Page 3 - Albina_1959_08
P. 3
Găgeni este un sat risipit Băicoi, admirînd satul eu car*
la poala unui deal de pe sele lui albe şi curţile curate*
meleagurile regiunii Ploeşti. O gură de apă mi-a atras
Acum 15 ani pămînturile din atenţia.
jurul satului erau stăpinite de — Am uitat să vă spun că
Barbu Catargi de la Păroasa în curînd satul nostru va fi
şi de Ilie Grigorescu de la alimentat cu apă. Conducta
Buda. principală a fost trasă şi £n
Ion Toma. preşedintele gos sat, s au deschis deocamdată
podăriei colective din Găneni două guri de apă din care se
îşi aduce bine aminte de acele alimentează populaţia, vor
vremuri. beşte calm Ion Toma ca des-1
— în ultimii ani satul nos pre un lucru tare obişnuit.
tru a săltat intr-un an cît n a Găgeştenii îşi iubesc mult
săltat în timpul burgheziei în satul lor şi cea mai bună do-*
20 de ani. vadă sînt miile de zile de mim*
Ca să-mi dovedească că că voluntară în care sute de
vorbele lui sînt adevărate, ţărani tineri şi vîrstnici, băr-*
îmi înşiră înfăptuirile din sa
Un tablou obişnuit în aceste zile: convoaie de căruţe sau camioane transportă de zor la baze tul său din ultimii ani. baţi şi femei, au muncit s i
şiT înfrumuseţeze.
cantităţile de cereale contractate cu statul. In fotografie: colectiviştii din satul Colilia, raionul
Urziceni, predau griul la baza de recepţie. — Să le luăm pe rînd, zice Noua sală de clasă, cona’uc-*
el : şosea asfaltată, lumină e. ta de apă, stîlpii de lumină,
lectrică în toate cele 375 de renovarea celor două maga.
Pe dreapta, convoaie lungi, vezi e uium de la batoză. Da’ care gospodărie colectivă vrea case. şcoală nouă, dispensar, zine mixte, a dispensarului
tăcute, de căruţe pline cu saci, dumneata, de .unde eşti neică ? să termine cit mai repede pre cămin cultural... medical cu staţionar şi a graj
se duc în pasul uşor al cailor, — Din Coşereni, de la G.A.C. darea griului contractat. Dinu dului comunal s-au făcut prm
Ion Toma mă priveşte, iar
ingustînd şoseaua. Pe stingă, ,,Oiga Bancic" şi, ghicind în Oristache, preşedintele G.A.C. privirea lui parcă ar qlăsui: muncă voluntară. De aceea
alte convoaie, de căruţe goale, trebarea următoare Dumitru „Sctnteia" din Borăneşti a ve „Ei ce zici ? Aşa-i că am drep cu oricine stai de vorbă în
o -strîmtează şi mai mult spre Damian, delegatul, mai spune: nit cu Dinu Simion, socotitorul, tate ?“ Avea dreptate Ion Găgeni îţi arată bucuros satul
necazul şoferilor grăbiţi. Baza — noi n.am terminat încă dp să vadă cum stau lucrurile. E Toma să fie mîndru de satul şi e mîndru că-i înzestrat cu,
de recepţie din Urziceni e adus grîul contractat. Ne-a bucuros că în colectiva consti său. de toate ca un oraş.
centrul acestei mişcări de întîrziat ploaia. Mii-ne terminăm tuită abia a,nul acesta au ob — Totuşi mai sînt cîteva
căruţe. In apropiere, pe un şi noi. Am făcut grîu mai mult ţinut 1,600 kg. grîu la hectar, Zi de zi el a crescut $i s-a lucruri care trebuie înfăptuita
teren larg, zecile de oare fac anul ăsta c-am schimbat grîul cu 400 kg, mai mult ca în în. înfrumuseţat. Patul făcut din în satul nostru şi nu va trece
un scurt popas. Colectiviştii de sămînţă la gospodăria de tovărăşirea pe care o aveau cîteva seînduri întinse pe mult pînă Ie vom face. Pînă
veseli aşteaptă fără grijă rezul anul trecut şi mai curat, cu 5 patru pari, bătuţi în pămînt, a acum avem în sat o qospo-
tatul analizei. Griul lor e grîu La sută corpuri străine faţă fost pus pe foc şi locul lui dărie colectivă şi două întovă
bun. Doar laboranţii Petre de 12—16 la sută. „Stăm bine l a luat studioul, şifonierul cu răşiri. Cînd toate cele 375 de
Munteanu, Ecaterina Găinuşe şi şi la sfeclă, la floarea soarelui, oglindă şi masa lustruită cu familii vor fi membre aîe gos
Ak-xandrina Preda asudă luîn'd la porumb, la zarzavat. In co scaune de lemn curbat. podăriei noastre, vom putea
probe şi analizîndu-le. Pe lin. lectivă se lucrează mai organi Vasile Zaharia a a'at pe mo kpune că satul nostru a făcut
gi ei, curioşi, unii colectivişti zat, cu metode mai bune". — bilă 5.800 de lei, colectivista cu adevărat pasul cel mare j >q
urmăresc rezultatele, („80 kg, ,,0 să facem şi mămăliga cu Ioniţă Ecaterina 5.000 lei, iar
gfc'utate hectolltrică, 4 la sută zahăr", zice socotitorul în glu Stan Stoilescu 4 000 lei. drumul buneistări, vorbi cu
corpuri străine, 14 la sută umi mă, cu gîndul la recolta de în sat s-au ridicat peste 120 însufleţire Ion Toma.
ditate") şi le compară cu cete sfeclă. de case noi ; casele cons Cînd am plecat a’in Găgeni,
dinainte, or le tin minte să vadă Attt La laborator cît şi la ma truite în aceşti ani. care sînt înnoptase. Sus, pe dealurile
dacă ale lor sînt mai hune. In gazii se aud discuţii şi cu pri cei mai luminoşi ani din isto
general, rezultatele analizei a- vire la recenta Plenară a C.C. ria poporului nostru, nu mai Ţintei şi Băicoiului, licăreau
rartă că tot griul adus de colec al P.M.R. din 13—14 iulie şi seamănă cu cocioabele hîde luminile de la sonde, iar jos,
tivişti e griu de bună calitate. stat vecină cu noi şi am făcut la cele spuse de tovarăşul lingă dealul Mărginencei, unde
,.Griu bun, bani buni" zice un ogoare de toamnă. Am scos Gheorghe Gheorghiu-Dej în ra înşirate din nuiele lipite cu se întinde satul, se aprinsese
pămînt. Casele noi din Găgeni
colectivist înalt şi mustă- ou 3—400 de kg. mai mult la port. In special, vestea pensio sînt case trainice de cărămi
cihs din Movilita. hectar, nării colectiviştilor şi reduce dă, mari şi luminoase, cu gea ră becurile instalate de cu-
In perioada recoltării ţăranii — Şi noi la fel. Avem o re rea preţului la unele articole, muri duble, cu uşi cu sticlă rînd pe stîlpii cei noi.
nu prea au timp de vorbă. La coltă de 2.200—2.300 kg. la fapte care îi privesc direct, mată şi cu acoperişuri de t>qlă
baza de recepţie, aŞteptînd re hectar. constituie miezul discuţiilor. Se roşie. I. MUŞAT
zultatul analize: sau rîndul la — Ce te umflai a$a în pene, va vedea imediat efectul pe
Cum stăm de vorbă cp Ion
descărcare, se dau mai a:proape măi Costică — îl mustră un al care l.a avut asupra lor Hotă- Toma, se auzi de-odată pauză
unii de alţii, iscodesc pe cei tul pe cel ce vorbise cu Da rîrea C.C. al P.M.R. Tot: s-au
di,n alie colective vecine sau mian, — tu ştii că cei de la străduit să-şi achite cît mai de la radio Bucureşti şi apoi Care floare-î
ora exactă.
mai depărtate, ba fac chiar colectiva din Urziceni au pre grabnic obligaţiile contractuale.
schimb de experienţă. dat primii contractările încă de In fiecare zi s-au adus in me —■ Cam citi ţărani muncitori
— De unde sînteti, frătioare ? la 12 iulie, că cei din Speten . die 40 vagoane de griu. Aproa. din comună au aparate de
raaio, i am întrebat pe preşe mai frumoasa?
— Din Cirlig, G.A.C. „30 Bârcăneşti, din Gîrbovi, din pe 40 la sută din griul contrac
tat a şi fost adus. Intre 5 şi
Decembrie". Uleşti şi alţii ne-au luat-o îna 20 iulie au intrat peste 5.500 dintele colectivei. Care floare-i mai frumoasă.
— Mai aveţf, mai aveţi? inte ? Credeai că am fost noi tone de grîu la bază, iar o parte — După cîte ştiu cam peste
cei mai vrednici ? 250, a răspuns el după cîteva Mai mîndră, mai arătoasă?
— Ce să avem ? ■k a şi plecat spre mori. Ritmul minute de gindire. Zambila, ori vioreaua.
— De adus grîu contractat. La magazii nu prea e timp preluărilor nu scade de Ioc. Cînd am ieşit Pe uliţă am Ghiocelul ori laleaua,
— Aha... să fii dumneata să de vorbă. Stivele de saci de pe Colectivul de muncă de la bază văzut cu uimire. înălţată pe o
nătos. L-am adus de mult. (A. cîntare cresc şi scad cu repezi tine pasul cu cdlect.viştii, iu. casă o antenă de televiziune. Bujorul că-i mai aprins,
cest ,.de nuili" înseamnă de ciune. Convoaiele de care se crînd în aşa fel incit să nu sc — Pînă mai an în sat numai Macul ca jarul nestins.
producă înfîrzieri. De aceea au
fapt o zi doar, dar., deh I de descarcă la iuţeală şi pleacă trei ţărani aveau televizoare, Crinul alb strălucitor.
şi făcut două laboratoare
ce să nu-1 pună niţel pe jar pe in grabă înapoi pe cîmp, la analiză. de dar să veniţi pe aici după ce Roza dragă tuturor ?
interlocutor ?) — Asta pe care-1 arii, să aducă alţi saci. Fie.
★ vor da roade prevederile din De-ai umbla în lumea toată
Tîrziu. după amiază, în jurul Hotărîrea Plenarei C.C. al Floare mîndră şi bogată
bazei aceeaşi forfotă. Pe şosea P.M.R. din 13—14 iulie cu pri Cu nectar atît de dulce
convoaiele de căruţe sînt tot
vire la mărirea salariilor şi la
In ajutorul activiştilor culturali aşa numeroase ca şi dimineaţa. ieftinirea preturilor şi o să Nu găseşti unde te-ai duce.
Un şofer grăbit, ca dc obicei,
Că nu-i flore-n lumea-ntreagă
claxonează limg şi repetat, dar vedeţi pădure de antene. După Ca gospodăria dragă
Iii oitrind vor ieşi de sub rienţa unor instituţii cultu şoseaua nu se lărgeşte. Ar vrea 15 august şi eu sînt hotărît Ce-nflori cu rod bogat
tipar în colecţia ,,Biblioteca rale din Uniunea Sovietică, să tragă o înjurătură, dar vă- să-mi cumpăr unul. E lesne,
activistului cultural" -urmă care au reuşit, printr-o bună zînd stivele de saci, faţa i se că se vînd în rate, mă lămu Colea-n margine de sat.
toarele lucrări metodice : organizare a serbărilor cul destinde şi în loc de vorbe reşte Ion Toma.
Gazeta luminoasă (tradu turale închinate recoltei şi grele un zîmbet îi umple fata. Mergeam pe şoseaua asfal Cules de ION S. NAN1A
cere din limba rusă). fruntaşilor în muncă, aniver GHEORGHE POPESCU tată care duce spre Ţintea- comuna Ştefăneşti, rateu*1
Topoioveni
Broşura popularizează o sării colhozului, sădirii po
nouă formă a agitaţiei vi milor etc. să transforme a-
zuale, „Gazeta luminoasă", ceste manifestări în adevă
care constă în proiectarea rate sărbători populare.
pe ecran, cu ajutorul epi- Si ne cunoaştem eroii pa
diascopului sau lanternei de triei (autor T. Lungu, cer
proiecţie fotografii ale frun cetător la Institutul de isto
taşilor în' producţie, chemări rie al Academiei R.P.R.).
la întrecere, lozinci etc. Lucrarea „Să ne cunoaş
Lucrarea dă indicaţii asu tem eroii patriei" vine în
pra muncii colectivului de sprijinul colectivelor săteşti
redacţie a! gazetei lumi de conferenţiari, cercurilor
noase, precum şi asupra pro de cultură generală şi orga
cedeelor de realizare şi fo nizatorilor diferitelor forme
losire a acestei forme de agi de activitate menite să con
taţie. tribuie la educarea patriotică
Serhări culturale la sate a maselor.
(traducere din limba'rusă). Calendarul cu date şi eve
Organizarea odihnei şi nimente din istoria patriei,
distracţiei oamenilor muncii cu care sg încheie lucrarea,
de Ia sate constituie, alături constituie un real sprijin în
de celelalte preocupări ale munca activiştilor culturali
instituţiilor culturale de tn vederea pregătirii şi pro
masă, un important domeniu gramării unor manifestări
de activitate căruia trebuie culturale cu caracter patrio
să i se acorde atenţia cuve
nită. tic legate dc evenimentele de Mulji voitetivişti din CăzătieŞti, regi
Broşura „Serbări -culturale seamă diu isteria patriei unea Bucureşti, şi au construit MW
Ia sate* -popularizează expe noastre. frumoase şi încăpătoare. In fotogra
fie ; locuinfa colectivistului Hwula*
Paraschio.