Page 32 - Albina_1959_08

iiiviiiiiiiiiiiii!i|ii|iiim iiiiiiiim iiH iiiin iin ia m iiiiiiiiiia B iiiii

:JBkiii«fiiiiipftiiu]uuiiiBiiiuiiiififfeiiiiuiujtfluiiisiiijjiiiininiiuiiiiBaBiaH»

însemnări de la finala celui de al V-le«
Timp de cinci zile, tn spectacole neîntrerupte, pentrucă ele îl cultivă de mai mulţi ani, faptul c
de dimineaţă pînâ către miezul nopţii, 144 for­ instructorii de dans de pe lingă căminele culţi
maţii artistice de la oraşe şi sate, însumind peste rale au introdus dansul cu subiect şi la formaţii!
6.000 artişti amatori, au înfăţişat iuriului finalei săteşti, păstrind totuşi tradiţia dansurilor loca.
concursului al V-lea şi fericiţilor spectatori care atît în paşi cît şi în muzică, este o iniţiativă d
au avut invitaţii de intrare în sala Teatrului toată lauda care trebuie continuată, lărgită şi inc
C.C.S tot ce mişcarea noastră artistică de amatori bogăţită mereu şi mereu cu alte teme inspirat
are mai bun şi mai ales, în acest al 15-lea an de din viaţa satului
la eliberarea patriei. Ingeniozitatea cu care instructorul de dans Ball
Prezenţa pe scena aceluiaşi concurs a echipelor Antal, secretarul sfatului popular, « alcătuit şi
săteşti, împreună cu formaţiile artistice sindicale, pus în scenă spectacolul popular intitulat „împle
a creat posibilitatea prezentării unor proqrame titul de paie la şezătoarea cooperatorilor" execu
unitare, de o înaltă ţinută artistică şi cu un pro­ tnt de formaţia de dansuri a căminului cultura
fund conţinut politic. Formaţiile artistice, atît cele din satul Sîmbriaşi, raionul Tg. Mureş, merit
ale Aşezămintelor culturale, cît şi cele ale sindi­ toate laudele. Se împletesc în acest spectacc
Corul căminului cultural Domneşti' raionul Curtea de Argeş, regiunea catelor, au venit în concurs hotărîte să înveţe u- de o înaltă ţinută coregrafică şi ineditul dansu
Piteşti. nele de la altele şi să-şi împărtăşească din toată rilor locale, şi pitorescul portului naţional, si gir
inima bogata experienţă cîştiqată pe tărîm artis­ găşia cu care fetele îşi aleg la horă iubiţii, s
tic. Prilejuri pentru aceste schimburi de experien­ hărnicia vestită a sîmbrienilor cu vestitele lo
ţă au fost create chiar de la faza raională cînd împletituri de pai. care au dus faima ţării noas
formaţiile Aşezămintelor culturale au avut posi­ tre în toate ţările Europei..
bilitatea să asiste la programele prezentate de La aceeaşi înaltă ţinută artistică şi-au prezen
formaţiile sindicale din raioanele respective, iar tat dansul cu subiect şi dansatorii căminului cui
formaţiile sindicale au fost prezente la progra­
mele formaţiilor artistice de amatori ale Aşeză­
mintelor culturale.
Nestemate
Pe scena finalei celui de al V-lea concurs al
formaţiilor artistice de amatori de la oraşe şi sa­
te au defilat, în iureş multicolor şi entuziasmant.
tot ce are mai reprezentativ ţara noastră în dan­
suri populare.
Am văzut la Bucureşti echipa de căluşari din
Frumoasa, suitele pădureneşti şi ciobăneşti Haţe-
gana, Invîrtita, Purtata fetelor, Jieneasca, Sîrba,
Geamparalele, Bătuta, Ciobănaşul, Hora in două
părţi. Ariciul Buceagul, Balta, Pomuleţul şi Bă-
luţa. Sîmbra oşenilor. Hora lui Gheorqhe, Oiţa
Yrînceneştii, Romînescu şi atîtea altele.
După cum se ştie bucureştenii sînt neîntrecuţi
amatori de spectacole inedite S-ar putea spune
că tot atît de neîntrecuţi sînt şi în organizarea
unor asemenea spectacole. Vreo cîteva sute de
bucureşteni care n-au putut intra în sala de spec­
tacole. au prins de veste că membrii echipei de
Echipa de dansuri a căminului cultural Flămtnzi, raionul Hirlău, regiunea dansurj a căminului cultural din comuna Bicaz,
Iaşi. raionul Cehul Silvaniei, vor ieşi din scenă pe u-
şile din strada Blănari Masa aceasta de specta­
tori fără „invitaţii" i-a întîmpinat pe tinerii dan­
satori ruqîndu-i să prezinte încăodată, în plină
stradă, dansurile pe care le jucaseră pe scenă-
Aici, pe asfalt. înconjuraţi de sute de spectatori
inopinaţi, bicăzenii au jucat cu tot dichisul „Ro­
mînescu", dansul acela de a rostogolul peste
cap, piatra de încercare a tuturor fetelor de mă­
ritat din Bicaz. (Se ştie că în Bicaz, fata ieşită la
horă, dacă nu-şi poate susţine flăcăul cînd in RINDUL DE SUS : Dica Udrea (4 ani) solistă /.
dans se aruncă peste cap sprijinindu-se în mîinile Ploeşti. Ştefănuţă Costache, din echipa de dansi
ei, trebuie să rămînă încă un an acasă la părinţi rioara Rusti, brigada artistică de agitaţie a colţul
să mai crească şi să mai prindă puteri). Dansul D1.JL de JOS: Aurel Pralea, prezentator, cămine
acesta care în sală nu s-a putut juca decît o sin­ solistă vocală, căminul cultural Leşul Ilvci, regia
gură dată, deşi spectatorii cu „invitaţii" oficiale cultural Domni
şi-au înroşit, palmele spre a fi repetat (regula­
mentul concursului nu o îngăduie sub nici un
chip) aici, în stradă, bicăzenii I au jucat de cîte­
va ori, într-atît a plăcut spectatorilor ocazionali. tural din comuna Doh, raionul Şimleu, s„ In
care 150 de oameni fac parte din diferite formaţii
Noul în dansuri artistice ale căminului cultural (satul este alcă­
tuit din numai 183 familii).
Dansul dohenilor a stîrnit nesfîrşite aplauze în
Un lucru nou şi foarte îmbucurător adus po
scena concursului de majoritatea echipelor, de sală şi pentru faptul că în această echipă sînt
reprezentate toate vîrstele, de la 7 pînă la 70 de
dansatori este dansul cu subiect.
Asemenea dansuri care să înfăţişeze viaţa oa­ ani, dar şi pentru faptul că într-o suită de dan­
menilor din locurile de unde au fost culese, bucu­ suri locale, dohenii au înfăţişat spectacolul mun­
cii lor în întovărăşire de la culesul bucatelor şi
riile, munca şi lupta lor pentru a-şi face viaţa pînă la sărbătoarea primei pîini din noua recoltă-
din ce în ce mai frumoasă, aşa cum ne îndrumă Dansuri cu subiect ne-au înfăţişat şi membrii
şi ne învaţă partidul, au fost alcătuite de marea dchipeldt’ de dansuri din comuna Flăminzi, raio­
Echipa de dansuri a căminului cultural Căfâlna de Jos, raionul Tirnă- majoritate a echipelor de dansatori atît de la ora­ nul Hîrlău, şi cei ai casei raionale de cultură
veni. regiunea Sta!in. şe cit şi de la sate. Dacă în formaţiile de dansuri din Piatra Neamţ, şi cei ai muncitorilor de la Ţe-
ale sindicatelor acest nou nu ne mai surprinde, sătoria Teleorman, de la uzinele Kirov din Capi-

Eormafia de fluieraşi a căminului cultural Vaidi
raionul Horezu, regiunea Piteşti.