Page 23 - Albina_1959_08
P. 23
S l S u G Î J S T ,
HrtijlHIlIPTiiiiiiiii» i(l|||l||lir^tîw .'lliiiii:!!'''!,!!!!•!..,!!!!n.,;.;.;.
Cf, aţa-n faţă
în zilele Decadei, sărbătoare a în- nivelul înalt al artei amatoare din tara
lui popor muncitor, o nouă stră- noastră. Aţi recunoaşte printre desăvir-
şiţii .interpreţi, pe argatul de altădată
apus, diverşi „cavaleri ai speran- care trudea sub qîrbaciul vostru şi al
pierdute" — cum i-a numit acad. vechililor voştri, pe muncitorul care ro
i Beniuc în cuvîntarea sa din 13 bea în fabricile' voastre. Dar atenţie !
st — au încercat, in neputincioase V-aţi vedea voi înşivă, ca nişte strigoi
oliri, să minimalizeze admirabila luaţi în şfichiul qhersului muşcător pe
ibutie a creatorilor de frumos din care poporul nostru a ştiut să-l mînu-
noastră- Zadarnică şi ridiculă iască atât de bine şi din totdeauna îm
care- potriva ciocoilor. Pentru voi, odioşi stri
mnilor transfugi şi jalnici calom- goi ai trecutului, patroni ai analfabe
ri ai acestei ţări care şi-a ridicat tismului şi mizeriei de odinioară, tune
tele de aplauze revărsate în acea înăl
ea din pămînt şi merge înainte cu ţătoare seară a Decade; vor fi un nou
de gigant! încercaţi, dacă ruşinea şi aspru rechizitoriu. Pentru noi însă,
îngăduie, a vă închipui, pentru o aceste aplauze vor însemna încă un
elogiu adus vieţii luminoase şi înţelep
tului ei ziditor, partidului-
C, NICOLAE
St e m a J „Sărbătoare" Pictură de P. BEDIVAN
ma noastră brazi puternici are,
Imi de cremene pe-un cer senin; Spre o toi mai largă mecanizare
sub raze falnice de soare
iu de aur a rodit din plin.
Sus străiuce-o stea ocrotitoare — a agriculturii noastre
Ne-a scos din robie şi din chin;
Soră bună e a stelei care
Jtă de strajă păcii la Kremlin. cereale şi zeci de mii de alte ma
Masele de ţărani muncitori din de ing. PETRU MOLDOVAN şini agricole.
nda, sub Carpati, pare-o cicoare - ţara noastră urmează cu încredere director general în M A S. Volumul lucrărilor efectuate de
îndemnul ei mereu îl simţi, politica de transformare socialistă a S.M.T.-uri a crescut 1n fiecare an.
i dai clasei Jale muncitoare agriculturii noastre. In ultimii ani Astfel în anul 1958 acestea au exe
i sondorii-n muncă : biruinţi 1 succesele obţinute în acest domeniu cutat în sectorul cooperatist peste
au fost remarcabile. De la cele 56 tractoare (socotite în tractoare de 15 7.000.000 ha.a.n. (hantri) depăşind
Uriaşii brazi, privind departe, 1 de gospodării colective, care s-au C.P.) adică un tractor revenea la prevederile planului de stat cu 19
Văd la Reşiţa pe oţelar j format cu zece ani în urmă, s-a a- oca. 2.000 hectare teren arabil. Un la sută. iar pentru anul 1959 planul
Şi ne spun că-n şarje ne-ntrerupte J Juns ca astăzi sectorul socialist în pluq revenea la trei gospodării ţără prevede a se executa peste 8.100.000
0{eleşte tară şi hotar. j agricultură să reprezinte 67 la sută neşti. Chiar in anul 1948 un tractor ha.a.n.
din suprafaţa arabilă a ţării şi să agricol revenea pe tară la cca. 800
numere peste 2.500.000 de familii de Dacă în primii ani de activitate.
Ierna spune cum a dat în floare ţărani muncitori. hectare de teren arabil, iar în unele S.M.T.-urile executau un număr re
jb seninul cer un trai senin, comune din Dobrogea batoza era ne dus de lucrări, în ultimii ani ele au
iim prin ani, tot mai strălucitoare, In obţinerea acestor schimbări cunoscută. fost dotate cu un variat parc de
uminează steaua de rubin. fundamentale în viata satelor noas In prezent aqricultura ţării noastre maşini agricole care le permite să
tre şi a creării noilor relaţii de pro
GEORGE DEMETRU PAN ducţie în agricultura noastră, um rol dispune de peste 50.600 de tractoare, mecanizeze larg semănatul şi recol
tatul păioaselor, prăşitul etc. Iată
de seamă a revehit staţiunilor de socotite în tractoare de 15 C.P., din
maşini şi tractoare. Prin S.M.T.. ma care staţiunile de maşini şi trac cum a crescut-, în ultimii, ani v«Ju-
şinile sînt puse la indemîna ţără toare, deţin 23.850 de tractoare cgn- Bnul unor lucrări ce au' o. deosebită
>ă, tn fotoliile vastului teatru de vară nimii muncitoare în interesul ei. ventionale. De asemenea, pe întreaga importantă1 agrotehnică; semănatul-
la Arenele Libertăţii, la spectacolul pentru ridicarea continuă a nivelului agricultură dispunem de 11.355 com păioaselor. , prăşţtul, recoltatul cu
xeaţilor celui de al V-lea concurs tehnic al agriculturii. Crearea staţiu bine tractate şi autopropulsate,. 7,300 combina şi . recoltatul cu secerăto'â-
ştilor amatori. Sîntem in fata sce- nilor de maşini şi tractoare a fost de secerători-legători, 16.880 de cul rea-leqătoare, irigatul legumelor şi
e care 700.000 artişti amatori şi-au menită să pună capăt cruntei îna tivatoare, 15.000 de semănători de al orezului :
n; ; ambasadorii, solii cîntecului şi poieri tehnice a aqriculturii pe care 1953 1954 1955 1956 1957 1958
îsului nostru, la ale căror frumuseţi, a lăsat-o moştenire regimul burghe-
îmbuibaţii, rămîneati odinioară zo-moşieresc. %■ % % % % %
zi şi reci. Floarea cîntecului şi dan In timpul stăpinirii burgheziei şi — semănat 100 '114 144 159 205 279
100
1.362
91?
ii. prezentă într un concurs care pe moşierimii, agricultura Romîniei se — prăşit 100 546 1.700 1,311 1.836 3.894
— recoltat cu combina
204
1.940
1.244
;mea voastră, a trîntorilor, nu putea baza pe un inventar de muncă cu — recoltatul" cu secerâtoarea- 100 115 120 156 174 179
ea loc, va demonstra o dată mai mult totul primitiv. In 1938 în agricultura leqătoare
pentru a cincea oară in ultimii ani, Romîniei existau numai 4.858 de — irigat în ha.a.n 100 81 . 32 233 378 494
Mergind pe drumul mecanizării pentru oamenii muncii din întreaga
complexe în toate ramurile agricole, tară. un puternic imbold in lupta
•. i.* _ 'ts'f *V‘A ■ S.M.T. urile dau un importafnt spri-' spre -noi succese in depăşirea planu
<y. .""V • jin pentru mecanizarea lucrărilor şi lui de producţie. în creşterea pro
recoltarea furajelor, precum şi pen ductivităţii-muncii şj reducerea pre
Chtm am H P Itt, «.HtMiUt» r*»0, l* tru însilozarea acestora. In : anul ţului de cost. Aceste succese vor
***<! tlitsit-o tu t t a » r t ă l c a i te 1958 numai prin mijloacele S.M.T.- crea condiţii pentru îmbunătăţirea
« 4»» fur»» t*«!
ttxs»! M un4e t» *ttl) urilor s-au însilozat peste 276 346 pe mai departe a traiului celor ce
tone. iar planul pe anul 1959 pre muncesc.
vede 500.000 tone. Pentru prima
«
ct» TOTtl. tA A M i i ' , Aşa după cum se arată în expu
dată S.M.T.-urile lucrează în acest nerea tovarăşului Gh. Gheorqhiu-
an şi în domeniul combaterii dău Dej la Plenară, în staţiunile de ma
nătorilor. S-au organizat în 60 de şini şi tractoare există importante
. CĂTRE TOŢI CETATEMH CAPITALEI! ' S.M.T. uri. un număr de 68 de bri resurse interne, prin a căror mobili
găzi dotate cu aparatură modernă zare se not obţine depăşiri însem
de combatere a diferiţilor dăunători. nate a sarcinilor de plan.
Lupta a pe viaţă şi pe m oarte! Au început să execute lucrări de întărirea rolului staţiunilor de ma
Sceşvr atmptot « «ţşr j hidroamelioraţii, lucrări de admini şini şi tractoare în viata satelor
strat inqrăşăminte chimice etc.
«M Yor in lo n ş ţ noastre cere o intensificare a muncii
îmbunătăţirea activităţii în staţiu de îndrumare şi ajutor pe care o
4** ou* tu iacul şi cu Viaţii a n » oraşe. nile de maşini şi tractoare se re desfăşoară mecanizatorii şi specia
$lt« te «’ev iitijmpla M «*«,i ca.« ar r e t; Tui. flectă în producţiile sporite la hec liştii din S.M.T. uri în gospodăriile
P* « M r *♦»*">* »r tc.r.cc J c e tar. obţinute de unităţile cooperatiste deservite. In prezent pe lingă spe
deservite. Astfel qospodăria aqricolă cialiştii ce lucrează în S.M.T.-uri şi
Armota Soviţticâ Efibtrotoor» &<t gpropţşi f colectivă din comuna Gelu, regiu au sarcina de a îndruma unităţile
r
* * * f A » r ♦ e a a a i ţ i i o r t a t a i i a » i i nea Timişoara, ce este deservită de cooperatiste, sînt încadraţi in S.M.T.-
S.M.T.-ul Variaş. a obtinut în acest uri un număr de peste 1.728 de in-
an o producţie de 2.940 kg. de grîu qineri agronomi, zootehnişti si con
la hectar, iar qospodăria aqricolă structori care lucrează nemijlocit in
' ........... ......... ........... 1 ................... ^ t colectivă din comuna Buciuleşti, gospodăriile colective, aiutînd con
»j o coafor nosiri care este deservită de S.M.T.-ul ducerile acestora în organizarea
Laloş din reqiunea Craiova. a obţi procesului de producţie.
Ku avem timp *dt pierdut I nut in acest an 2.300 kg. de qriu la Mecanizatorii din staţiunile de
TraUua »oul«u ttasai «worrtvMM*! , . hectar. maşini şi tractoare, ţăranii muncitori
Recenta Hotărîre a Plenarei C.C. se simt mobilizaţi pentru a intîmpina
ytm x* p a c t* > ziua de 23 August cu toate muncile
al P.M.R- din 13—14 iulie, privind
noile măsuri pentru ridicarea nive aqricole de vară terminate, precum
şi preqătirile pentru Insămînţările
lului de trai al poporului muncitor, de toamnă.
constituie pentru muncitorii, tehni
cienii şi inginerii din S M T. ca şi
