Page 4 - Albina_1959_08
P. 4
• « i w uin m rH n u iiu L C
Uzinale textile ,.Moldova" din Botoşani
Călătoresc 02 întinsul şes al Mol zeci de bani ! Ba mai m ult: mi-a dat
dovei. freraătat ici-colo de dealuri mie statul bani. Să-mi pot creste
domoale si străbătut de văi umbrite copiii"...
de salcimi, sub cerul înalt si albas Maria Butincu are o fată mărtată,
tru ca a'e peruzea. Călătoresc pe alta acasă şi.un flăcăuaş de 15 ani
drumuri de curînd asfaltate sau pie- care visează să ajungă agronom. E
1 tiuite, printre nssfirşite tarlale de membră a întovărăşirii agricole si e
” aur în care au intrat combinele, prin mulţumită si ea că a ajuns vremea
tre vii si porumbisti foşnitoare, din dinţii împlinire a nădejdM „într-o cu copiii plîngînd pe lingă ea, Săptă- „bucuriei şi a scăpării"... Doar din
care se ridică parcă o mirosnă pu bucurie şi o scăpare". Elo au alungat mîni întregi, femeia aceasta, la fel cînd în cînd. amintindu-şi trecutul,
ternică de pîine abia scoasă din cup mizeria, ruinele si bordeiele, au înăl ca atîţia alţii, a scormonit tranşeele în ochi i se aprinde o lumină de
tor... ţat frunţile oamenilor din tărînă. în căutarea unei grinzi, a unei bu adîncă îndurerare...
...Călătoresc pe drumuri pe care Ele au fost începutul unei noi isto- căţi de tablă, să-şi poată înjqheba ...Am străbătut satele Moldovei, — i1
cu cincisprezece ani in urmă se tîra r'i a Moldovei. Ele i-au deschis o colibă. Şi-a injqhebat-o si a pe de pe linia fostului front dintre
Prut şi Paşcani.
Urmele războiului
neaqră, plină de flăcări si fum. Moldovei drumul spre viitor. trecut o iarnă într-însa. Şi intr-o zi.
moartea... Imediat după alungarea monarhiei în bătătura colibei ei, s-au arătat s-au şters, satele au înflorit sub soa
rele vremii noastre, oamenii
cuce
meşterii.
Aici. pe linia d:ntre Prut si Paş statul muncitoresc-tărănesc a hiotărît resc victorii de preţ în construirea
cani — linie care trece printr-o să p :nă capăt pentru totdeauna mi. — Ieşi d n colibă, M ărie! Statul socialismului, punîndu.şi toată rîvna
mulţime de sate cu desăvîrşire dis zeriei şi sîngerării Moldovei. Oficiul îţi dăruieşte casă nouă... şi toată priceperea în munca de zi
părute de pe fata pămîntului: Ro- reconstrucţiei Moldovei, proaspăt în „La început, m am temut să pri cu zi, fiindcă social’smul înseamnă
mîneşti. Erbiceni, Balş, Boureni. Coas fiinţat. a trecut la reconstruirea sa mesc — povesteşte Maria. — Umblau pace, iar pacea înseamnă pentru ei
ta Măgurii şi atîtea altele — moar telor şi oraşelor distruse de război. zvonuri că va trebui să plătim pan. mai mult decît viata : renaştere.
tea şi-a făcut de cap. A urlat în Materiale, meşter', totul a fost pus tru case o qroază de bani... Viclenie
văzduhuri ca fiarele apocalipsului, Ia indemîna ţăranilor, gratuit. In chiaburească- N-am plăt’t nici cinci DRAGOŞ VICOL
s-a pornit în roiuri de oţel, a sfărî- scurt timp, prin grija partidului şi
mat si a distrus să nu rămînă piatră guvernului, satele au renăscut. La
pe piatră, s-a furişat cu înfăţişare de Popricani, la Romîneşti, la Balş, la
insectă purtînd în trompa minusculă Erbiceni, la Tg. Frumos. la Podu-
microbul tifosului exantematic si. Iloaie, urmele războiului nu se mai
învinsă, s-a ascuns în pămînt. ca văd. Foştii clăcaşi de pe moşiile lui
şerpii, pretutindeni. în oqrăzile ca Harapu. ale lui Paşcanu sau ale lui *T*ulea * jiu liu
selor. pe ogoarele mici si pîrjolite, Sturza, au case noi cu cîte două ca
sub streaşină pădurilor, în fîntini, în mere, sală. bucătărie, au dispensare,
malurile apelor. case de naşteri, şcoli, medici, fel O VALE A BUC URI E l
ceri, învăţători si profesori, aşa cum
— Trăgeau nemţii în noi cu bom
be incendiare !... Trăgeau zi si noap n-au avut niciodată si cum poate
te, deşi în sat nu era pic:or de nici n.au îndrăznit să viseze. Cel ce poposeşte prima oară in Petroşani ge adincului mai mult cărbune, necesar f
soldat. — Intr-o singură zi au ars 30 La Romîneşti, de pildă, foştii clă — centru administrativ, economic şi cultural lului antihitlerist, transporturilor şi indus
de case — îmi povesteşte o femeie caşi au alcătuit o gospodăr:e colec al Văii Jiului — rămîne plăcut impresionat Anii au trecut şi Valea Jiului începe :
din Balş. Maria Butincu. E o feme'e tivă în care anul trecut valoarea zc- de frumuseţea şi animaţia oraşului. Noile scrie file de cronică nouă, în pas cu rii
de vreo 38 de ani, în privirile căreia lei-muncă a fost da 45 lei. Anul a. cartiere construite de citiva ani, străzi construcţiei socialiste în care păşeşte ini
trecutul acela de groază mai tresa ccsta bogăţia cîmpurilor arată o le asfaltate şi curate, cu magazine ga ţară. Vechile aşezări miniere încep :
re din cînd în cînd : o lum:nă de a- creştere considerabilă a veniturlor. aprovizionate din abundenţă, parcul şi sta schimbe fata. In locul cocioabelor ruinate
dîncă îndurerare ss naşte, tremură Aici, statul a reconstruit 120 de case dionul, Institutul de Mine, teatrul, cine apărut blocuri noi, confortabile, cartiere
şi dispare.-. tip ; acum însă comuna este de două matografele, totul îţi oferă imaginea prefa oraşe intregi. Vulcanul a renăscut din pre
Oamen:i s-au întors Ia vetrele lor ori mai mare. Pe lingă cele 120 de cerilor înnoitoare ce nu avut loc pe aceste lui cenuşă. Mina fusese închisă în anii c
mistuiţi de acel dor năpraznic al case construite în 1948, în numai meleaguri în cei 15 ani de la eliberare. Dar economice din 1929—1933, galeriile ump
locurilor natale, dar şi-au găsit sa. nouă ani de cînd fiinţează gospodă nu numai Petroşanilor îi este specifică a- cu apă, minerii izgoniţi de foame în
tele rase de pe faţa pămîntului, ve ria colectivă, comuna a crescut con ceastă imagine I Peste tot unde te-ai duce locuri după muncă. In 1947 a început i
trele spulberate. Uliţele, tranşeele, siderabil. O mulţime de case noi în aceste zile, la Vulcan, Lupeni sau Uri- cerea .minei. In 195! au fost scoase prii
împrejurim'le, pline de morţi şi de s-au ivit pe toate uliţele. Si-au con cani, la Petrila, Lonea sau Anmoasa, vei tone de cărbune după 22 de ani de stagr
tancuri sfărîmate ; pomii cu coroane struit case noi : Dărăban Ştefan. Ma întîlni zidari, dulgheri, pavagii şi alţi meş O dată cu mina s-a construit şi noul p
le retezate, negri de fum si de pîr- ria lui Macovei, Ion Stegaru, Dum;- teri zorind să termine înaintea marii săr Mai sus de Lupeni, la poalele Retezai
jol i fîntînile ruinate, iar cîmpurile, tru Mihalqiuc, Iacob Petrache şi bători alte blocuri şi locuinţe, să asfalteze a apărut un nou oraş pe harta (arii —
acolo unde spicele sau porumbişt;le mulţi alţii. 30 de gospodari şi-au sau să paveze alte străzi şi şosele. cânii. Mina de la Uricani a împlinit în ac
au supravieţuit, semănate cu mine cumpărat aparate de radio. Munca de la suprafaţă a constructorilor, tă vara un deceniu de cînd a dat prii
de către fasciştii puşi pe fugă. Funcţionează în comună doi me. împletită cu cea a minerilor din adîncuri se vagoane de cărbune. Astăzi ea se nun
Pe ruinele fostelor sate au început dici ; comuna are aerodrom pentru completează reciproc. Oamenii muncii din Va printre minele fruntaşe din Valea Jii
a răsări bordeie si colibe. Venea avioane aviasan, sanitare. Deşi as lea Jiului întîmpină în fiecare an ziua de 23 principală furnizoare de cărbune cocsific,
iarna lui’45 ; veneau urmările grele cuns într-o „bortă", fără nici o le August, cu noi realizări, cu alte noi prefa Peste tot în Valea Jiului s-au construi
ale războiului cu lipsuri de alimen gătură cu împrejur'inrle, satul aces ceri, pentru că această zi înseamnă o cotitu anii puterii populare peste 5.000 de aps
te. îmbrăcăminte şi medicamente. La ta care îşi poate transporta astăzi ră radicală nu numai in propria lor viaţă, ci mente, zeci de cămine muncitoreşti şi
tot pasul zeci de mine îngropate de bolnavii la spital cu avionul, dă pînă în viata întregului nostru popor. cuinte semi-permanente, pe o suprafaţă
Să ne aducem aminte... Cu trei decenii in
fasciştii puşi pe fugă. la 3.000 kg. grîu la hectar si răsună urmă — la 6 august 1929 — sîngele minerilor peste 70.000 m.p., în afara locuinţelor i
viduale construite cu împrumut de la :
Cine ar putea zuqrăvi grelele su seara de muzica aparatelor de ra. împuşcaţi din ordinul guvernului naţionaf- Alături de locuinţe s-au construit şi ş
ferinţe prin care au trecut a- dio !... Gîndiţi-vă că acum cincispre (ărănist înroşea caldarîmul uzinei electrice spitale, policlinici, case de naşteri, grădii
tunci ţăranii din partea locului ? zece ani, aceiaşi oameni n-aveau din curtea minei Lupeni. Spitalele gemeau de cinematografe, cluburi, cantine, reslaun
răniţi, beciurile siguranţei erau pline cu gre
Analfabetismul a fost lichidat. Atit
Totuşi oamenii aceştia au nădăjduit unde-şi pune capul, mureau de foa. vişti arestaţi, fn cocioabele sărăcăcioase ale mărul cadrelor didactice cit şi al elevilor
„într-o bucurie şi-o scăpare". me şi erau plini de păduchi... minerilor, foametea se înfrăţise în acele zile nemăsurat de mare în comparaţie cu t
Călătoresc pe întinsul şes al Mol L-am întrebat pe-un bătrîn din cu jalea. Oraşul cernit de praful cărbune 1938. Pe teritoriul raionului functione
dovei, pe drumuri de curînd asfal Romîneşti, colectivist vrednic, pe lui, cu uliţe mizere, cu copii flămînzi, des 19 şcoli de 4 ani, 14 şcoli de 7 ani, 4 ş
tate sau pietruite, printre nesfîrş;te nume Stavăr Stegaru. care a văzut culţi şi dezbrăcaţi, părea şi mai îndoliat. Aşa medii şi casa pionierului, toate cuprin;
a fost atunci. Primul 23 August eliberator, a
tarlale de grîu ca aurul, în care au şi primul război mondial : găsit Lupenii, ca şi celelalte eşezări miniere la un loc aproape 10.000 de elevi. La lr
se pregă
tutui de Mine din Petroşani
intrat combinele, printre porumbişti — Ce s-ar fi tntîmplat cu dumnea ain Valea Jiului, cu aceleaşi straie sărăcă cadre necesare industriei carbonifere, îi
şi vii din care se ridică o mirosnă voastră după război,- dacă n-ar fi cioase de acum trei decenii. Oraşele erau a- ţînd peste o mie de studenţi la cursuri ş
puternică de pline abia scoasă din luat fiinţă statul democrat-popular ? celeaşi, oamenii însă erau alţii. Pe buze le secţia fără frecvenţă.
Datorită politicii partidului de industr
flutura zîmbet, în inimi speranţe, entuziasm.
cuptor. Stavăr Stegaru s-a uitat peste la. „Vom trebui să facem din acestă vale a zare socialistă a tării, minele din Valea
Trec prin satele de pe fosta linie nuri, apoi $-a plecat să la un pumn plîngerii, o vale a bucuriei". Aceste cuvinte lui au fost mărite şi modernizate. Mecan
a frontului şi admir sutele de case de tărînă: ale partidului au constituit pentru minerit din rea producţiei a atins un grad de dezvol
n'ol, acoperite cu ţigla roşie, cu fe. Iaca ce-am fi fost: pămînt t.., Valea Jiului, în acel neuitat 1944, o che deosebit de însemnat. Numai transportul
galerH şl în abataje a depăşit procentul
mare şi un îndemn. Atunci, toţi ca unul, au
restre mari. luminoase. Ele sînt cea Maria Butincu, din Balş. a rămas pornit cu avînt marea întrecere pentru a sntul- 97 ta sută. fn locul lopetilor şi al tirnă<
văduvă de război cu trei copii. S-a tre
‘Uu..dS. :.. fcs#-- ^ ■ ■ ■T t ..-S F -iii.i'. . . , i .
jii. în faţa ruinelor, toamna, singură.
