Page 35 - Albina_1959_08
P. 35
Aiam festahi peste ftetare
ÎNCHINATE ZILEI DE
crat-ţărănesc din Germania, mi niei de nezdruncinat ce îl lea*
niştri, fruntaşi ai vieţii obşteşti, gă de poporul romîn- Mii de
oameni de artă şi cultură, zia cetăţeni ai Varşoviei au parti
rişti. cipat la „Duminica romîneas-
iosif Puvak, ambasadorul că“: manifestare ce s-a desfă
R. P. Romîne la Berlin, şi Max şurat în două mari parcuri de
Sefrin, vicepreşedinte al Con cultură din capitală — Parcul
siliului de Miniştri al R. D. G., Ielany şi Central. In cîteva
au rostit toasturi. puncte din cele două parcuri
împodobite cu drapelele polo
R. P. D. Coreeană nez şi romîn au fost organizate
fotomontaje cu scene din viaţa
nouă a R. P. Romine, precum şi
Dumitru Olteanu, ambasado reproduceri ale lucrărilor picto
rul R. P. Romîne la Phenian, a rilor romîni. De asemenea au
oferit o recepţie cu prilejul ce fost organizate expoziţii ale
lei de-a XV-a aniversări a eli Cărţii romîneşti, unde cetăţeni
berării Romîniei. La recepţie au ai capitalei Poloniei au luat cu
participat premierul Kim Ir noştinţă de succesele literaturii
Sen, Ţoi En Ghen, Pak Den Ai, romîne din ultimii ani.
Kim Cian Man, vicepreşedinţi Despre acţiunea Partidului
ai C.C. al Partidului Muncii Comun’st Romîn în organizarea
din Coreea, miniştri, fruntaşi ai şi conducerea insurecţiei ar
vieţii publice.
Dumitru Olteanu, ambasado mate, despre măreţele realizări
rul R.P.R.. şi priemierul Kim Ir obţinute de poporul romîn în
Sen au rostit cuvîntări. cei 15 ani şi despre relaţiile de
in cuvîntarea sa, ambasado colaborare şi prietenie ce se îl»-
rul romîn a trecut în revistă tăresc pe zi ce trece între R. P.
realizările obţinute de poporul Polonă şi R.P.R. au vorbit Ma
romîn în munca de construire a rian Zbonski, din partea So
socialismului în ultimii 15 ani
sub conducerea P.M.R şi a cietăţii pentru răspândirea cul
Aspect de la recepţia oferită de ton. Mihail Dalea, ambasadorul R.P.R. la Moscova expus politica externă a R P. turii şi ştiinţei din R. P. Po
Romîne. lonă. precum şi Nicolae Z. Io-
In numele C.C. al Partidului
Uniunea Sovietică ţă a manifestat îndelung. în romini caret şi-«u jertfit viaţa Muncii din Coreea, guvernului nescu, consilier al ambasadei
R. P- Romîne la Varşovia, şi
hitlterismu-
pentru înfrîhgerea
cinstea prieteniei de nezdrunci
nat dintre popoarele sovietic şi lui în luptele tfe pe teritoriul R.P.D. Coreene şt al întregului lancu Savu. ataşat al ambasa
Cu prilejul împlinirii a fcS romîn. Cehoslovaciei. La cimitirul ev popor coreean, premierul Kim dei.
ani de la eliberarea Romîniei, Şi în parcul Sokolniki de roilor romini, unde sînt înhu Ir Sen a transmis un salut
tovarăşul Mihail Dalea, amba dimineaţă $i pînă seara nu a maţi peste 10.000 de soldaţi şi călduros poporului frate romîn. franţa
sadorul R.P.R. la Moscova, a contenit muzica rormnească. La ofiţeri romini care au căzut în Apoi, el a arătat că poporul co
oferit luni seara o recepţie fn ora 20 Ansamblul de cîntece şi Slovacia în luptele împotriva reean se bucură ca de pro
saloanele restaurantului hotelu dansuri UT.M. a prezentat hitleriştilor, a avut loc o so priile sale succese de toate La 23 August, Radio Paris a
lui „Sovetskaia“. Recepţia a aici un nou spectacol care a- lemnitate pentru cinstirea me realizările poporului frate ro consacrat o emisiune celei de-a
fost precedată de un concert fbst transmis de televiziunea moriei acestor eroi. mîn. Referindu-se la ajutorul 15-a aniversări a eliberării Ro
prezentat de Ansamblul de cfn- din Moscova. La solemnitate a participat acordat de poporul roinin po mîniei, In cadrul acestei emi
tece şi dansuri al Uniunii Ti delegaţia de foşti combatanţi porului coreean, premierul Kim
neretului Muncitor, care a luat R. P. Chineză roanîni care au luptat pentru în k Sen' a spus: Spitalul pro siuni. ministrul R.P.R. la Pa
premiul 1 la Festivalul Mon frângerea hitlerismulul în lup vincial din' Phenanul de Sud, ris, Mircea Bălănescu, a rostit
dial' al Tineretului şi Studenţi tele pe teritoriul Cehoslovaciei este unul din darurile nepreţuite o cuvîntare în care a subliniat
lor de la Viena. La 23 August ambasadorul şi membri ai familiilor ostaşilor pe care le-am primit din par însemnătatea zilei de 23 Au
Recepţia s-a desfăşurat în* R. P. Romîne în R. P. Chineză, şi ofiţerilor căzuţi în aceste lup tea poporului romîn- Poporul gust 1944 şi a înfăţişat marile
tr-o atmosferă deosebit de căl Barbu Zaharescu, a oferit o re te. Mii de cetăţeni din oraşul coreean nu va uita niciodată realizări politice social-econo-
duroasă cepţie cu prilejul celei de-a Zvolen. au luat parte la această ajutorul internaţionalist ce i-a mice şi culturale ale poporului
Tovarăşii Mihail Dalea şi Le- XV-a aniversări a eliberării manifestare, aducînd astfel un fast acordat de poporul romîn
onid Brejnev au rostit cuvîn- Romîniei de sub jugul fascist. pios omagiu ostaşilor care şi-au într-una din perioadele cele romîn în cei 15 ani. în înche
tări. La recepţie au participat Ciu jertfit eroic viaţa pentru înfrân mai critice ale istoriei sale. ierea. expunerii sale ministrul
Tovarăşul Mihail Dalea a su En-lai, premierul Consiliului de gerea hitlerismului în luptele R.P R. la Paris a vorbit des
bliniat în cuvîntul său recunoş Stat ai R. P- Chineze, Cen I, dfe pe teritoriul Cehoslovaciei: R. P. Polonă pre dezvoltarea relaţiilor fran-
tinţa poporului romîn faţă de vicepremier şi ministru al Afa co-romîne. A urmat apoi un
marele său prieten şi aliat, po cerilor Externe, Tan Cen-lin, program de muzică simfonică
porul sovietic, al cărui ajutor Si Ciun-siun, vicepremieri, Li R. P. Ungară Ziua de 23 August, marea romînească. In aceeaşi seară
larg a evut şi are un rol atîi Ţzi-sen şi. Lin Făn, vicepreşe sărbătoare a eliberării Romî televiziunea franceză" a prezen
de important în dezvoltarea ţă dinţi ai Comitetului Perma In cadrul manifestaţiilor de niei de sub jugul fascist, a
rii noastre pe calea construirii nent al Adunării reprezentanţi prietenie care au avut I6c fn prilejuit poporului polonez nu tat piesa „O noapte furtunoa
socialismului. lor populari din întreaga Chi R. P.- Ungară- cu prilejul celei să" de L L. Căregiale, în in
Luînd cuvîntul, L. Breynev, nă- şi alte personalităţi. de-a 15-a aniversări a eliberă meroase manifestări ale priete terpretarea actorilor francezi.
membru al Prezidiului şi se Cen I, vicepremier şi minis rii Romîniei de sub jugul fas
cretar al C.C. al P.CU.S. a tru al Afacerilor Externe, şi cist; îh dimineaţa de 23 Au
spus printre altele: Lupta noa* Barbu Zaharescu, au rostit cu tral al oraşului» -Szeged dezve Expoziţia documentara romînească
gust a avut loc la cimitirul cen
stră comună împotriva cotro vântări.
pitorilor fascişti, sîngele văr Bl cuvîntuţ său, Gen I, după lirea monumentului închinat
sat de ostaşii sovietici1 şh ro* ce a subliniat; succesele îrt oon- ostaşilor şi ofiţerilor romini, din oarcul „Gorki"
mini în marele război elibera s toii rec socialismului obţinute căzuţi în luptele pentru izgoni-'
tor au legat pentru totdeauna de poporul romîn a spus: „Po rera- fasciştilor.
prietenia şi frăţia popoarelor porul chinez urmăreşte cu bucu Mitingul * fost cte&ahis* dereă. La 24 august s-a deschis în romîn în construirea vieţii
noastre. rie realizările minunate ale po tra. BeneijkJc Ladany.i, vicepre parcul de cultură şi odihnă noi a patriei' sale... Sintem
Eliberarea patriei dv. a- con porului romîn şi: îi doreşte- noi „Goiki." din Moscova Expozi martorii întăririi în toate do
stituit un eveniment? de •: u- şi încă şi mai» mari succese în şedinte al Comitetului Executiv ţia documentară romînească meniile a prieteniei dintre ,U-
al Consiliului Popular al ora
riaşă importanţă istorică în. construirea, socialismului ' sub şului. Au luat apoi cuvîntul San. organizată de A.R.L.U.S., cu niunea Sovietică şi Romînia, a
viaţa poporului romîn. Ea a de conducerea încercată a Parti dor Kelemen; comandantul gfirf prilejul celei de-a 15-a ani felului cum se dezvoltă şi se
venit începutul urtor profunde dului’ Muncitoresc Romîn, în zilor muncitoreşti din Saegad. versări a eliberării Romîmei întăresc relaţiile reciproce
transformări revoluţionare care frunte cu tovarăşul1 Gheorghe Ambasadorul R. P. Romîne Ia de sub jugul fascist. Cu acea prieteneşti dintre diferitele co
au dus la instaurarea unui re. Gheorghiu-Dej;‘.. stă, ocazie, în incinta expozi lectiv-a de întreprinderi şi
Budapesta, Vasile Pogăceanu,
gim cu adevărat democrat-popu- Viceprepiierul Cen L a. .rea care a luat apoi cuvîntul, a ţiei a avut loc o festivitate şantiere din cale două ţări".
Iar în Romfnia şi au dţschis firmat sprijinul deplin al gu mulţumit călduros autorităţilor la care au participat sute de Luînd apoi cuvîntul tov. Ma
ţării calea dezvoltării» socia vernului şi poporului chinez şi populaţiei din Szeged pentru moscoviţi. rin Florea Ionescu, vicepreşe
liste. pentru propunerea Romîniei de Au fost de faţă N. Mihailov, dinte al Consiliului general
Ziua de 23 August — a 15-a a se convoca o conferinţă a şe monumentul închinat memoriei ministrul Culturii al U.R.S;S„ A.R L U.S., şeful delegaţiei
aniversare a eliberării Romî filor guvernelor statelor bal- eroilor romîni. Au fost depuse N. Danilov adjunctul minis A.R.L.U.S- care se află în
niei a fost sărbttorîtT la Mos (Tatrfre pentru a 'se dţstura îrr- . a>poi coroane pe soclu! coloa trului Culturii; I. BolSakov, ad U.R.S.S., a declarat Expoziţia
cova prin numeroase manifes cheierea uniri’. Tratat'dfe- îrţelfe- nei comemorative. In- încheie junct al ministrului Comerţu deschisă.
rea solemnităţii, o companie de
tări în cinstea prieteniei so gere Şi securitate colectivă. lui Exterior, M. Nesterov, pre Primele panouri • evocăi glo
viete- romîne ' In covîtţtef său, ambasadorul- onoare a defilat prin faţa mo şedintele Prezidiului Camerei rioasele evenimente de acum
Parcul de odihnă şi cultură rotriîn B. ZWiatescu a vdrbit numentului, iar un pluton de Unionale de Comerţ, E. Afa- 15 ani. Apoi sînt înfăţişate
„Gorki*. marele şi frumosul , dfesptje schimbările hotărîtoaw ostaşi a salutat memoria eroi nasenko. ministrul Invăţămîn- marile succese obţîhute de
parc: Ismailov, unde virf să Se- care s-an' produs fn viaţa po lor romîni prin salve depuşcă. tuiui al R.S.F.3 R., nresedintele Rominia- democrat-populară în
odihnească zeci de mii de mos* norului rorrţîn 4n cei 15 ani Consiliului de conducere al construirea socialismului.. In
coviţi, parcul Sokolniki. unuli care. au trecut de la eliberare R. D. Germană Asociaţiei de prietenie sovie- cadrul expoziţiei se remarcă
din cele mai pitoreşti, şl maT şi despre- legăturile tot mat to-romînă şi alţii. un mare panou care ilustrează
frecventate locuri de odihnă din puternice de prietenie şf cola Festivitatea a fost deschisă succesele industriei petrolifere
Moscova, şi teritoriul Expozi borare dintre R P. R-omina- şi In seară zilei de 23 August de tov. Mihail Dalea, amba şi ale celei chimice. Un sec
ţiei realizărilor economiei na R. P. Chineză. a avut loe la Casa •mifjistei’e- sadorul R. P. Romîne la Mos tor întreg este rezervai, suc
ţionale ale U.R.S.S. aş fost lor din Berlin o recepţie ofe cova, care şi-a exprimat în ceselor obţinute în transfor
dominaţie astăzi de manifestă R. Cehoslovacă rită de ambasadorul" R. P: Ro.' crederea că această expoziţie marea socialistă a agricultu
rile pentru sărbătorirea» zilei de mîne 1« Berlin,. Iosif. Puvak, — ca si numeroasele manifes rii. O' parte a expoziţiei oferă
23 August. în cinstea aniversării eliberă tări ca-re au avut loc în Uniu publicului soviertic prilejul de
Ld ora 16 pe scena Teatru Cu prilejul celei deia 15-a a- rii patriei noastre. nea Sovietică cu prilejul zilei a cunoaşte realizările regi
lui Verde a început, spectacolul niversărt a eliberării Romîniei La recepţie au participat:: de 23 August — va contribui mului nostru de democraţie
Ansamblului de cîntece şi dan d?’ «eh ilîgul fascist, .Mihail Hermani Matern, membru al Bi la întărirea prieteniei dintre populară în. construcţia de lo
suri al U-T.M. din R. P. Ro- Haşeganu, arrtbasadorul R. ' P. roului Politic al C.C. aii poporul romîn şi poporul so cuinţe. ocrotirea sănătăţii, In
mînă care a fost distins cu Romîne la Prag», a oterit • P.S.U.G., Alfred Kurella, mem-> vietic. dezvoltarea învăţăimîntultti şi
Premiul1 I la Festivalul Mon recepţie în saloanele Ambasa bru «upleant. al, Biroului PoţiliJ; A luat apoi cuvîntul Evghe- culturii.
dial al Tineretului şi Studten- dei R P. Romîna. al C.C.. al p.SîU.GT. Heinficla ni Afaftasdnko. „Expoziţia care Expoziţii ; cuprinde de Ade
ţilorj de la Viena. Peste 10.000 La Zvolen în Slovacia s-a Rau, prim vice-prfşedinte an. se deschide azi. a spus tntre menea- obibete de află • popu
de moscoviţi şi oaspeţi [lin desfăşurat în ziua de 23 Au Consiliului de MinişW aii pitele vorbitorul, oglindeşte lară, 'cărţi, albume, fotografii
străfiătşte au asistat la spec gust o emoţionantă tnanifesta- R.D.G., • Ernst Goldenbaumj în mod convingător marile cu imagini din diferite col
tacol ia*" apoi îjtregga asisten ţie Incbiaată memorie} ostaşilor preşedintele partidului dettio-: £ucceae 'obţinute de poporul ţuri ale ţării noastre.
-4.
DT*-EP ftMTl^Vn? u?.uÎPţtiuP,at*' Scîn,ei’,‘ Tel I7 .10 17.60-20 17.80.40. ABONAMENTE 7.60'le» anual Taxa poştală plătită tn numerar cont. aprobării Dir General*
P. n R, N*v Abonamentele se foc 1* ofiefale poştale, prin- factorii’ poştali *1 difuzoru voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. StaUn"
