Page 31 - Albina_1959_08
P. 31
S Ă R B Ă T O R I R E A
tr
ZILEI DE 23 AUGUST ÎN ŢARA
zinele au produs peste pian 700 dinul Muncii clasa I-a, este săf-
de tractoare. tat tot mai sus de către un grup
Prin marea piaţă Stalin din de muncitori fruntaşi demnns-
Tg. Mureş, alături de fraţii lor, trînd prin faţa tribunei oficiate
muncitorii de la întreprinderile din Cluj, arătînd că în cei 15
din oraş, au defilat peste 8000 ani de la eliberare, profuctia
de colectivişti şi întovărăşiţi uzinei a crescut cu 289 Ia SHtă,
veniţi din cele 132 gospodării şi că numai în primele şapte
colective şi 602 întovărăşiri a- luni ale acestui an s-a eca ia-
gricole existente pînă în pre misit peste un milion lei. -La
zent în această regiune. Ei au Ploeşti s-au adunat să sărbăto
defilat umăr lingă umăr, romi,ii rească în cadru festiv măTeVul
şi maghiari, înfrăţiţi pentru tot evenimem’ harnicii petrolişti si
deauna, inanjfesţ.îndu-fi, recuno Văii .Prahov-ei. Un frumos car
ştinţa fierbinte faţă de partid alegoric a deschis coloana mun
şi guvern. Demonstraţia de la citorilor de la uzinele construc
Tg. Mureş a fost o mărturie vie toare de utilaj petrolifer ,,î
a faptului că oamenii muncii din Mai" Ploeşti. In ultimii opt ani,
R.A.M. participă cu însufleţire producţia de utilaj petrol,fer
s-a mărit la această uzină da
la eforturile întregului nostru 2,3 ori. Utilajele petrolifere fa
popor muncitor, pentru construi bricate în ţara noastră sfat
rea socialismului în patria noa mult apreciate şi solicitate pe-ta
stră. hotare. Prin succesele obţinute,
In această zi de 23 August muncitorii acestei uzine au con
tribuit şi ei Ia creşterea presti
oamenii muncii din toate colţu giului internaţional al patriei
Harnicii siderurgicii de la cetatea de foc a Hunedoarei trec prin faţa tribunelor soandind lozinci rile ţării au raportat cu mîndrie noastre dragi.
ia care işi arată toată recunoştinţa pentru partidul nostru care-i conduce către o viaţă fericită.
Zorii purpurii ai zilei de 23 oară consecutiv. De la începutul gă de poporul nostru i-a făcut
August au găsit oraşele şi sa anului pînă în prezent, furna- să fie şi ei prezenţi în rîndurile
tele, ogoarele şi şantierele pa liştii reşiţeni au dat mai bine manifestanţilor. Prin faţa tri
trie: învestmîntate în straie de de 8.500 tone fontă peste plan, bunelor trec în rînduri strînse
sărbătoare. Steaguri şi lozinci, iar laminatorii, organizînd în colectiviştii, reprezentanţii celor
ghirlande şi covoare multicolo cinstea lui 23 August o „lună peste 100.000 de familii înfrăţi
re au împodobit sondele şi fur a schimburilor de onoare", nu te în muncă pe tarlalele nesiîr-
nalele, străzile şi schelele noilor
construcţii. Pe toate arterele o- mai în primele 22 zile ale lunii şite ale Dobrogei.
raşelor. în fluvii neîntrerupte, august au dat peste sarcinile de In bazinul Văii Jiului minerii
au trecut prin fata tribunelor plan 1213 tone laminate. Fapte de la Lonea şi Vulcan, de la
coloane masive de demonstranţi. vrednice de laudă cu care reşi- Lupeni şi Uricani au adus cu
Din Maramureş pînă-n Dobro- ţenii se mîndresc pe bună drep ei la demonsi'raţie grafice şi
gea, din Hunedoara pînă la Bi- tate. panouri uriaşe, ilustrînd marile
caz oamenii muncii din patria Pe falezele largi şi pe bule izbînzi obţinute în aceşti 15 ani
noastră şi-au manifestat dragos vardele Constantei scăldate de de viaţă nouă care au transfor
tea fierbinte şi ataşamentul lor lumina lui august şi răcorite de mat Valea Jiului dintr-o „vale
profund fată de partidul nostru briza mării fîlfîiau mii de stea a plîngerii" într-o adevărită va
drag care le călăuzeşte paşii guri anunţînd tuturor sărbăto le a bucuriei de a trăi. Ungă
către o viată plină de lumină. rescul eveniment. Participanţii bătrînul miner pensionar Ştefan
Cu un entuziasm de nedes- la demonstraţie au privit cu Mihai a defilat tînărul miner
cris au demonstrat harnicii bucurie şi admiraţie parada mili Jurcă Emil, cunoscut în Valea
siderurgişti de la cele două tară şi defilarea gărzilor mun Jiului ca maistru în lucrări de
cetăţi de focale otelului: Reşiţa citoreşti. pregătire de noi abataje.
şi Hunedoara, distinse cu „Or In aplauzele mulţimii, în In fruntea coloanelor de de
dinul Muncii" clasa l-a. Side- fruntea demonstranţilor apare monstranţi din oraşul Stalul, au
rurgiştii hutiedoreni au raportat un grup de muncitori fruntaşi, păşit muncitorii, tehnicienii şi
cu bucurie partidului că anul purtînd pe braţe un mare panou inginerii uzinelor de tractoare
acesta au dat 66.000 tone reprezentînd macheta Ordinului „Ernst Thălmann" întreprindere
oţel, fontă şi laminate peste pre „Steaua Republicii Populare Ro- distinsă cu „Ordinul Muncii“
vederile pianului. Iar construc mîne“ clasa I-a conferită regiu clasa I-a pentru merite deose
torii marelui combinat siderur nii Constanţa, prima regiune ;u bite în dezvoltarea economiei Aspect de la demonstraţia oamenilor muncii din Bacău
gic de la Hunedoara au adău agricultura complet colectiviza naţionale şi mecanizarea agri
gat mai mult de 120 aparta tă din ţară. Este o binemeri culturii. Printre cei mai destoi marile prefaceri şi realizări ob Demonstraţia milioanelor de
mente noi la cele 2.000 construi tată răsplată a realizărilor în nici inovatori şi fruntaşi ir. ţinute în cei 15 ani de la elibe oameni ai muncii din întreaga
te în ultimii ani. făptuite în această regiune, răs producţie se numără inginerul rare. Un car alegoric cu o carte ţară, cu prilejul zilei ia
In fruntea demonstranţilor de plata unei munci pline de abne Ilie Trandafîreşcu, căruia i s-a de proporţii uriaşe trece însoţit 23 August a constituit o stră
lucită expresie a unităţii de
la Combinatul metalurgic Reşi gaţie pentru transformarea so conferit înaltul titlu de Erou al de un ropot puternic de aplauze nezdruncinat dintre partid, g'i-
ţa, a defilat prim-topitoruf cialistă a agriculturii. Muncii Socialiste, maistrul oţe- prin faţa tribunelor din centrul vern şi popor, o nouă şi pu
Them Petru de la furna In rîndurile demonstranţilor se lar losit Balint, care în trecut întineritului Iaşi. Pe paginile ternică dovadă a hotărîrii oa
lul nr. 1, purtînd cu mîn- fac auzite urale în limbi stră a fost slugă la boieri, neîntre cărţii se pot citi înfăptuirile în menilor muncii de a trad. oe
partidului,
în
viaţă politica
drie steagul de uzină fruntaşă ine. SînV turişti din R.D.G. şi cutul sudor Aurel Kiss şi mulţi domeniul culturii şi întăţămîn- pentru deplina izbîmdă a con
pe (ară în ramura furnale, steag R. Cehoslotacă, veniţi la odih alţii, prin strădania şi abnega tului. Graficul uzinelor ,,Ianoş strucţiei socialiste în patria
decernat Reşiţei pentru a 5-a nă pe litoral. Prietenia ce-i lea ţia cărora numai anul acesta u Herbak" uzină distinsă cu Or noastră.
Grafice uriaşe purtate cu rmndrie de muncitori fruntaşi ilustrează creşterea de la Şi muzica a tăcui pentru o clipă. Privirile tuturor se i n d n w > • ■ •a-: car
an la an a producţiei şi productivităţii muncii in fabricile şi întreprinderile alegoric care uifăţişează marile izbinzi ale petroliştilor de pe Valea Prahovei.
oraşului Galaţi.