baterea sterilităţii, la ~ 7 Pe cale de a pune la punct pro-
numărul necesar de -------------------A însămînţările artificia Ufl no u d o m e n iu cedeul realizării unor vagoane
cadre. S-au creat noi Prof. dr. GR. OBREJANU le, în ameliorarea oilor
institute de cercetări cu lină fină şi semi- d e a c fiv ifa fe c r e a f o a r e de mare capacitate din oţel ne-
atît în cadrul Ministe membru corespondent al Academiei R.P.R., fină. —---------------------------------------- aliat. Aplicarea in practică a
rului Agriculturii şi director adjunct al l.C.A.R. Cercetările în secto Succese însemnate a obţinut acestui procedeu va aduce eco-
Silviculturii, cît şi rul mecanizării agri ştinja rominească tn ceea ce nomii de 17 la sută din metalul
în cadrul Ministerului culturii au contribuit
Industriei Bunurilor de Larg Consum. Atît la elaborarea sistemei de maşini pentru cultura priveşte folosirea izotopilor ra- folosit la construirea unui va-
institutele vechi cit şi cele noi în fiecare an cerealelor păioase şi a porumbului. In colaborare dioactivi la rezolvarea diferite- gon. Această realizare a fost
şi-au perfecţionat metodele de lucru, au primit cu industria de maşini agricole, cercetătorii din lor probleme legate de viaţă. obţinută cu sprijinul muncito-
aparatură modernă putînd desfăşura astfel o acest sector ajută la perfecţionarea construcţiei Astfel, cu ajutorul izotopilor rilor şi tehnicienilor de la com-
muncă rodnică în folosul transformării socialiste de maşini.
a agriculturii şi al ridicării ştiinţei agricole romî- In afară de efectuarea cercetărilor, oamenii radioactivi, oamenii de ştiinţă binatul metalurgic Reşiţa, uzî-
neşti pe o treaptă tot mai înaltă. noştri de ştiinţă lucrează în numeroase gospo sînt pe cale de a lămuri nenu- nele „Gheorghi Dimitrov" din
La baza cercetărilor a fost pusă o nouă con dării de 9tat şi colective pentru promovarea în mărate probleme legate de me- Arad şi al celor de la In-
cepţie şi o metodă nouă, concepţia materialist? produoţie a rezultatelor obţinute. dicină. industrie, agronomie şt dustria Strmii — Cimpia Turzii,
_ despre lume şi societate şi metoda dialectică în perspectiva apropiată se vor iriga. în zonele se zootehnie In august t957 ţara Este un minunat exemplu al
Conform documentelor de partid şi de stat în
interpretarea lucrurilor şi fenomenelor. Cercetă
( rile au fost îndreptate în primul rind spre re cetoase ale ţării, mari suprafeţe. Oamenii care noastră se număra printre cele rezultatelor ce se obţin prin u-
8—10 ţări din lume cu reactor!
nirea ştiinţei cu practica spre
zolvarea problemelor ridicate de necesităţile pro-
rezolve numeroase probleme cu privire la folo
— ducţiei. In afară de institutele de cercetări s-au lucrează în institutele de cercetări vor trebui să atomici tn funcţiune. Reactorul, ţelul comun, realizarea progre
creat condiţiile necesare pentru desfăşurarea pe sirea raţională a apei, Ia agrotehnica culturilor sa şi primul accelerator de tip sului tehnic.
scară largă a cercetărilor în institutele agrono irigate, la obţinerea de
mice de învăţămînt. Orientarea cercetărilor spre soiuri potrivite pentru cul
nevoile producţiei, dotarea unităţilor de cercetare turile irigate şi multe
au o bază tehnico-materială corespunzătoare, altele. Numeroase proble
sprijinul acordat de Uniunea Sovietică şi munca me de cercetare se pun
încordată a cercetătorilor au făcut ca institu şi în alte sectoare ale a-
tele noastre să obţină rezultate importante. griculturii.
As fel institutele de cercetări şi cele de învă- In activitatea ştiinţifi
ţămînt au adus o contribuţie importantă la cu că desfăşurată, cercetă
noaşterea şi caracterizarea agronomică a solurilor torii noştri au primit un
ţării, la metodele de lucrare a solului, aplicare sprijin permanent din par
a îngrăşămintelor, combatere a eroziunii, pune
re» în valoare a nisipurilor, săraturilor etc- Astăzi tea Uniunii Sovietice, sub
ştim mai bine cum trebuie să lucrăm solurile cele mai variate forme.
noastre din stepă sau din regiunile păduroase Acest sprijin ne-a îngă
Şi cum trebuie să aplicăm îngrăşămintele pentru duit să ajungem mai
a obţine recolte mari. repede la rezolvarea pro
O altă realizare importantă a institutelor de blemelor pe care transfor
cercetări este crearea de soiuri noi de grîu, po marea socialistă a agricul
rumb, orz, ovăz. sfeclă de zahăr, in. cânepă şi
turii le pune în faţa oa
alte plante. Aceste soiuri create în ţară, precum menilor de ştiinţă.
şi altele aduse din alte ţări au fost raionate şi Oamenii de ştiinţă din
se cultivă în diferite zone naturale ale tării. ţara noastră se găsesc
In trecut întreaga cantitate de sămîuţă de
sfeclă de zahăr se importa din alte ţări. Datorită alături de clasa munci
toare şi ţărănimea munci
muncii amelioratorilor noştri după anul 1949 s-au toare.
creat trei soiuri de sfeclă productive, bogate în
Sub îndrumarea parti
zahăr şi rezistente la boli. Astăzi întreaga supra- dului, ei. luptă pentru ri
fită este cultivată cu sămînţă produsă în ţară, dicarea producţiei, pentru
di.i cele trei soiuri, iar producţia obţinută în Una din realizările de seamă ale Institutului Onco'ogic din Bucureşti este noua metodă
întărirea economică a ţării, de tratament numită chimioterapie protejată In iotofrrafie : Dr. Sebastian Pinetles şi sora
* -ntru pace. Constantina Taşcă, aplică unui bolnav această nouă metodă de tratament.
REIMCIIA Bucureşti Pial t .Scnien* tel I7n0il) l7t»0At 17 60 40 ABONAMENTE 7 60 le: anual Taxa poştală plătită in numerar cont aprobării D.r Generale
P.l T R Nr. 17.933/942 Abonamentele se lac la oricine poştale, prin lactoru poştal, şi difuzor» voluntari. TIFARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin
