Page 19 - Albina_1959_08
P. 19
L A F IN A L A C E L U I D E A L V .L E A C O N C U R S
Bucureştiul a fost pur şi sim fel şi chip de această brigadă
plu cîştigat. Solii cei mai de a tinereţii. Colectiva are o
frunte ai artei de amatori au qrădină legumicolă de 50 hec
dat deodată Capitalei o colo tare, în întregime iriqată. care
ratură neasemuită, împlinind aduce venituri anuale de
într-un fel deosebit atmosfera aproape 2 milioane lei. Numă
sărbătorească de întîmpinare rul vacilor mulgătoare a ajuns
a celei mai scumpe aniversări la 40 de capete. Prin muncă
a Eliberării patriei noastre de voluntară, colectiviştii amena
sub jugul fascist. jează acum un eleşteu artifi
La Bucureşti, pe scena Tea cial, care va asigura o bogată
trului C.C S., ca şi pe scenele producţie de peşte, precum şi
multor teatre şi cinematografe, irigarea a 700 hectare, lată
în întreprinderi şi pe estrade, numai c'teva din realizările
în pieţe publice, formaţiile ar care atrăgînd în gospodăria
tistice de amatori din toate re colectivă, la începutul lui
giunile au transformat finala 1959, aproape întreaga comună,
celui de al V-lea concurs in au inspirat conţinutul şi titlul
tr-o entuziasmantă paradă a programului brigăzii artistice
artei noastre populare, a por de agitaţie : „1959 — Început
tului şi dansului, a cintecului de viaţă nouă".
şi jocului rominesc. Programul, realizat la un
nivel artistic remarcabil, cu
Filmul concursului care s-ar mindri chiar şi for
maţii de estradă profesioniste,
Sărbătoarea cintecului şi ctntă marea bucurie a muncii
jocului nostru popular a înce laolaltă. Textierii George Chi
put duminică dimineaţa. riac, Paul David şi Ionel Cio-
Cuvîntul de deschidere a ponea. mînuitori surprinzător
concursului a fost rostit de de iscusiţi ai versului, au ştiut
artistul poporului Ion Chi- Taraful Casei raionale de cultură Brăila. să găsească tonul convingător
rescu, preşedintele juriului şi modalitatea artistică de a
central al concursului, care a lămuri probleme ca necesitatea
urat participanţilor la finala La scenă deschisă populare el a avut putinţa să îm Mulţumim partidului creşterii fondului de bază a
celui de al V-lea concurs bun brăţişeze o îndeletnicire .care g-a.c-, dezvoltarea unor ramuri
venit şi totodată noi şi noi După amiază şi pînă seara ii e dragă, aceea de director ....Mai întii şi-ntit bănoase etc. De-a dreptul im
succese, atit la locul lor de tîrziu, cînd arătătorul cel mare al căminului cultural, şi să se Zi-i lăută, zi-1 presionantă a fost creaţia lui
muncă în uzine şi pe ogoare, al ceasului din hol trecuse de afirme totodată ca poet şi Să vă spun în ciot Mişu Ilin în rolul bătrînului
cit şi în activitatea pe care o 11, Teatrul C.C.S. a cunos compozitor. De altfel, primul De pe unde sînt. colectivist pensionar Grigore
desfăşoară pentru înflorirea cut o vie animaţie. Ba, după punct al programului prezen Verde iasomii C. Ilarie, care, in numele celor
necontenită a artei noastre o expresie a actorilor profesio, tat de fluieraţii pe care-i con Eu sînt de pe JU.„ 30 de colectivişti pensionari
populare. nişti. şi care s a împămîntenit duce. montajul muzical „Po Verde de sultina din g.a.c., „1 Mai", a slăvit
Şirul manifestaţiilor artistice şi printre amatori, spectacolele vestea fluierului", este una Şi-adusei cu mina traiul omenesc, viata fericită
la care sînt chemaţi să-şi spu erau urmărite de o sală din ce din creaţiile sale. Oltencuţe, de astăzi, a bunicului care în
nă cuvîntul peste 6000 de fina- în ce mai „caldă". Cu alte cu Uimitoarea vigoare a forma ’n zăvelcuţe. trecut se stingea în lipsuri pe
lişti ai celui de al V-lea vinte, aplauzele sporeau In ţiei de jocuri din comuna Jitia, Oltenaşi oămîntul trudit de el o viată
concurs al formaţiilor artistice intensitate şi durată şi dacă raionul Rîmnicu Sărat, se ex Cu ciucuraşl întreagă.
de amatori de la oraşe şi sate, n-ar fi fost vorba de un con plică şi prin aceea că toţi cei Să cînte pe la oraş..." In prolog, poetul colectivist
a fost deschis de corul uzine curs la care nu se poate bisa, 28 de dansatori, ţărani întovă din Corlăteşti era îndreptăţit
lor „Republica" din Capitală, formaţiile artistice, la cererea răşiţi şi muncitori de la gatere, A început programul artişti să afirme despre tinerii mem
una dintre cele şapte între spectatorilor, ar fi trebuit de sînt utemişti. Comuna lor de lor amatori din regiunea Cra- bri ai brigăzii artistice.
prinderi bucureştene de la care sigur să repete multe părţi din baştină fiind răsfirată pe o iova. Ochiului i se înfăţişează
„Cine-i vede
a pornit cunoscuta chemare program. mare întindere, tinerii dansa tablouri încîntătoare : costu Nu mi-i crede,
pentru realizarea de cit mai Cărui spectator nu l-ar fi tori străbat seara şi cîte 10-12 mele pitoreşti ale instrumen
multa economii in cinstea ce plăcut să admire pentru a km. pînă la căminul cultural tiştilor tarafului Casei raiona Cînd i-ascultă
lei de a 15-a aniversări. doua oară şi chiar a treia oară pentru a nu lipsi de la repeti le de cultură Corabia, mişcă Nu-i mai uită..." s
Corul uzinelor „Republica" revărsarea de armonie şi for ţii. Dragostea pentru jocul rile iuţi, mărunte sau ample, Intr-adevăr, măiestria acestor
alcătuit din 105 persoane a ţă din producţiile echipelor de popular le-a fost răsplătită executate într-un vîrtei de cu tineri colectivişti, fiii unor
cules binemeritate aplauze mai fluieraşi şi dansatori ale re prin calificarea în finală lori de către dansatorii tăbă* simpli ţărani, altădată obidiţi,
cu seamă pentru Înalta măie giunii Ploeşti ? Căci este de o In ansamblu, programul pre căriei din Bucovăţ şi ai Casei face parte din miracolele pro
strie cu care a prezentat ,,Bo uimitoare dulceaţă împletirea zentat de artiştii amatori din raionale de cultură Calafat, prii anilor puterii populare,
cetul" şi „Corul clăcaşilor" notelor scoase de cele 35 de regiunea Ploeşti a fost o ade decorul plin de originalitate în cînd mii de energii şi talente
din oratoriul ,.1907" da Gh. fluiere ale echipei din Cătina, vărată revărsare de talente. care se desfăşoară programul descătuşate s-au afirmat cu tă
Bazavan. după cum risipa de vigoare şi Formaţia de dansuri a munci brigăzii artistice da agitaţie rie. Asemenea miracole au de
Orchestra de mandoline a precizie din „Brîul lui Zbâr torilor rafinori, brigada artisti a fabricilor unite „Partizanul" venit după 23 August 1944,
comitetului de instituţie a cea", dans prezentat de echipa că de agitaţie a Trustului re — Craiova. fapte obişnuite. Ele se datoresc
Poştei Centrale, brigada artis Jitiei, face să-ţi bată inima şi gional de construcţii şi corul Satul oltenesc, cu viaţa lui politicii înţelepte a partidului
tică de agitaţie de la fabrica mai năvalnic- Dar cine sînt Schelei Moreni. au entuzias nouă, cu problemele ce îl fră- clasei muncitoare. De aceea,
de bere „Rahova", corul casei aceşti talentaţi artişti amatori mat spectatorii. Tunete de mîntă şi cu oamenii săi, şi-a împărtăşind simţămintele tutu
de cultură „Stepan Sahumian", pe care sala li ovaţionează la aplauze, iscate In răstimpuri, găsit o minunată prezentare în ror celor prezenţi în concurs,
brigada artistică de agitaţie a picioare ? se transformau la sfîrşit In programul brigăzii artistice a ale artiştilor ca şi ale specta
căminului cultural din comuna Cei 35 de fluieraşi ai cămi ovaţii. „Familia Udrea" şi-a gospodăriei colective „1 Mai“ torilor, colectivistul din Corlă
Măgurele, raionul V. I. Lenin, nului cultural Cătina, raionul atras şi ea admiraţia publicu din Corlăteşti, raionul Caracal. teşti înalţă cîntec de recunoş
şi încă 15 formaţii artistice de Cislău, au adus cu ei parfumul lui. Inchipuiţi-vă o fetiţă „în Condusă de George Chiriac, tinţă :
amatori din Capitală şi comu codrilor de munte, şopotul re virată" de 44 luni, mica solistă directorul căminului cultural,
nele învecinate Capitalei, au pezilor piraie, şuierul molidu Dica, un băieţel de 7 ani, Vic- această brigadă se caracteri „Glas din glasul tuturor
prezentat pe scena concursului lui prăvălit sub buza fieră- toraş, şi altul cu doi ani mai zează prin tinereţe, toţi mem Chiot dau şi-n slavă-1 sui.
frumoase programe artistice străului, dangătul tălăngilor de mare, Iosif, cintind din fluiere brii ei fiind utemişti. Totodată Ce pe-o cioclrlie-n zbor.
care au cîştigat îndelungi şi mioare. Sînt muncitori fore împreună cu tatăl şi instructo sint şi colectivişti, lucru firesc Mulţumim partidului 1“
binemeritate aplauze. stieri şi ţărani întovărăşiţi. rul lor Victor Udrea. salariat intr.o comună colectivizată în
In prima zi a concursului, Primii mlnuiesc ţapina şi joa- al sfatului popular raional Pu proporţie de 90 la sută. Programele prezentate în
reprezentanţii de frunte ai ar gărul. Ceilalţi muncesc U cioasa. Mu înrhipuiti-vă că Intrarea In masă a ţăranilor aceste zile pe scena Teatrului
tei noastre de amatori au în strungă, la căşărie, la amelio cei trei ,,bănuţi'', fiii şi tatăl, muncitori din Corlăteşti in C.C.S. alcătuiesc o grandioasă
făţişat într o suită minunat al rarea păşunilor. Miinile lor au ctntat cu aceeaşi virtuozi gospodăria colectivă s-a pro frescă a înfăptuirilor regimu
cătuită tot ce are capitala ţării dus la începutul acestui an. lui nostru democrat-popular.
mai bogat în talent, măestrie, însă, miini de muncitori şi de tate şi din cimpoaie, şi că Convingerea ţăranilor munci Şi pe această frescă, artiştii
ţărani întovărăşiţi,
strunesc
imaginaţie şi creaţie artistică. micii artişti, Dica, Vic'craş şi tori că numai munca în comun amatori au înscris cu litere de
In ziua a doua a concursu cu egală îndeminare fluierul. Iosif nu erau stăpîniţi de trac. le poate aduce un trai fericit aur numele partidului.
lui şi.au prezentat programata Instructorul fluieraţilor din cîtuşi de puţin, deşi se pre s-a întemeiat tocmai pe fru
finalişti din regiunile Galaţi, Cătina este creatorul popular zentau in marea finală pentru moasele realizări ale gospodă GH. FLORESCU şi
Bacău. Craiovâ si Ploeşti. Iliuţă Popescu, In anii puterii prima dată. riei colective, popularizate in N. CULCEA
Echipa de dansuri a Sindicatului Fabricii de ţigarete Bucureşti, executind o suită Corul bărbătesc din comuna Almaş, regiunea Oradea.
de joauri bănăţene.
