Page 22 - Albina_1959_08
P. 22
Decada culturii
din R. P. R.
-----------------------------------------------------------^
Strălucind prin amploare şi variei
manifestările din cadrul Decadei Cult
îmbracă haina unui qrandios bilanţ,
volutia culturală iniţiată si condusă
partid îşi dezvăluie dimensiunile in
tă măreţia lor.
Deschiderea Decadei — în tara <
acum 15 ani număra peste 4 milioam
analfabeţi — a coincis cu un om.
adus cărţii. Librăriile centrale din nu
noastre oraşe au fost martore ale i
impresionant pelerinaj : cititorii au
nit cu miile la inaugurarea Bazar
Frăţia de arme Romîpo-Sovietică cărţii.
(BasoreliefJ Din munca scriitorului, a tuturor c
torilor de artă, din răspunsul lor la
& Romîniei marea partidului, a izvorît acum pr
sul noilor lucrări închinate celei c
15-a aniversări a Eliberării. In Baza
cărţii, in standurile festive ale tut
la războiul antihitlerist bibliotecilor, zilele Decadei au adu
aprope 200 de scrieri originale.
Peste 30 de teatre şi-au deschis sc
toreşte stagiunea cu 9 piese
Acum cincisprezece ani, la 23 August 1944, de general-maior tele peiVru eliberarea Budapestei au fost Repertoriul destinat teatrului de
forţele patriotice din ţara noastră, conduse HERESCU EMIL aprige, cerind jertfe numeroase. Pe străzile matori s-a îmboqătit şi el ci
de Partidul Comunist din Romînia, folosind Budapestei ostaşii romîni au înscris nume piese originale într-un act, tipărite
condiţiile prielnice create de ofensiva Arma-, roase pagini de eroism. Sergentul Anghelache auspiciile Casei centrale a creaţiei p
tei Sovietice pe frontul din Moldova, au de Crişului” Atb,r ţăranii muncitori din Buteni, Gheorghe din Regimentul 31 Dorobanţi a late. Tot în primele zile ale Decade
clanşat insurecţia armată, doborînd de la Gurahont şi Prunişor i-au ajutat pe elevii luat comanda companiei din care făcea parte, fost prezentate 5 filme noi de Iun
conducerea ţării clica militaristă antones- şcolilor militare la săpatul tranşeelor şi au după ce căzuseră toţi ofiţerii, şi a dus-o la scurt metraj. Pe vremea burqb
ciană. Militarii armatei romîne, însufleţiţi de informat comandamentul Diviziei 1 infanterie victorie. De asemenea, Batalionul 1 din Re şierimii, pentru turnarea a 5
dorinţa sinceră de a lupta contra hitleriştilor, asupra apropierii trupelor fasciste. Respingînd gimentul 26 Dorobanţi, a cucerit clădirea filme romîneşti, s-au scurs mai bin
s-au ataşat de la început acestei măreţe ac cu înverşunare atacurile fasciştilor, elevii Poştei Centrale după o aprigă luptă corp la 8 ani I In faţa unor săli arhipline
ţiuni. şcolii militare din Radna au dovedit calităţi corp. Bucureşti şi Iaşi, la Cluj şi Tg- M
Ţara noastră era împînzită de numeroase deosebite de luptă. In fruntea subunităţilor Luptînd împotriva fasciştilor, ostaşii ro la Botoşani, oraş sortit altădată a
unităţi militare hitleriste grupate în princi au căzut eroic căpitanul Fătu Ion, sergentul mîni au simţit din plin grija maselor popu ţirii şi înapoierii, mari orchestre
palele centre economice ca Bucureşti, Valea Bălălău Alexandru, Slt. Popescu D. şi nu lare, conduse de partid. Lozinca „Totul pentru fonice au prezentat lucrări in primî
Prahovei, Dobrogea, Banat etc. Forţele hitle meroşi alţi elevi şi soldaţi, care au stăvilit front, totul pentru victorie" lansată de Par ditie. Apropierea fcelei de a 15-a an
riste trebuiau distruse sau capturate, deoarece cu sîngele lor ofensiva fascistă de pe Valea tidul Comunist din Romînia prinsese viaţă. sări a Eliberării a marcat o culme
ele ar fi împiedicat desfăşurarea normală a Mureşului. Muncitorii luptau cu însufleţire pentru mă trecerii făurarilor de frumos pentru
insurecţiei armate. Această misiune a revenit La începutul lunii septembrie 1944, trupele rirea producţiei şi satisfacerea nevoilor fron bogăţirea tezaurului culturii şi artei
formaţiunilor patriotice şi armatei romîne. romîne. s-au subordonat Frontului 2 Ucrai tului. ginale cu noi şi valoroase opere.
Luptele pentru dezarmarea şi capturarea nean şi împreună cu ostaşii sovietici au res Ţărănimea muncitoare însămînţa fiecare
trupelor fasciste, de pe teritoriul ţării au în pins toate încercările de ofensivă ale fasciş petic de păinînt pentru a asigura populaţiei Odinioară, critica literară bure
ceput în dimineaţa zilei de 24 august şi ele tilor. şi ostaşilor de pe front plinea necesară. Ca declara cu dispreţ : „arta populară
au fost conduse efectiv de Partidul Comunist La 6 octombrie 1944, după o puternică pre ravanele „Apărării Patriotice" plecau cu re anonimă prin excelenţă, o artă min
din Romînia. gătire de artilerie, trupele romîne şi sovietice gularitate pe front ducînd ostaşilor pachete Astăzi, în cadrul sărbătoresc al I
cu diverse obiecte. Ostaşii romîni au simţit dei, asistăm o dată mai mult la ti
grija partidului şi s-au alăturat fără şovăire ful artei noastre populare. Carte,
luptei clasei muncitoare împotriva fascis impresii a Expoziţiei Republicane
mului. artă populară a artiştilor amatori,
In luptele pentru eliberarea Ungariei, ostaşii chisă la 18 august în Capitală,
romîni şi sovietici au înscris fapte nemuri
toare în istoria războiului drept, antihitlerist. că vizitotorul din ţară şi de peşti
Un exemplu minunat îl constituie fapta sol tare găseşte cu greu cuvîntul cai
datului pontonier Eftimie Croitoru din Com poată exprima neţărmurita lui ad
pania 12 poduri, care pentru a salva podul ţie pentru splendoarea expona
de vase de la Tiszalok s-a aruncat asupra zeci de expoziţii de artizanat, -ie
unei mine, determinînd-o să explodeze. Cu plastică şi de creaţii ale fotografii
sacrificiul vieţii sale acest brav ostaş a sal matori, au fost deschise în toate reş
vat podul de la distrugere. ţele de regiuni,, precum şi în unei
Continuînd cu succes luptele pe teritoriul
Ungariei, trupele romîne au reuşit, alături de şedinţe de raioane- Se întîlnesc
bravii ostaşi sovietici, să zdrobească împotri creaţiile a mii de muncitori şi de t
virea fasciştilor şi să contribuie la eliberarea crescuţi sub îndrumarea partidului,
ţării vecine şi prietene. De la graniţa Ro taţi frăţeşte de artişti profesio
mîniei şi pînă în Cehoslovacia ostaşii romîni Arta noastră populară, artă majorî
au străbătut peste 250 km. adîncime şî au eli
berat peste 1237 localităţi. In luptele pentru
eliberarea Ungariei, ostaşii romîni au captu
rat peste 20.000 de prizonieri.
Armata Romînă a luptat pe teritoriul Ceho
slovaciei pînă la 12 mai 1945, cînd ultimele
rezistenţe ale fasciştilor au fost nimicite. Tru
pele romîne au înaintat în dispozitivul ina
în timpul acţiunilor pentru apărarea Capitalei de atacul trupelor hitleriste, mic din Cehoslovacia peste 400 km. în con
luptătorii din gărzile patriotice au luptat cot la cot cu ostaşii Armatei Rpmine diţii foarte grele de timp şi de teren. Cu Imediat după răsturnarea
toate acestea ele au străbătut 8 masivi mun- rff milttaro-iascisle, hilleriş
In perioada curăţirii teritoriului, principa au început ofensiva generală pentru elibe toşi, au forţat 4 cursuri de apă şi au eliberat de furie au fncercat să <
lele lupte au fost duse in Bucureşti, pe Va rarea teritoriului Romîniei. In urma acestor peste 1700 de localităţi.
lea Prahovei, fa Turnu Severin, Orşova, Fe acţiuni, la 11 octombrie a fost eliberat oraşul In timp ce pe frontul antihitlerist ostaşii un atac asupra Capitalei. 1
teşti şi în Dobrogea. In aceste lupte ostaşii Cluj, iar la 12 octombrie 1944 trupele fas romîni se încununau de glorie, în ţară clasa înăbuşi tn sînqe insurecţia
romîni şi muncitorii de la fabricile şi uzi ciste au fost distruse şi în raionul Oradea. muncitoare condusă de Partidul Comunist damentul formaţiunilor pat)
nele din Bucureşti, de la schelele petrolifere La data de 25 octombrie teritoriul ţării noas din Romînia a înlăturat de la conducere gu luptă, aflat sub conducere:
din Ploeşti şi din alte localităţi ale ţării au tre a fost în întregime eliberat. Cu această vernul reacţionar al lui Rădescu şi a instau
dat dovadă de înalt spirit de sacrificiu în ocazie, pentru succesele obţinute cu ocazia rat un guvern democrat condus de Dr. Petru a adresat o chemare către
scriind minunate pagini de vitejite în istoria eliberării Romîniei, Comandamentul Suprem Groza. Această măreaţă victorie a avut o im Bucureştiului fndemnînd pi
poporului romîn. Sovietic a citat prin ordin de zi trupele Fron portanţă hotărîtoare asupra desfăşurării cu care erau in stare să min
Aportul adus de trupele romîne şi de for tului 2 Ucrainean, sub ordinea căruia lupta succes a războiului antihitlerist. Angajînd armă, să se înroleze în act
maţiunile patriotice la lupta pentru curăţirea şi Armata Romînă. toate forţele economice, politice şi umane, maţiuni şi să participe la
teritoriului de hitlerişti, s-a concretizat în Luptele pentru eliberarea Ungariei au în Partidul Comunist şi guvernul romîn au spri
faptul că în această perioadă au fost cap ceput la data de 10 octombrie 1944. cînd ma jinit activ frontul, contribuind astfel din plin hitleriştilor. Mii si mii de <
turaţi 53.159 de hitlerişti, printre care 14 ge rile unităţi romîne, în strînsă cooperare cu la lupta pentru victoria asupra fascismului. muncii, răspunzînd chemări
nerali şi 1224 ofiţeri. La începutul lunii sep marile unităţi sovietice, au trecut frontiera de ★ lui Comunist, s-au înrolat i
tembrie, trupele hitleriste şi hortyste concen stat în raionul Gyula. In cursul lunii octom formaţiuni care. împreună
trate în Ungaria au atacat Romînia pe mai brie 1944, ostaşii romîni şi sovietici au dus Participînd la războiul antihitlerist, Romî-
multe direcţii, căutînd să pună stăpînire pe lupte înverşunate pentru cucerirea oraşului nia a înscris una din măreţele pagini ale is tile arm atei, au dus lupte
principalele centre industriale din Transilva Debreţin. Cu această ocazie s-a evidenţiat torie sale. Luptînd timp de 260 zile, alături cu trupele hitleriste, respin
nia (Braşov. Reşiţa, Hunedoara) şi să o- Divizia de voluntari romîni „Tudor Vladimi- de glorioşii ostaşi sovietici, trupele romîne tra-atacul lor si capturîndu
prească în acelaşi timp desfăşurarea forţe rescu“, iar pentru faptele de arme săvîrşite au pătruns peste'1.000 km în dispozitivul ina Facsimilul alăturat redă
lor sovietice şi romîne pe frontul din Ar de panduri i s-a conferit de către Comanda micului, eliberînd 3831 localităţi şi capturînd
deal. Ostaşii romîni au opus însă o rezisten mentul sovietic şi denumirea de „Debreţin", 103.214 prizonieri. m ent al ediţiei speciale dit
ţi îndîrjită şi au respins atacurile fasciste. Deosebit de înverşunate au fost şi luptele Pe timpul luptelor, ostaşii romîni au dat ziarului „Romînia liberă" In
In aceste lupte s-au evidenţiat în mod deo duse de trupele sovietice şi romîne pentru eli dovadă de mult spirit de sacrificiu, de dra publicat această chemare.
sebit devii şcolilor militare din Radna şl berarea Budapestei. La această bătălie a par goste faţă de Patrie, de ură nestăvilită con
In eu- ticipat neîntrerupt, timp de 85 de zile, şi tra fasciştilor. De asemenea, în focul acestor
Pe timpul organizării apărării pe valea Corpul 7 Armată romîn. Unităţile romîne au lupte s-a cimentat tradiţionala frăţie de arme
atacat succesiv şi au străpuns cele trei cen între ostaşii romîni şi sovietici, care au luptat
fi turi de apărare ale capitalei maghiare. Lup pentru acelaşi scop: distrugerea hitlerismului.
