Page 34 - Albina_1959_08
P. 34
Concursul „\LBINEP
| iii(iiiiiiiiiiiikiiiii RhZUL'FĂTUL CONCURSULUI
jp Concursul ,,Satul nostru azi', organizat de II. Folclor
=j revista „Albina" în cinstea celei de-a 15-a ani-
g versuri a eliberării patriei noastre de sub ju- Premiul I în valoare de 400 ld.
ş gul fascist a fost primit cu mult interes de ci-
g fitorîi si corespondenţii noştri voluntari. Dovada Aureliu Domşa, întovărăşit, comuna Peţelca, ra
=§ grăitoare in acest sens o constituie numărul ion Alba, regiunea Hunedoara.
f§ mare de lucrări primite in cadrul concursului, Premiul U în valoare de 300 lei.
g Astfel, in cele peste 1 500 de materiale (repor-
M taje. schiţe, povestiri, poezii, cronici rimate, in* Chira Vera, casnică, Tg. Lăpuş, regiunea Baia
Mare.
g formaţii, fotografii), participanţii au scos în
= relief marile prefaceri şi infăptuîri petrecute Premiul III în valoare de 250 lei. Noua clădire a şcolii mixte de 7 ani din comuna Băiuţ, raionul
§j în satele noastre în decursul celor 15 ani de Lăpuş, regiunea Baia Mare.
g viată nouă. I. Bragheş, funcţionar. Oraşul Stalin, Str. T
H Redacţia revistei „Albina' aduce calde «nul Noiembrie 17- Foto coresp. A. BALANESCU
ii ţumiri tuturor cititorilor şi corespondenţilor vo Menţiuni în valoare de 200 Iei.
ii tuntarf care ati contribuil la reuşita concursului
M Şi le urează noi succese in munca lor de zi Nelu Boroană, tehnician sHvic, comuna Drăc-
= cu zi. şani raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucu
H Aualizînd lucrările primite, juriul a hotărî! reşti ; r/tK I IbilLUI
p decernarea următoarelor premii .- Constantin Pîrcălabu, ţăran muncitor, comuna
Topotoveai, regiunea Piteşti.
1 I. Povestiri, schite, reportaje, Hi. Poezii Abia acum cioplesc primele rime...
| informaţii Premiul I în valoare de 500 leL Prea bine eu, nu mâ pricep să cint;
Dur ritmul Inimii ce bate-n mine
J Premiul 1| în valoare de 450 lei. Balalia Stelian, întovărăşit comuna Păcureţi, E pentru tine imn şi legămînt.
raionul îeleajen. regiunea Hoeşti, pentru poe Am învăţat şi arma cum se tine.
g Predeseu C. ■Constantin, întovărăşit, comuna Co- ziile „Partidului", şi ..Scrisoare". Oştean fiind, de strajă la hotar;
g loneşti. regiunea Bacău, pentru reportajele „Pia- Şi dacă va mai fi cîndva nevoie
fH tra de hotar'. „In vtzifă la un prieten*, „Au Premiul II în valoare de 400 leu N-oi şovăi sâ-mbrac rubaşca iar î
g pornit pe drumul fericirii' George Breazu, întovărăşit, comuna Leordeai, De-olaltâ ou cei mulţi muncesc acum
raionul Topoloveni, regiunea Piteşti, pentru pae. Şi no o munca rodnică, cu spor ;
g Premiul III. în valoare de 350 lei. zii le „Corespondentul", „Copilul" şi .,SaUd“. Tovarăşi slntem toţi pe-acelaşi drum
g Carol Bora .revizor contabil, Craiova, pentru re- * Premiul III In valoare de 300 lei. Şi dragă ne e viaţa tuturor 1
g porfajeh* „La noi la Sarmisegeluza", ..Orexaria"; Constantin Petriiă,învăţător, Săbăoani, raional Gîndesc aşa precum m-ai învăţat.
= V. Duraitrescu, profesor şcoala elementară de 7 Roman, regiunea Bacău, pentru poeziile „Parti Căci a gîndi alttel nici nu se poate :
g ani. comuna Broşteni, raionul Vatra Dornei, Şu dul ne poartă spre zări de lumină* „Zi-i lăută"; Doar drumul tău e drum adevărat,
ii cea va. pentru reportajele „O sărbătoare a Jo Tbeodor Hardon, învăţător, comuna Giurcani, Cuvîntul tău e bun cuvînt în toate.
şi cului şi ciutului" şj „Oameni noi, cintece noi", Gînd, inimă şi braţ ti le-am dat ţie I
raionul Murgeni, regiunea laşi, pentru poeziile Unde vei li, în frontul tău eu sînt.
„Firmele din satul meu" şi „Eu te iubesc pă- Căci tu îmi dai lumină şi tărie
g Menţiuni în valoare de 200 lei (pentru mint". Şi mă înveţi să lupt, să fiu ne-nfrînt I
g reportaje). Menţiuni în valoare de 200 lei. STELIAN BALALIA
g Vitaîie Munt-eanu. bibliotecar, comuna Sebiş, N. Nancu, soldat, pentru poeziile „Pămînt" ţt întovărăşit comuna Pâcureţl
g raionul Gurahonj, Oradea, pentru reportajele „Fată frumoasă"; Teleajen — Ploeşti
g „Expoziţia de artă populară" şi „La casa memo- V. Marghita. miner pensionar, Ploeşti, strada
| rială „Gheorghe Groza" din Moneasa"; Fîntînele, pentru poezia „Noi spunem adevărului
j| Ion Coţoi. sergent, pentru reportajele „Prietenii pe nume";
g mei". „Pe şantierul de hidroamelioraţii”; Ion Glînţa.Întovărăşit, comuna Dioşti, raionul
g Ion Trifan învăţător, comuna Dagîfa, raionul Caracal, regiunea Craiova, pentru poezia, „Şi S a t u l
g Negreşti, regiunea laşi. pentru reportajele „Bu- inima mea cintă".
g curia’’ şi „Pe şantierul regional din Dagiţa" ; IV. Materiale satirice Nu prea demult, de ai ii vrut să treci
g Iosif Barb soldat pentru reportajul „Au stăvi- Prin satul meu pierdut sub o colină.
g lit furia apelor"; Premiul II. în valoare de 350 lei. Călăuzit de strîmbele poteci
ş losit Jambor, colectivist, comuna Cenad — Sl- Te-ai fi pierdat în beznă şi în tină.
g nicolau Mare, pentru reportajul ,,La cooperati- Estera Paraschiv, contabil. Brad, Hunedoara
g vă“ pentru cronicile rimate „Uitucul", ..Cusurgiul"
şi .,ln vizită". De-ai fi-ncercat privirea să-ti desfeţi
1 Menţiuni în valoare de 150 lei (pentru Premiul III în valoare de 250 lei. In zările ce peste deal coboară.
Ai fi aflat fn preajmă doar tristeţi
g informaţii). Ion Cruceană. funcţionar. Piteşti, Strada Ţepeş Şi liniştea plutind ca o povară.
Vodă, pentru schiţa „Unchiul Din şi... muştele.
g Constantin Boboc, învăţător, comuna Bîrşoveni, ...Azi de vei trece-ntimplător pe-aici
g raionul Buhuşi. regiunea Bacău ; Menţiuni în valoare de 150 Iei. Prin satul înnoit din temelie,
g Constantin Frîncu, colectivist g a.c. „Progresul" Titi Gheorghiu, învăţător, Vaslui, B-dul Mali- Pe uliti drepte lampa lui Ilici
g comuna Făcăeni, raionul Feteşti, regiunea Con- îiovschi, regiunea laşi. pentru cronica rimată Iţi va finea cn drag tovărăşie.
g stanţa . „Rămăşagul" şi epigrame.
g lonei Trifu. profesor, comuna Smîrdioasa, ra- Virginia Penescu, colectivistă, satul DulceştL, Iar zările-aplecate peste dealuri
g ionul Zimnicea. regiunea Bucureşti : raionul Negru Vodă. regiunea Constanţa, pentru Te vor primi cu zîmbete de soare
= Traian Raiu. colectivist, comuna Spanţov, ,aîo- momentul satiric „încăierarea* ;i şezi sări le Şi te-or chema cu nesfîrşite valuri
g nul Olteniţa, regiunea Bucureşti; trimise redacţiei. Pe cîmpuri, intrăţitele ogoare.
g Vasiie Ispâşoiu. ţăran muncitor, comuna Tu-
g tana, raionul Curtea de Argeş, regiunea Piteşti; V. Fotografii Şi vei afla cu multă bucurie
g Ion Pasăre, ţăran muncitor, comuna Strimtura, Că toţi pălmaşii asupriţi odată.
g raion Sighet, regiunea Baia Mare; Menţiuni în valoare de 150 lei. Muncesc cu drag azi în gospodărie
g Gheorghe Tărâşilă. întovărăşit, Băbeni Bistriţa Al. Bălănescu, învăţător, Tg. Lăpuş, regiunea Şi-şi făuresc o viată luminată.
s regiunea Piteşti; Baia Mare;
H Iosif Gritto. preşedintele sfatului popular a' co- P. Neculau, colectivist, comuna Drăoic, raionul GEORGE BREAZU
: munej Noul Săsesc — Sighişoara. Segarcea, regiunea Craiova. întovărăşit Leordeni — Topoloveni
^UIUtmHmiUIKttHUmumUUUlţUtţlUUlttimilţlUtUfUţttHUtHlimtltfimHUIUHUUUUUKHlUtHlUHtUUHtiHtHItHtţUfmUBUUHHUUlUUtWtUUtUUtUtHW «wmitHUHfttiiattwHftttfWfiwtRiwwwiiimwHii
— Măriucâ, cînd a plecat Soarele se suise spre nămezi noi. mari, de toată frumuseţea. spun să ne ridicăm produsele. Şi s.a încins ari. în casă, ve
Leana noastră ? cînd căruţa a intrat în satul Cînd bătrîna a auzit pe cine D-apoi unde să le punem ? 48 selia revederii. Şi nana Marioa-
— Păi, în seara zilei de 13 Pietroasele, de pe meleagurile caută în sat. n.a stat prea mult de băniţi de grîu mai am . de ra, şi badea Ion au strivit în
august. în ’53. Bacăului- Trecînd pragul satu pe gînduri şi le-a zis; „Să anul trecut, porumb mai sînt gene lacrimi mari. Masa s-a în
Măriuca a suflat în lampă- lui, Măriuca şi ion Lungu. au ştiţi că Nică — aşa îi spun oa 90 de duble... Dar... Iaca. tins şi în farfurii a apărut^ frip
Nu pentru că i-ar fi fost somn, sărit sprinteni din căruţă, au menii din sat soţului Leanei, m-am luat cu poveştile. Să vă tură. cu piine albă. cu plăcinte
ci pentru că voia. ca aşa cui. dat mîncare cailor, apoi s-au a- este un fecior tare harnic şi aduc un pahar de vin... şi în oale tămîioasă...
cată, să privească printre ani, propiat de prispa unei case, înţelept. In aceşti ani a învăţat — Nu vă supăraţi, noi am — Să ne trăiască Nică şi
icoana copilului drag. unde o bătrînă torcea dusă Pe ta şcoala din sat şi apoi şcoala venit să ne vedem... copiii.-. Leana noastră şi să ne vină a-
...A plîns atunci zile în şir, gînduri. medie Acum învaţă mai depar — Care copii ? mîndoi inginer' tot la gospodă.
Măriuca Lungu, Şi acum îi ră — Acesta-i satul Pietroasele? te Zice că vrea să iasă îngi. — Păi... Nică şi Leana. Lea ria noastră, zise nana Ioana.
sună în urechi cuvintele Leanei — întrebară amîndoi deodată. ner agronom-.. Şi Leana. soţia na. fata noastră. — Apoi eu, ce să urez ? —
tăioase şi hotărîte : .,Am să mă — Da, acesta-i. adică aici a lui. învaţă. E mîndria satului. — Leana...? Fata voastră ?, zice badea ion Lungu, descum
mărit cu cei pe care-! iubesc, fost acei sat... Amîndoi sînt tare harnici. In Nică. deputatul nostru ..! Şi — pănit...
pe care mi i-am ales eu, nu cu — Da cum, s-a mutat ? colectivă sînt brigadieri. Tot ia staţi oleacă să dau o fugă..,. — Tată, ne vei ura în casa
feciorul chiaburului, cu care noastră.
vreţi voi să mă măritaţi*.
— Apoi. dacă nu ne asculţi, 0 0 0 0 — Am auzit multe— Dar
nu vrem să te mai ştim de l A i / p & f t m r vezi., aproape că tot ce aţi fă.
poate eu—
cut aici.
adică...
fiică. Să pleci ! Pentru j o i o
Dacă ne primiţi aici oe mine şi
să fii ca moartă... ^ c & m i pe Măria, vom munci şi noi
S-a scuturai şi şiş alungat ca să îndepliniţi mai devreme
amintirile în străfundurile ini şi mai cu temei toate planurile
mii. In loc apăru icoana Lea — Nu, nu, satul nu s-a mu satul ti cinsteşte. Nică, cu toa In timp ce nana Ioana por de viitor ce ie-aţi gîndit şi
nei... înaltă, subţirică, cu bujori iat, nici oamenii... numai că te că e încă tînăr, e în frun. nise la drum. badea ion şi Mă spus aici. Cu pămîntul nu va
în obrăjori cu privirea biîndă, satul Pietroasele arăta altfel. tea satului. E deputat şi oame riuca depănau amintirile trecu, fi greu că doar sîntem aceeaşi
iertătoare, cu părul negru, fru Ei... acum şase ani... nii îl ascultă şi se sfătuiesc cu tului şi tot ceea ce făcuseră oa comună
mos strîns în două coade mari. Şi bătrîna a povestit despre el Cînd s-a ridicat şcoala, Nică menii în 6 ani. Oamenii au Şi chiar de a doua zi. badea
— IWu mai pot. Măriuca. să oamenii din sat, dintre care cei a fost primul la muncă şi tot schimbat înfăţişarea satului. Ion şi Măriuca Luneu au por
dorm... zise fon Lungu. — Mi-e mai mulţi au fost slugi la cas primul a ieşit cînd ne-am clădit Gîndeau la prefacerile adinei nit pe drumul vieţii noi. Şi feri.
dor de copilă... Mă duc s-o văd telul lui Cincu, ori pe moşia A- căminul. Nic$ şi Leana şi-au ce s-au olămădit fn anii din cirea şi-a făcui pentru tot-
doar... Poate vii şi tu..- postolenilor din Coloneşti ce se durat casă mare. Unii şi-au nrmă. Gîndurile s-au rupt ca o icauna sălaş în inimile lor.
Si gîndurile amînriuzora seîn- întindea ca pecinginea pe o cumpărat în ultimii ani vite, aţă. Leana şi Nică. alergau îm
tîlniră spre aceeaşi dorinţă. S-o parte şi pe alta ă rîului Zcte. mobilă, aparate de radio, bici bujoraţi spre casa nanei Ioa CONST. PRED'ESCU
vadă pe Leana. Doar atît. fin. despre colectivişti care în clete, maşini de cusut. Cei din na... întovărăşit
Apoi... cei şase ani şi-au durat case conducerea gospodăriei ne tot — Mamă... Tată... Coloneşti-Bacău
