Page 18 - Albina_1959_08
P. 18
I 15 ANI DRUMUL LIBERTĂŢII Şl LUMINII
(Urmare din pag. l-a) care oficialităţile burghezo-moşie-- cărţi şi acestea îmbîcsite de otrava
reşti făceau atîta caz pentru a de misticismului şi şovinismului, as
monstra .,grija" lor pentru cultura tăzi în patria noastră funcţionează
a reqimuluj burqhezo-moşieresc „se poporului şi care dnpă statiscîle vre 39.000 biblioteci de toate genurile,
realizează astfel : la otel în 63 de zile, mii, în anul 1939, au orqanizat doar cu peste 64.000.000 volume.
la construcţii de maşini în 42 zile. la 22.000 şezători şi 6.800 conferinţe, Biblioteci de stat, ale organizaţiilor
enerqie electrică în 60 zile, iar la pro nu erau altceva decit locuri de pro de masă sau obşteşti există în pre
duse sodice în 75 zile. Industria noa pagandă deşănţată , burgheză a misti zent pe tot cuprinsul ţării. Numai
stră socialistă realizează în mai pu cismului şi obscurantismului în lu în satele patriei noastre funcţionează
mea satelor. 13.000 biblioteci cu oeste 16.000.000
In anii puterii populare, analfabe volume. Astăzi numai în bibliotecile
tismul a fost lichidat. Astăzi, toţi publice de stat (reqionale, raionale,
copiii de vîrstă şcolară sînt şcola orăşeneşti, comunale si ale cămine
rizaţi. S-a generalizat învăţămîntul lor culturale) sînt atraşi spre lec
de 7 ani în oraşe şi centrele rurale tură 15 la sută din numărul total al
unde există şcoli de 7 ani. In scurt locuitorilor.
timp, va fi generalizat învăţâmintul O mare dezvoltare a luat după
de 7 ani în toată tara. 23 Auqust 1944, cinematografia. Nu
Prin grija partidului, au crescut şi mărul cinematografelor a crescut
s au dezvoltat şcolile de toate gra de la 338, cîte existau în 1938, la
dele, a fost îmbunătăţită radical pro 2.855, care au înreqistrat în anul
grama lor, precum şi educarea tine 1958 un număr de aproape 127 mi
rei qeneraţii. De asemenea s-a lioane de spectatori faţă de 41 mi
creat o vastă reţea de .instituţii cul lioane citi au fost în 1938. Aceste
turale ; cate raionale de cultură, cifre sînt si mai elocvente dacă ne
cluburi sindicale, biblioteci, case de referim la dezvoltarea cinematogra
citit, cămine culturale, cinemato fică în mediul sătesc. Este cunoscut in diferite limbi ale minorităţilor
grafe, statii'de radioficare etc. ade faptul că în satele Romîniei burqhe- naţionale.
vărate focare de răspîndire a ştiin zo-moşiereşti nu exista nici un cine- Acestea sînt doar eîteva din rea
ţei şi culturii în rîndu,l oamenilor matoqraf. în prezent, reţeaua cine lizările importante care reflectă pre
muncii. matografelor de la sate a atins ci facerile adinei ce au avut loc in
In satele patriei noastre funcţio fra de 1.250. la care se adauqă cele patria noastră în anii regimului de-
nează în prezent/un număr de peste 115 caravane cinematografice... care naocrat-pppulai pe drumul făuririi
12.000 cămine culturale în care, nu deservesc populaţia satelor. culturii noi, socialiste. Ele demon-,
mai în anul .1958, s-au Organizat Editurile sînt astăzi mijloace im strează saltul radical, care separă
peste 640.000' manifestări cultural- portante de influenţare a vieţii spi ca de la cer la pămînt realizările
educativfe dfe niaSă la care au parti rituale si joacă un rol de seamă în măreţe obţinute în acest domeniu,
1958 1958 cipat peste 55.600.000 cetăţeni. ' propagarea ideoloqiei clasei munci fată de starea de înapoiere culturală
* .
In cadrul r.j manifestărilor cultu toare în înarmarea maselor cu po pe care regimul burqhezo-moşieresc
rale organizate,,, se abordează pro litica partidului de construire a so o hărăzise maselor populare-
ţin de un trimestru întreaga produc blem® variate , privind viaţa sa cialismului. Deosebită de situaţia din trecut
ţie industrială a anului 1938. tului. transformarea socialistă a Partidul si guvernul acordă aten este nu numai creşterea cantitativă ci
La aceasta se adauqă. succesele agriculturii, îgtărirea unităţilor so ţie deosebită activităţii editoriale, şi conţinutul de idei, perfecţionarea
obţinute în construcţia unor no-i în cialiste agricole existente, probleme Dunînd cărţile şi ziarele în slujba continuă a formei manifestărilor cul-
treprinderi si chiar ramuri ale eco de cultură qenerală. dezvoltarea ridicării nivelului de cultură al tural-artistice şi educative. Arta
nomiei noastre naţionale, precum şi ştiinţei, lupta împotriva mlşticlsmy- poporului. Numai cartea politică, de noastră profesionistă şi de amatori
dezvoltarea fără precedent a celor lui şi obscurantismului etc. Numişi pildă; a fost tipărită intre anii 1948 reflectă astăzi munca plină de ab
ce au existat. In aqricultura noastră, în iarna anului 1958—1959, detpildă, —1958 într-un număr de 4.000 lucrări negaţie a poporului muncitor, tradi
sectorul socialist reprezintă peste 67 la cercurile şi ciclurile de conferinţe crf*-un tiraj de 143 milioane exem- ţiile şi faptele eroice ale înaintaşilor.
la sută din suprafaţa arabilă a tării cu caracter aqcotai»nic «ir- participat Bun ţie acestea se numără Activitatea cultural-ştiintifică îşi dă
şi a ajuns să cuprindă aproape peste 400.000 de. -ţăran} muncitofi. operele' lvp Marx, Enqels. Lenin, ale contribuţia la mobilizarea maselor
2.500 000 familii de ţărani muncitori Alte sute de mij.-au pierticipat la.a£- . conducătorilor mişcării comuniste muncitoare în vederea realizării sar
care au păşit cu încredere Pe dru tivitatea cercurilor1 de cultură qene- . internaţionale, ale conducătorilor cinilor economice puse de partid şi
mul arătat de partid, pe drumul bel rală. t - - * • , p*tidulur:»ostru. In afară de acestea guvern.
şugului si fericirii, . Pe lînqă acestea, în an$i regimului ; arf fost! publicate un mare număr Cinstind cea de a 15-a aniversare,
Ca rezultat al preocupării, partidu democrat-popular, prih qrija partidu * de lucrliV ştiinţifice, lucrări tehnice artiştii amatori intîmpină această
şi agrotehnice, de literatură.
lui şi quvernului nostru pentru dez lui şi quvernului, au luat fiinţă în Instituţiile teatrale şi muzicale pro măreaţă sărbătoare a eliberării pa
voltarea industriei şi agriculturii, patria noastră instituţii culturale fesioniste joacă un roj deosebit în triei noastre, antrenaţi în cel de al
creşte continuu nivelul de trai al noi — casele raionale de cultură, viata culturală a tării noastre, faţă V-lea concurs pe taTă al formaţiilor
oamenilor muncii. Ca de la cer la Casa centrală a creaţiei populare şi de cele 16 teatre dramatice, două artistice de la oraşe şi sate. Acest
pămînt se deosebeşte situaţia oame casele reqionale ale creaţiei popu opere şi o filarmonică, care existau concurs organizat în cinstea marii
nilor muncii de la oraşe şi sate faţă lare. care au menirea să asigure sa în anul 1938, în patria noastră func aniversări a cuprins 5.233 coruri, 1
de aceea dinainte de 23 August tisfacerea din ce în ce mai deplină a ţionează astăzi un număr de 126 uni 7.963 echipe de dans. 1.564 formaţii
1944. Ultimele hotărîri ale Plenarei cerinţelor cultural artistice ale mase tăţi artistice de cele mai variate instrumentale, 3-354 briqăzi artistice zS
C.C. al P.M.R. din iulie 1959 privind lor. să ridite din punct de vedere genuri: 39 teatre, 5 teatre de operă, de agitaţie si peste 13:000 solişti vo
creşterea salariilor tarifare, majora calitativ activitatea instituţiilor cul- 4 teatre de. operetă, 23 teatre de pă cali, dansatori şi instrumentişti. în- i
rea soldelor şi pensiilor, reducerea tural-educative de la sate. Cele 153 puşi 5 teatre de estradă, 19 filarmo sumînd laolaltă aproximativ 600.000
de impozite şi scăderea preţului la case raionale de cultură, 17 case re nici, 6 ansambluri de cintece si dan artişti amatori. Ei au prezentat în
peste 2.600 articole, sînt elocvente qionale de creaţie şi Casa centrală suri. 29 orchestre populare si un circ cadrul concursului peste 90.000 spec
în această direcţie. a creaţiei populare sînt o mărturie de stat. Numărul spectatorilor şi au tacole care au fost vizionate de peste
Acordînd atenţie dezvoltării in in acest sens. ditorilor a crescut de la 1.600.000 cit 16.000.000 spectatori.
dustrie; şi agriculturii, partidul nos Mişcarea artistică de amatori a indicau statisticile burgheze pentru înfăptuind revoluţia culturală, par
tru se preocupă de realizarea unei luat în cei 15 ani de la eliberare o anul 1938, ]a 9.670.000 în anul 1958. tidul nostru realizează un principiu
alte sarcini principale a construcţiei amploare necunoscută în trecut. Călăuzindu-se după învăţătura de bază al învăţăturii marxist-leni-
socialist^ a ţării — revoluţia cultu- Dacă în anul 1938 statisticile bur marxist-leninistă, parţidyl nostru a niste cu privire la făurirea noii so
rală. gheze consemnau existenţa a 70 co asigurat şi asigură oamenilor mun cietăţii şi anume că. socialismul
Revoluţia culturală care se înfăp ruri şi 80 echipe de dans, astăzi în cii, apartinînd naţionalităţilor conlo poate fi construit numai cu oameni
tuieşte in tara noastră face parte din oraşele si satele patriei noastre ac cuitoare. condiţii optime pentru dez care au un nivel politic si cultural
procestil revoluţionar de construire tivează peste 30.000 echipe cu a- voltarea şi înflorirea culturii lor, na ridicat, că — aşa cum spune marele
a socialismului şi urmăreşte lichida proape un milion de artişti amatori. ţională în formă şi socialistă în con Lenin -* socialismul începe . acolo
rea înapoierii culturale moştenite de Dezvoltarea reţelei de biblioteci a tinui. Multe din echipele artistice unde -milioane de oameni îşi .însu
lă clasele exploatatoare. luat o amploare fără precedent. Dacă de amatori dau programe în limbile şesc cultura.
Ea urmăreşte înlăturarea rămăşiţe în anul 1938 numărul acestor insti naţionalităţilor conlocuitoare. In cen Această sarcină se' realizează cu
lor ideoloqiei .burqheze din conştiinţa tuţii se ridica abia la 2.000. din care trele cu populaţie maghiară şi ger succes sub conducerea partidului
oamenilor şi răspîndirea in mase a cea mai mare parte erau ale dife mană densă, funcţionează teatre şi nostru, cu contribuţia entuziastă- a
culturii socialiste care să ducă la ritelor asociaţii sau ale particulari ansambluri în limba maternă, şcoli oamenilor d^-ştiintă Si artă. a ca
formarea unor cetăţeni pe deplin lor, înzestrate cu utl fond redus de etc. De asemenea, se tipăresc cărţi* drelor didactică şi a întregii noastre
conştienţi de măreţia luptei pe care intelectualităţi legată de popor, pă.
o duc pentru construirea socialismu trufisă de dragostea pentru cauza
lui. / y c  ig te TEATRE culturalizării lui.
O sumară privire retrospectivă a- Activiştii culturali contribuie cu en“
supra situaţiei culturale a . maselor ( J M TtSTIC f D£ AMATORI & tuziasm pentru a aduce aportul lor la
muncitoare din ţara noastră înainte INSTITUTI! traducerea în viată a sarcinilor pri
de 23 Auqust 1944, ne face să ne vind ridicarea culturală a poporului
dăm mai bine seama de realizările MUZICALE nostru muncitor. Alături de oamenii
uriaşe, obţinute de poporul nostru în muncii din uzine şi fabrici, de pe o-
cei 15 ani de la eliberare, pe drumul goare şi de intelectuali', ei se preqă-
revoluţiei culturale. tesc să întîmpine măreaţa sărbătoare
Romînia era una din ţările euro a eliberării patriei cu noi succese în
pene cu cel mai mare număr de a- activitatea cultural-educativă de
nalfabeţi. Cele peste 4 milioane ne masă. să-şi dea şi pe mai departe
ştiutori de carte, care existau în contribuţia la ridicarea nivelului de
tara noastră sub regimul burqfuezo- jcongtiintă al maselor din patria noa
moşieresc, constituie o mărturie a;, stră? la realizarea sarcinilor etono-
politicii dusă de clasele exploata îşmicţfc puse de partid şi quvern. pen
toare de a ţine masele în incultură tru ridicarea nivelului de trai ma
şi obscurantism. Intensţfiundu-şi ac teriei! şi cultural aj celor ce mun
ţiunea ei de exploatare, de asuprire, cesc, pentru [construirea- socialismu
burghezia căuta să menţină masele lui în patria “noastră.
departe de cultură, de adeyărul ştiin
ţific, în bezna, neştiinţei şi a preju DUMITRU BORIGA
decăţilor mistico-reliqioase. Bunurile director general al Difecfiăi Gene
culturale erau accesibile numai ce rale a Aşezămintelor Culturale din
lor avuţi- Ministerul Invăţămîntului şi Cul
Cele 3.000 cămine culturale, de turii
m 1956
