Page 30 - Albina_1959_08
P. 30
P a ra d a m ilitară şi dem onstraţia
oam enilor muncii din C a p it a lă
tronaut î. Trec constructorii d« mîine Răjipunzînd cu uii entuziasm de ne-
ai comunismului. descris recentelor Hotăriri ale parti
Fetiţele şi-au pus în păr flori de dului cu privire la îmbunătăţirea con
mac şi margarete. Au flori în mîini şi diţiilor materiale, oamenii muncii, eu
le fhrtură. în .fa^a' trfbiineîor o dietă cu dat glas sirnţărritnteJor pr'ntr-un an
. zliubelide Ier fermecătoare. CojiUi sinL. gajament verşjifj£aţi devenit ,q_Jozincă
fericiţi şi veseli. 200.000 de copii mobilizatoare :
îşi petrec în acest an vacanţa Ia
munte şi Ia mare. In trecut în numai „Vom munci cu mai mult spor
10 ani (1929—1939) au murit mai bine Pentru noi, pentru popor!“
de u,n milion copii sub un an. Ce co
losală deosebire. Cit de scumpă ne e Vedem printre multele panouri pe
azi viaţa copiilor. Partidul, poporul cel al constructorilor de vase dii Ol
muncitor veghează asupra lor, genera teniţa, care raportează partidului că
ţia de aur a viitorului. în cinstea acestei zile au realizat un
milion lei economii, cu 250.000 mai
In rînduri nesfîrşite mult decît şi-au propus. Ei sînt ho-
trec muncitorii tărîti să realizeze pînă la 30 decem
brie 1959 economi: peste plan în va
Nu o dată, pe traseu, coloana eroi loare de 2.283.000 lei.
cilor ceferişti de la Grivita Roşie a E unul din miile de exemple care
fost. aplaudată de către muncitorii al arată cum ştiu bravii noştri munci
tor uzine şi întreprinderi din Capi tori să traducă îndemnul în faptă. El
tală. Astfel, şi pe această cale, în constituie totodată manifestarea vie a
chip spontan şi cu toată căldura, fra recunoştinţei fată de partid, sub
ţii lor de la alte uzine îi felicitau călăuzirea căruia :şi făuresc fericirea.
călduros pe ceferişti pentru înalta dis
tincţie primită în ajunul marii sărbă Făurarii ho'delor d« aur
Parada militară a stirnit puternic sentimentul forţei, al încrederii in tăria de tori „Ordinul 23 August".
nebiruit a armatei populare, scutul cuceririlor şi muncii noastre casnice. In primele rînduri ale ceferiştilor Un impresionant car alegoric, pe
păşeau muncitori destoinici, luptători care erau expuse mănunchiuri de spice,
(Urmare din pagina l-a) masei de demonstranţi. In zilele neui încercaţi, cinstiţi cu diferite ordine şi
tatului August 1944, cînd partidul a medalii. Lingă Petre Marin şi Ştefă- ştiuleţi de porumb, fructe de tot fe
Fanfara intonează imnul de stat al chemat poporul la luptă pentru răs lul, legume şi zarzavaturi mergea tn
R.P.R. In tot acest timp se aud sal turnarea dictaturii fasciste, mulţi din nescu Dumitru care purtau cu mîn- fruntea coloanei celor peste 3000 de co
drie pe piept „Ordinul Muncii" pă
vele de salut ale tunurilor. Cîteva tre cei prezenţi în aceste coloane, mun- şea maistrul mecanic Jean Vasile, de lectivişti. întovărăşiţi şi mecanizatori
comenzi şi parada militară începe. ■ citori din uzine, au pus mina pe arm» corat cu „Steaua Republicii Popu de pe ogoarele regiunii Bucureşti. Tn
Primii care apar sînt ofiţerii elevi, şi alături de ostaşi, i-au scos pe fas lare Rornîne". fruntea lor păşesc membrii gospodă'
după care vin elevii şcolilor militare. cişti din bîrloguri şi i-au pus pe fugă Rfnd pe rînd prin faţa tribunelor riei agricole de stat „Partizanul", gos
Sînt odrasle de muncitori şi ţărani Ivirea lor în piaţă stîrneşte evoca trec muncitorii, inginerii, tehnicienii podărie decorată recent cu „Ordinul
muncitori care îşi însuşesc cu: sîrguin- rea puternică a glorioaselor zile din uzinelor „23 August", „Republ ca". Muncii cl. I-e“. Spicuim din graficul
ţă meşteşugul armelor. August cînd poporul sătul de robia „Mao Ţze-dun“. Harnicii constructori său, doar o cifră : 8.933 tone grîu pre
In piaţă înaintează unităţile de in fascistă ă pus mina pe armă dind de maşini şi unelte agricole de la date anul acesta statului. Dacă faceţi
fanterie. Duc înainte drapelul’cu culo curs sfintei sale minii. „Semănătoarea" raportează cu mîn- o mică socoteală, veţi vedea că cele
rile patriei dragi pe care »-au jurat Aplauze nesfîrşite şi îndelungi ova drie că no: şi noi maşini au ieşit de 8.933 tone înseamnă 20 de trenuri cu
s-o apere cu străşnicie. Cu băşti pe ţii petrec gărzile muncitoreşti, cin pe porţile uzinelor, luînd drumul o- peste 40 vagoane fiecare
Printre marile biruinţi anunţate azi
cap şi straiele atît de cunoscute, apar stind faptele lor vitejeşti de acum goarelor înfrăţite. Printre zecile de aici aflăm că peste 350.000 fam Iii de
vînătorii de munte îndrăzneţii creste 15 ani, ca şi tot ce-a realizat de a- panouri şi lozinci, deosebim graficul ţărani muncitori din regiunea. Bucu
lor, apoi matrozii care veghează la tunci glorioasa noastră clasă munci uzinelor ..Grigore Preoteasa". Faţă de reşti, reprezentînd peste 85 la sută din
frontierele pe apă ale ţării. Abia au anul 1948, producţia globală a aces
dispărut caschetele albe cu panglici toare pe frontul muncii paşnice, pe tor uzine a crescut cu 1100 Ia sută numărul total al populaţiei satelor, lu
şi-n piaţă vin în rînduri strînse în- pămîntul eliberat a! tării. Pe un mare car alegoric este scris crează în prezent în unităţile socia-
list-cooperatiste.
tr-o cadenţă şi aliniere care stîrnesc cu litere mari : „Mai mult, mai bun,
aplauze însufleţite ostaşi ai unităţilor mai ieftin" Din rînduriie fetelor îmbrăcate în
M.A.I. Primăvara patriei Parcă niciodată ca în această zi de costume pitoreşti. purt:nd pe umeri
Un moment de relativă linişte face 23 August lozincile nu au răsunat cu panere încărcate cu belşugul ver i, s-a
asistenţa să privească în susul şose O clipă, în marea piaţă se aşterne atîta căldură şi vigoare din mii şi mii înăltat deodată o pădure de grîu şi
lei. Alte unităţi ale vitezei noastre liniştea. Deodată,, cînd ultimele rîn- de piepturi. Şi e firesc să fie aşa. Se de porumb. Flăcăi voinici, saltă în
armate îşi fac acum apariţia. Un duri ale gărzilor muncitoreşti au tre împlinesc doar 15 ani de viată liberă, braţe snopii de grîu cu spicele grele
zumzet slab întii, apoi un uruit cr.es- creatoare, aşa num giăsuieşte şi lo şi’ înalţii strujeni de porumb. Pare că
cînd, însoţeşte coloana unităţilor mo cut de tribune. în piaţă a răsărit o zinca : lanurile înşişi s-au pus în mişcare, o-
torizate. Prunele, Itrec transportoarele grădină multicoloră de flori. Nici nu ferind aici, în inima Capitalei. ima-
blindate cu trupe ale diviziei ..Tiulor ştii ce să admiri mai întîi, purpuriul „Douăzeci şi trei August g'nea unui nemaiîntdnit belşug al o-
Vladimirescu'-Debreţin". In frunte, cravatelor, albul imaculat al bluzelor, Libertate ne-a adus !" go a re lor
steagul Diviziei evocă nemuritorul
eroism al ostaşilor primelor unităţi trandafirii din mîinile băieţilor sau co Ziua de 23 August a însemnat pen Solii ariei populare
ale armatei noastre populare. In auto- roniţele de pe fruntea fetelor. Un grup tru poporul nostru piatră de hotar şi
amfibiî trete acum prin faţa tribune de pioniere, în rochiţe roşii, galbene începutul unui drum luminos. Din. ziua Tribunele nu mal ţqntenese cu a-
lor regimentul de pontonieri care şi albastre, formează din mers cu tru aceea plăuzele. Piaţa devine o scenă uriaşă
poartă numele eroului Eftimie Crol- unde peste 1300 de artişti amatori,
ioru. Urmează apoi într-o ordine şi purile lor o uriaşă cifră XV. Este sim „De partid condus poporul finalişti şi fruntaşi af celui de-al V-lea
aliniere perfectă ostaşii unităţilor de bolul atotcuprinzător al acestei zile. îşi clădeşte viitorul !*• concurs al formaţiilor artistice de a-
infanterie motorizată, paraşutiştii, ar Din mijlocul unui grup de pionieri se Un viitor luminos, sub conducerea în matori se-ntrec parcă din nou în cîn-
tece şi jocuri. Reşitenii şi hunedorenii,
tileria motorizată. Apariţia artileriei desprinde impunătoare, o lozincă pe ţeleaptă a partidului, căruia oamenii mesagerii cîntecului. celor două cetătî
antiaeriene cu tunurile ei zvelte dar care scrie: „Răspundem grijii parti muncii i-au adus şi în această zi pri ale otelului cîntă într.-un glas cu ves
puternice e însoţită simultan de evolu dului". Lozinca e urmată de un şir nosul lor de dragoste şi recunoştinţă tiţii fluieraşi: din Jina şi cu bacii şi
ţia în aer a avioanelor cu reacţie. Au de băieţi şi fete cere agită în sus nu fierbinte. Şi tot ce am făcut şi vom băciteledin Poiana Sebeşului. Privirile
o viteză uluitoare şi-ţi lasă un senti mai note de 10. E dorinţa şi datoria mai face, cu partidul far şi călăuză, îtii zboară de la iile cusute cui amici
se datoreşte şi ajutorului multilateral
ment copleşitor Nu ştii unde să te lor de a învăţa din ce în ce mai bine, pe care l-am primit şiT primim din albastru ale coristelor din Domneştii
uiţi mai întîi, jos sau sus. la săgeţile pentru a ajunge oameni culţi şi in partea marii noastre prietene Uniunea Argeşului, la proverbiala frumuseţe a
argintii. împreună ele fac scutul de struiţi. demni de glorioasa epocă pe Sovietică. Dragostea faţă de Uniunea fetelor de la SaLşte sau la grafia , să
nestrăpuns al văzduhului patriei. care o trăim. Unii poartă în mîini Sovietică- îşi găseşie expresia în lo soaicelor din corul comunei Nocrich,
Sosirea tancurilor în piaţă oferă .un . echere, compasuri, greble, lopeţi, sape, zinca atît de cunoscută şi atît de regiunea Stalin, care va sărbători a-
spectacol de neuitat al puterii şf pre cesmale, demonstrrnd multitudinea' mult scandată de către toate coloanele nul acesta 100 de ani de Ha -înfiin
ciziei. Merg aliniate parcă cu sfoara, preocupărilor lor. de manifestanţi : ţare.
Tribunele aclamă frenetic. Trec prin
deşi conducătorul se află în inima cop După apariţia celor 26 de fete din
iosului de oţel. Prin vizieră ostaşul faţa lor viitorii muncitori, tehnicieni, „R.P.R. - U.R.S.S. Căpîlna, regiunea Stalin, cane parcă
acesta brav şi priceput conduce u agronomi, oameni de ştiinţă, poeţi, as Sînt în veci prietene !" nu dansau, ci pluteau, în piaţă s-a în
preeteie tancul. Cei de pe margini nu-1 cins hora celor trei generaţii de la
văd, dar ţi simt prezenta vie acolo şi-i Flămînzi. Bătrîni, tineri şi copii, trecht
trimit gîiwM lor plici de dragoste şi prezent, viitor. Se aflau printre ef
admiraţie. Toader Creţu şi Vasile. Co.tof.anu, par
Tot timpui parării militare ovaţiile ticipanţi la răscoala- dm 1907 care
n-au încetat. Peste tunuri, maşinile şi-a aprins vîlvătaia din acest sătuc
amlibii şi cuirasa tancurilor au că de bordeie şi mizerii, cu un nume
zut Hori. Este expresia sentimentelor simbolic : Flămînzi. Poate chiar in
poporului muncitor faţă de armata clipa cînd ceî din Flămînzi treceau
populară, braţul s,ău înarmat care apără danŞvnd prin fata tribunelor, în setul1
mujica sa paşnică, creatoare liniştea lor se semna certificatul de naştere
căminelor, viaţa copiilor. al gospodăriei agricple colective care
s-a inaugurat cu prilejul marii nea-
Trec gărzile muncitoreşti stre' sărbători.
Defilarea bamenilbr muncii din Ca- -
l-am Văzut şf acum că şi ta alţi pitală a însemnat' o-‘puternică mani- '.
ani, fa salopetele lor albastre, eu pa festare a dragostei şî recunoştinţei „
tul f u ştii -sirius în7 p<umn, cu chipul fată-, de partid care îndrumă şt că
dîrz şi privinţe scrutînd depărtarea. lăuzeşte spre belşug, bunăstare şi fe
Cei din gărzile muncitoreşti au ricire talentatul şi minunatul nostru'
defilat- ,'<topă e tăiată Şi fcamtea popor, constructor al socialismului.
In cmdenţă perfectă, solemni pi mîndri, trec cei din batalioanele gărzilor
pmtnedice. , '
