Page 20 - Albina_1959_08

AL NOSTRU
Veniturile gospodă­
1 ESTE RODUL MUNCII riei agricole colec­
tive din comuna La-
H Sînt zile de mare frâmint. Camioanele şi tractoarele cu re-
| moroi cară de zor griul în magaziile colectivei. Gospodăria stea, raionul Sighi­
§j noastră culege azi a 9-a recoltă a sa. Ne dă grijă spaţiul de şoara, cresc neînce­
s înmagazinare care se arată neîndestulător. Vom depozita grîu
M Şi-n magaziile mai mari ale membrilor gospodăriei agricole tat. Ca urmare cresc
= colective. şi veniturile colecti­
M Recolta din acest an ne-a întrecut aşteptările. Producţia la
R grîu e de 2500 kg/ha pe o suprafaţă de 40 hectare, cu toată viştilor. In ultimii
= seceta care a dăinuit în primăvară. Primele evaluări făcute la doi ani aceştia şi-au
[g porumb trec de 4500 kg/ha. E ceva faţă de cele 1600 kg. grîu
= şi 3000 kg. porumb la hectar cit prevăzusem în planul de pro- construit 147 case
M ducţie pe 1959. noi. In fotografie:
= Vom strînge în anul acesta cu 56 vagoane grîu mai mult ca
[§ în anul trecut. E locul să amintesc că am planificat pentru Cîteva dintre casele
= acest an un venit curat de 2.000.000 lei. După cum se vede ridicate in această
jî vom trece peste. Cele mai mari încasări le vom dobîndi din
gj contractările cu statul. perioadă.
g In ianuarie şi februarie a.c. au intrat în gospodăria agricolă
= colectivă peste 500 de familii. Gospodăria are renume şi pres-
= tigiu şi membrii săi trăiesc bine. Cine vrea să se convingă
= poate să măsoare drumul pe care l-am străbătut. Eram la
g început numai 33 de familii. Aveam doar două vaci şi 3 cai. Sin­
ii tem 700 de famili' azi, iar suprafaţa a ajuns la 1168 ha. Avem LA C R Î N G U R I D U P Ă Î S ANI
H o fermă de animale frumoasă şi-n plină dezvoltare. Multe din
gj vacile noastre, datorită acţiunii de îmbunătăţire a rasei, dau azi Fiecare sat îşi are cronica nică. Ascultînd îndemnul co­ fostelor cocioabe s-au ridicat
= peste 23 litri de lapte zilnic. Avem sute de oi, porci şi păsări, sa. o părticică din marea isto­ muniştilor, ţăranii muncitori
case noi, arătoase, făcute cu
g Colectiviştii noştri sînt mîndri de numele lor, de rosturile rie a poporului. Ea este să­ din Crînguri au pornit pe dru­ gust, după placul fiecăruia.
= lor noi în viaţă şi societate. Mi-amintesc de Nicolae Coconoiu. pată adine în inimile tuturor mul cooperativizării şi acum Becuri electrice luminează ca.
B Stătea într-un patul. Acum arc casă cu podele pe jos şi_ co- celor ce o făuresc zi de zi, in preajma zilei de 23 August sele a două sate şi se lucrea­
= voare, cu electrică şi mobilă nouă. Vişan km se cheamă că-i ceas de ceas. ză la electrificarea celorlalte
|g om bătrîn, că se apropie de 60 de ani. Şi iată-l că şi-a In cei 15 ani de la eliberare, două. Aparatele de radio sau
§§ făcut oasă ca tinerii, Elisabeta Guşatoiu, care n-a ieşit din vatra crîngurenii, foşti clăcaşi pe difuzoarele sînt lucruri obişnu­
j§j satului toată viaţa, a fost într-o călătorie în U.R.S.S. şi e o plă­ moşiiIe lui lordanidi şi Seve- ite în calea ţăranilor munci­
gi cere acum să o asculţi povestind despre viata colhoznicelor reanca, au însemnat în cronica tori-
g Înaintăm cu paşi mari pe calea belşugului. In 1960 vom ridica satului multe, foarte multe în­ Dar vorbind de lumina elec­
§ un grajd modern în care operaţiile vor fi mecanizate, încă făptuiri. Mai întîi, cu sprijinul trică se cuvine să vorbim şi
g două saivane, o construcţie ma re care să reunească toate aţe- muncitorilor de la oraşe, au de altă lumină care luminează
g lierele gospodăriei. Vrem să c umpărăm şi un tractor rutier devenit stăpîni pe pămîntul pe minţile. In Crînguri erau în
g cu două remorci. De pe acum am fixat terenul pe care vom care înainte trudeau fără să 1938, 9 i de elevi. Astăzi avem
g ridica o casă de cultură, fiindcă s-au mărit nespus de mult agonisească nimic. A fost pri­ 263 în 3 şcoli de 4 ani şi una
§1 şi de repede cerinţele culturale. Am dat colectivei noastre ma mare înfăptuire de după de 7 ani.
f§ un nume scump; „23 August". De el se leagă năzuinţele 23 August 1944. Munca de luminare şi edu­
§§ noastre împlinite, libertatea noastră de azi, izbînzile de acum şi Au trecut anii şi fiecare care a poporului. Iată un bun
g cele viitoare. El este pentru noi un simbol a toate cuprinzător dintre ei au adăugat în cartea de nepreţuit. Ce a 'însemnat
p pe c*re-l vom cinsti prin toate înfăptuirile noastre. vieţii noi şi noi înfăptuiri. In această muncă pe linqă cele
satul foştilor palmaşi au apă­ arătate ? Numai în aceşti ani
| ALEXANDRU ALBULESCU rut tractoare şi maşini pentru
g preşedintele G.A.C. .,23 August" din comuna Bălteşti, ei, pentru ca să le fie munca s-au ridicat din comuna noas­
tră un număr de 9 ingineri, 4
g regiunea Craiova câmpului mai uşoară, mai spor­ cele patru întovărăşiri agri­ farmacişti. 2 medici. 14 pro­
cole cuprind peste 64 la sută
din suprafaţa de teren a comu­ fesori şi învăţători, 17 ofiţeri;
nei. 72 de familii au făcut ce­ activişti de partid şi de stat,
reri pentru a trece la o formă tractorişti, muncitori calificaţi,
Sînt fericită şi mindră cu copiii mei superioară de muncă, la gos­ fără să mai punem la număr
gospodarii fruntaşi
lu­
care
podăria colectivă.
cea
Este
mai de seamă realizare în ul­ crează acum pămîntul ifi chip
hapeini. Ea lucrează azi la gos­ şi Ia îndulcirea zilelor frumoa­ timii ani. Este rodul muncii nou.
lată o frîntură din cronica
podăria de stat şi cîştigă se pe care le trăiesc azi- Şi sînt politice şi culturale de masă. comunei noastre în aceşti 15
destul de bine să-şi facă o tare bucuroasă că fetele si bă­ Este rezultatul firesc al lumi­
zestre frumuşică şi să-şi alea­ ieţii mei sînt oameni cinstiţi nării, pentru că trebuie spus, ani. Iată realizări pentru care
gă un mire pe cinste. în Crînguri de 5—6 ani nu crîngurenii îşi îndreaptă gîn-
Lingă mine stătea la masă un şi silitori, care pun Cu nădejde mai avem neştiutori de carte. dul lor plin de recunoştinţă
alt băiat al meu, Ionel, care umărul la viaţa asta nouă De la tinăr la bătrin citesc, iar către partidul şi guvernul nos­
poartă cu cinste gradul de lo­ ce înfloreşte azi- biblioteca sătească are zi de tru care le asigură o viaţă fe­
cotenent colonel. zi tot mai mulţi cititori. ricită. ALEX. MANEŢOIU
Lingă Ionel stătea fratele ELISABETA MATEI Cui a cunoscut comuna
său Chirilă, azi vicepreşedinte mamă eroină, Crînguri in urmă cu 15 ani şi secretar al Comitetului
al cooperativei. Mi-aduc aminte comuna Băiculeşti, o vizitează acum, i-ar fi greu de partid Crînguri,
cum. pe seceta aceea, cînd is­ regiunea Piteşti s-o mai recunoască. In locul raionul Găeşli
prăvisem de mîncat şi ştirul şi
loboda din grădină, el a plecat
îngrozit de-acasă să caute ceva
săptămîni cu un Vă scriu dintr-un sat
de mîncare- S-a întors după
vreo două
mertic de făină şi cu o pline
în spate.
— Ţine mămică şi mănîncă de foşti clăcaşi
— atît mi-a zis şi-a căzut jos,
leşinat. Qnd şi-a venit în fire,
Cea mai frumoasă amintire Vă scriu dintr-un sătuc de foşti clăcaşi, unde
din viaţa mea are vîrsta de am aflat că nici el nu mîncase pină acum i5 ani făceau casă bună mizeria cu devenit a doua
nimic în ziua aceea...
numai patru ani- Ea s-a petre­ ignoranţa. Vă scriu din sătucul care n-a rîs în casă- Aici se
cut într-o seară de vară, în Un singur ins a lipsit atunci trecut niciodată, cu uliţe strîmbe şi noroioase, fac seară de
preajma zilei de 23 August. de la masa noastră veselă : cu case pipernicite, ascunse parcă de ruşine sub seară, repetiţii
Ce potriveală bună, tocmai în soţul meu, tatăl celor 12 co­ acoperişuri de paie. Vă scriu din sătucul unde la cor, dans,
preajma zilei care mi-a adus pii. N-a mai apucat sărmanul în zile de sărbătoare femeile se adunau pe buza teatru. Pînă nu
mie şi copiilor mei aCtea şanţurilor, iar bărbaţii îşi înecau amarul la de mult, î-l ve­
bucurii 1 In seara aceea s-au să-i vază Pe toţi la casa lor. crîşmă. Unde să se ducă ? Nici tu şcoală, nici deai adesea pe
adunat din toate părţile aici, A murit acu’ 20 de ani din bibliotecar mer­
tu cămin “cultural. Şi-apoi foamea, bolile, neca­
la casa bătrînească, toţi cei 12 pricina unei răceli din război. zurile... Nu le ardea lor de petrecere... gând cu servie­
copii pe care i-am născut şi Greu am mai dus-o, bietul de ta doldora de
pe care... numai eu ştiu cum Astăzi însă, în sătucul acesta a înflorit o viaţă ■ă-rti şi împăr­
i-am crescut. S-a întins atunci el! Gîndiţi-vâ numai că-n nouă. Există o şcoală frumoasă, cu dascăli des­ ţind oamenilor
o masă mare şi cum stăm aşa, toată viaţa noastră, din toată toinici şi un cămin cultural cu activitate vred­ hrană pentru inimă şi minte. Astăzi însă, vin
în capul mesii, privindu-i pe truda şi sudoarea noastră nică de laudă. Viaţa nouă, munca laolaltă pe oamenii singuri şi cer, iar bibliotecarul nu mai
cei 12 copii, 21 de nepoţi şi 3 tarlalele întovărăşirii agricole au adus schim­ pridideşte cu completatul fişelor. Pionierii au
strănepoţi, m-au podidit lacri­ n-am putut nici măcar să ne bări adinei şi în conştiinţa oamenilor. Aproape strîns în cinstea lui 23 August 700 kg. fier
mile. Erau lacrimi de bucurie facem o casă. Am stat în casa în fiecare seară căminul devine o adevărată pri- vechi. Uliţele satului se pietruiesc, gardurile se
c-arn apucat ceasul să-i văz lu’ socru-meu, care si el o sacă. Oamenii ascultă conferinţe, citesc, joacă dau cu var, iar la ferestrele caselor (şi sînt zeci
pe toţi rostuiţi şi la casa lor. avea de la tatăl său. Casă ve­ şah, discută probleme de politică externă. Fie­ de case nou construite) au început să rida
Cum stăm aşa, mă uitam pe care e stăpînit de o nestăvilită sete de-a cu­ florile.
rînd. la fiecare, şi-mj amin­ che, şubredă şi neîncăpătoare noaşte, rîvnă de-a învăţa, dorinţă de a pătrunde Sînt mindră de fapful că mi s-a încredinţat
team cu cită trudă i-am pentru droaia de copii. Şi ne­ tainele ştiinţei pentru a-i smulge pămîntuiui conducerea căminului, muncă pe care o fac in
crescut I Mă uitam la Florica cazurile se ţineau stai de ca­ roade cit mai bogate. Numai cel care a trăit şi mod voluntar şi din toată inima. Şi sînt mindră
şi la Lenuţa care au fost mult pul nostru : ba o dată ne-a ars a crescut aici, în mijlocul lor, îşi poate da seama că sătucul meu, sătuc oropsit de foşti clăcaşi
ce mare deosebire e între fostul clăcaş de odi­
timp servitoare pe la domni şi tot ce-aveam în curte, ba ne-au nioară şi omul luminat de astăzi. Drumul acesta analfabeţi, trăieşte azi aceste zile minunate, pe
boieri şi care azi sînt fericite murit boii de la jug, ba venea de la bordeiul învelit cu paie la casa frumoasă care nici nu îndrăzneam să le visăm cîndva şi
cu bărbaţii lor, muncitori des­ cîte o secetă... şi încăpătoare, făcută din cărămidă şi învelită pentru care îi mulţumim din inimă partidului
toinici în Bucureşti. De la ele; De-aia am şi fost răsplătită cu cu ţiglă, drumul acesta de la întuneric la lu­ părinte.
mină, e drumul deschis de August douăzeci şi
ochii s-au mutat la Petruţa, medalia de mamă eroină, drept trei. ELENA PUNGOCI
mezina familiei, crescută in care mulţumesc din toată ini­ In einstea merii noastre sărbători, oamenii din directoarea căminului din satul Zigoeni,
anii aceştia, care nu mai e ne- ma partdului, care s-a gîndit şi sătucul meu se pregătesc intens. Căminul le-a raionul Curtea de Argeş
yoită să slugărească pe 1a cei }a mingiierea bătrîneţii mele,