Page 26 - Albina_1959_08
P. 26
ffiiiHtiiiNimiitiitiiiuiiiimiiittiimHtţs
Atît amar de vreme cit poporul no
stru a trăit sub exploatare şi obidă,
nimeni nu s-a gîndit să-l invete carte. V or începe
Veehile stăpîniri, clasele avute, au lă
sat cu voinţă poporul în întuneric. Şi
l-au ţinut astfel pînâ la 23 August 1944.
Se găseau atunci în ţara noastră patru c u r s u r i l e
milioane de oameni neştiutori de carte.
După o muncă neobosită, depusă
de către activiştii de partid şi învă- în şcoala nouă
ţătorimea din ţară, organizaţiile de
masă şi sfaturile populare, ţoale a-
oeste patru milioane de oameni au Din satul Valea Brazilor şi pînă tn =
învăţat să scrie şi citi. centrul comunei Tutana, de care apar- Ş
Dar ei nu au învăţat pentru a rămîne ţine, şi unde este situată şcoala de 7 |
oe loc, pentru a se mulţumi cu atît. Ei ani, e cale de vreo 5 km. Iarna mai g
au vroit să meargă mai departe, să ştie
tot mai mult, să citească tot mai mult. ales, elevilor din Valea Brazilor le era g
Nimeni nu luptă să iasă din beznă la destul de greu să meargă atîta distanţă. §=
Cu sprijinul tovarăşului Pavel Anca, §§
lumină şi la frumuseţile lumii, pentru
ca apoi să închidă singur ochii. Un deputat în Marea Adunare Naţională, |§
mare număr dintre aceşti neştiutori de sătenii din Valea Brazilor au hotărît =
carte au devenit cititori însetaţi, prie să-şi clădească un local de şcoală în sat. =
Din primele zile, pe locui unde trebuia | |
teni nedespărţiţi al cărţii. Ei s-au apu
cat să citească, să citească mereu, cu o Biblioteca din comuna Cătina, raionul Cislău, regiunea Ptoeşti. să se înalţe construcţia, era mare for- =
rîvnă nemaipomenită, ca şi cum ar fl fotă. Sub conducerea învăţătorului Ha- §|
vroit să recîştige ralambie Soltineanu, elevii din sat ală- =
timpul pierdut. • i i » porul nostru, ştie turi de părinţii lor au lucrat cu multă g
Lor li s-a alătu ce este socialismul hărnicie la nivelarea terenului. Nume- şj
rat în chip firesc şi luptă de aceea roşi tineri din Valea Brazilor şi din | |
noul tineret care pentru construirea
a făcut nu numai vieţii noi, fericite. Tutana au venit şi ei în sprijinul con- g
şcoala de 4 ani, dar illt El nu-i neştiutor de strucţiei. Utemiştii Gh. Petrescu, Gh. §§
nimic din tot ce se
Vlad, Aurelian Mateescu şi alţii au aju- | |
şi pe cea de 7 ani. întîmplă în lume, tat la cărarea pămîntului, iar utemis- | |
Aceştia au însemnat şi ei sute şi sute blioteca de la căminul cultural, fie Ia în viaţa dintre popoare. îşi dâ seama tele Aurelia Bălălău, Elena Bădiţă, Du- iŞ
de mii. Au crescut, au intrat în şcoli biblioteca sindicatului, fie la colţul roşu. care ne sînt prietenii şi care duşmanii
medii şi superioare. Au îngroşat şi et Şi noii cititori caută mereu asemenea Şi este un vajnic luptător pentru pace mitra Nică etc. au contribuit la fabri- | |
ca rea cărămizilor necesare construcţiei. |§
rîndurile cititorilor, ale prietenilor cărţii cărţi. Cele aproape o jumătate de mi şi Prietenie între popoare. De atunci au trecut cîteva luni. Dacă g
crescuţi în luminoşii ani ai puterii liard de cărţi sînt azi în mîinile citito C'tîtorti noştri preţuiesc cartea pen in aceste zile treci prin Valea Brazilor, g
populare. rilor, în micile lor biblioteci personale, tru că ea oglindeşte tocmai viaţa de primul lucru care îţi atrage atenţia este §§
Cartea cea mai dragă, cea mai plă de unde le iau şi le citesc şi copiii, astăzi şi problemele ei, şi astfel cunosc construcţia şcolii, o clădire mare cu g
cută tuturor este literatura. In cartea dornici şi ei să afle, să cunoască tot din aceste cărţi cum se făureşte feri două săli de clasă luminoase, cance- g
de literatură, cititorii găsesc oglindită mai mult. cirea de mîine, şl cît de mari sînt oa larie şi o sală de gimnastică. Acum iu- ^
viaţa vremii pe care o trăiesc, cu Un întreg popor, o pădure întreagă menii care o făuresc cu braţele şi cu crul este pe sfirşite. Se pune duşu
munca de fiecare zi, cu oameni noi şi de mîini se întind asupra fiecărei noi mintea lor. meaua şi se fac ultimele lucrări de fi- =
minunaţi, cu problemele care frămîntă cărţi, din prima zi a apariţiei el, cînd Ca la un asalt In toiul unei bătălii, nisaj. |§
întregul popor. cerneala nici nu s-a uscat bine. strig şi Ia acest asa't'al cărţii: „îna La toamnă, elevii din Valea Brazilor | |
Prin carte au început să cunoască nu E un adevărat asalt asupra cărţii. inte 1“ Înainte, pînă acolo unde nu va vor începe cursurile în şcoala cea nouă. §§
numai ce se petrece împrejurul lor, dar Omul muncii ştie astăzi ce este lu mai fi nici o deosebire de cunoştinţe
şi ceea ce se Intîmplă în alte sectoare mea, ce este viaţa, ce esle universul. între învăţaţi şi muncitori. Cu această V. ISPAŞOIU |
de muncă, în mine, în fabrici şi uzine, Ii sînt cunoscute problemele noastre de sete de a învăţa pe care o arată po ţăran muncitor H
în sate. Şi eliberarea de sub exploa producţie In Industrie ca şi în agricul porul, timpul acela nu-i departe. comuna Tutana, raionul Curtea de Argeş g
tarea omului de către om a făcut să se tură, le judecă şi le înţelege. El ştie
întîmple multe şi nemaipomenite fapte foarte bine încotro se îndreaptă po DEMOSTENE BOTEZ
atît în lumea nouă care-1 înconjoară pe
om. cît şi în mintea şi judecata lui.
Pentru fiecare, repezile transformări Dej îi luminează mintea şl înseninează
sufletul în asemenea măsură incit pri-
din ţara noastiă au născut întrebări. V o pftztnlâffl o carte: \ vindu-1, nevastă-sa se minunează : „Ce
Fiecare om s-a întrebat şi a văzut În s-a întâmplat cu el de ş-a schimbat aşa?"
cotro merge. Căci literatura noastră Ea nu se putea înşela, el arăta schim
nouă, pătrunsă de spirit partinic, este îndrăzneala14 de Marin Preda bat, el întinerise parcă. „Ce liniştit şi
un bun sfetnic, care dă răspunsuri ade v&v * impăcat arată I Ce i *-o fi întîmplat,
ce-a văzut ?“
vărate la toate acele întrebări, la toate Viaţa l-a învăţat pe Modan că pentru
frămîntările, îndrumtndu-ne pe adevă
Nuvela „îndrăzneala" a scriitorului înjugi o vacă slabi şi o riţea Încă a curma nedreptăţile, pentru a seca iz
ratul drum. Marin Preda face parte din acea cate crudă, nu poţi face mare lucru, mai vorul umilinţelor nu-i destul să te
Aşa se face că azi cartea de litera gorie de cărţi care se citesc cu plăcere ales in timpuri atît de grele cum erau de piept cu Miulet, ci trebuie sc
tură a împînzit ţara de Ia un capăt la şi pe care nu-ţi vine să le laşi din mină cele din preajma războiului. Ca să în- bate rinduelile din ţară. Iar cei care au
altul, a pătruns şi în cel mal îndepărtat pînă n-ai întors ultima filă. Soarta lui noade cale două capete. Modan e ne înţeles acest adevăr, trebuie să pună
Anton Modan, eroul nuvelei, întîmplă- voit să muncească cu ziua la chiabu
cătun, se află pe măsuţa muncitorului rile prin care trece el, faptele pe care rul Miulet- Sărăcia, exploatarea chia- umărul acolo unde-i mai greu. Iată
de la fabrică şi uzină ca şi după Ie Săvirşeşte — toate acestea ajunq să burească, dar mai cu seamă umilinţele de ce, după o scurtă şedere în sat,
grinda ţăranului luminat, colectivist te intereseze citind cartea, ca şi cum şi batjocurile pe care le îndură din par Modan pleacă pe frontul antihitlerist.
tea chiaburului ii
prin voia şi judecata lui. ar fi vorba de o rudă sau de un prieten înăspresc sufletul. otrăvesc zilele şi Cam o treime din nuvelă ni-1 înfăţi
Numai în ultimii zece ani s-au tipă bun. II îndrăgeşti pe acest tînăr harnic, Uneori, parcă se răzvrăteşte ceva in şează pe erou pe frontul de vest. Acum
rit 28.280 de cărţi, în 440 de milioane isteţ, cu suflet deschis, care încearcă, dinsul şi-i vine să se răfuiască de unul ies la iveală cele mai de seamă însu
şi jumătate de exemplare. Puse la în- pe cît poate, să se bucure de viată şi singur cu Mluleţ. Dar se stăpîneşte şi şiri ale tînărului ţăran sărac din Ul
demîna poporului la un preţ mal mic să nu-şi facă inimă rea din cauza ne aşteaptă. Aşteaptă nădăjduind alte meni: inteligenţa, stăpinirea de sine,
vremi şi presimţind parcă apropierea
decît însuşi costul lor, ele au umplut voilor. Dar necazurile îi biruie veselia neânfricarea, devotamentul. Bateria an
lor. „Nu se poate să nu se întîmple
rafturile a 19.000 de biblioteci publice şi seninătatea. Căci Anton Modan e în ceva pe lumea asta — spune el lui Miu ticar a cărei comandă o preluase el —
şi a 32.000 de biblioteci populare. primul rînd un om sărac, unul dintre let — Şi să nu intri în mîinile mele". ofiţerul fiind ucis — izbuteşte la un
Anton Modan aşteaptă, rabdă, se stă moment să salveze întregul regiment,
Oricine este dornic de a citi orice cei mai săraci din Ulmeni, sat aşezat pîneşte şi puterea asta de a închide în
carte de literatură, o găseşte fie la bi- I pe întinderile fără de hotar ale Bărăga- sine face „să crească" în el o mîndrie îndrăzneala de a lua asupra-şi (deşi nu-i
I nului, undeva prin apropierea Olteniţei. ciudată, sumbră- decît caporal) comanda bateriei, îndrăz
• Cu două pogoane şi cu un car la care Concentrat şi trimis pe front în cri neala de a angaja o luptă cu trupe fas
minalul război antisovietic, Modan este ciste mult mai puternice n-ar fj avut-o
la început prins de viitoarea încăerări- Anton Modan dacă evenimentele isto
lor şi trage bezmetic decalibrînd tunu rice petrecute în ţară pe atunci n-ar
rile. Curînd însă îşi va da seama cui fi sădit în sufletul său, asprit de viată
foloseşte războiul, pentru cine sînt îm şi răzvrătit, conştiinţa de luptător pen
pinşi oamenii la moarte. O scrisoare de tru dreptatea celor mulţi. Aşadar erois
acasă îl vesteşte că în sat Miulet a a- mul militar de care dă dovadă eroul nu
juns primar, şi-a cumpărat maşină de velei este o urmare a clarificării sale
treierat, a deschis circiumă şi nu-i plă politice.La reîntoarcerea în ţară. după
teşte nevestei lui Modan zilele lucra terminarea războiului, intrarea Iui An
te. Şi o deznădejde neagră îi cuprinde ton Modan în partidul comunist înseam
sufletul. nă o încununare a transformării sufle
Dar în această beznă a amărăciunii teşti de care am vorbit mai înainte.
săgetează deodată fulgerul acelui act Schimbările petrecute în viaţa şi con
istoric de acum 15 ani : răsturnarea dic ştiinţa lui Anton Modan sînt un exem
taturii antonesciene, încheierea armis plu care ilustrează marile prefaceri care
tiţiului şi întoarcerea armelor împotri au avut loc în acea vreme în întreaga
va adevăraţilor duşmani ai ţării, arma ţară Căci in August 1944 tara noastră
tele hitleriste. Discuţiile pe care le are a întinerit, fata ei s-a înseninat. Si nu
în această perioadă cu Mihoc. un mun putea fi un moment mai potrivit pentru
citor bucureştean concentrat ca şi dîn- editarea unei cărţi ca „îndrăzneala" de
sul, întîlnirea cu ostaşii sovietici şi cît aceste zile cînd ne pregătim să cins
Cerc de citit ta gospodăria agricolă colectivă „Ogorul Roşu“ din comuna LasU a, participarea la un miting în Bucureşti tim cea de a XV a aniversare a eliberă
raionul Sighişoara. la care vorbeşte tovarăşul Gheorghiu- rii ţării.
