Page 5 - Albina_1959_08
P. 5
BHNfe £SH»n an « m DMSQfefc
MOT'vac ner'M» a r trm m am M '« i m
bw aci « m B BM ■nu an ma
NB EH KG? UB& KSS E OH M N
m mm ca «c rot m mm
Traian Gr-’ma vorbeşte la căminul
cultural. II ascultă citeva sute de
oameni: colectivişti. învăţători, func
ţionari. CoIecFvistul Traian Grama
B iiain la cuvîntează despre nişte oameni draqi
inimii lui, eroii nuvelei „Desfăşura
rea". Vorbeşte simplu, dar cu price
pere si pasiune. Cu aceeaşi price
idase sala-n întuneric... pere si pasiune cu care discută cu
aripi a foşnit cortina — tovarăşii săi de muncă despre dez
tablou de seceriş, feeric, voltarea colectivei sau despre tre-
bile obşteşti.
scenă Lina Mădâlina...
Dacă în urmă cu ani întrebai in
li tremurau şi buzele, şl glasul. Codlea de Traian Gram i. putini
te-ar fi putut desluşi. S-ir fi qăsit
Dar cind văzu mai bine lumea-n sală, totuşi cineva care ţi-ar fi spus : „A,
Mai sigur şi a simţit in scenă pasul Grama I Da, e arqat la domnul
Şi-a părăsit-o bruma de sfială. Richard..." Pe atunci Grama n avea
decît două braţe si acelea vindute
i priveau flăcăi şi fete chiaburului la care trudea. In qraj-
nuncit alături în brigadă dul vitelor chiaburului îşi petrecea
:u vîntul holdelor in plete, ziua şi noaptea. Sus. într-o iesle cu
fruntaşa să şi-o vadă... paie, deasupra ieslelor vitelor, îi
■era sălaşul- Trudea Grama din qreu
Bătrinii surîdeau; rideau copiii... şi-nqhiţea sudălmi şi obidă. Ii era
Era pe scenă-atîta sărbătoare. sufletul bucşit de ură împotriva ce
lor care îi vlăquiau tinereţele si-î
Iar zborul ne-ntrecul al bucuriei furau munca şi visele. Mîn;a împo
Purta prin inimi cîntece şi soare. triva domnilor si dorul de viată li
beră, adevărată, creşteau in Grama
gindul mi-a zburat departe
ca si în milioanele de obidiţi ase
■ea-nvolburată ca o apă, menea lui din întreaga noastră tară
ălina învăţa să poarte In frunte cu partidul, muncitorii s
străvechea trudei sapă-, ţăranii au dărîmat vechea si ne
dreapta orînduire. Argatul Tra
Cind cintecele răsunînd a jale, ian Grama a devenit şi el unul din
Ingenunchiau cu spicele din holdă luptătorii detaşa de analfabeţi, adi
Cînr ’omnul" cu jandarmii dumisale mentului de avan că mai mult de
Strivt. in van şi cintec şi revoltă ! gardă al clasei jumătate din popu
muncitoare, a de I I , laţia care ar fi
trezit din nou... Pe scenă, Lina venit comunistul trebuit să cunoas
-n adîncă mulţumire Traian Grama. Tra \§un a£uiPiegu&u rtosfoupvpcn, muncite^ că buchile. Asta
i-au dat, luptind, lumina, ian Grama a ajuns a fost, şi nu mai .
omul nou. comu
> scenei s-o respire... nistul, colectivistul, este. Acum în Ţara
fruntaşul Grama. Noua stare eco- tei şi culturii. De aceea, nu e de Oaşului, Mihai Mociran, paznic de
ţidea la oameni cu privirea-n rouă... nonrcâ i-a creat şi lui. ca şi tuturor mirare că fostul argat Traian Gra cîmp din Neqreşti, îşi face fata doc
) părăsise bruma de sfială celor ce muncesc, o conştiinţă nouă. ma vorbeşte cu pricepere despre cele toriţă. Iar alţii, sute. îşi dau copiii
>t-şi cuprindea cu miinile-amîndouă Lipsit de grija zilei de miine. Grama mai noi metode de cultivare a pă la şcolile de tot felul din raion. Să j
Tot satul strins acolo-n marea sală I a deprins qustul culturii, pe care mîntului sau despre eroii nuvelei lui facă ing:neri. învăţători, artişti. „A
statul i-o pune la indemină. Teatrul, Marin Preda. In el rodeşte acum să dîcă de ce — zice oşanul Mihai Moci
GH. SCRIPCA cinematograful, aparatul de radio, mîn(a culturii ca intr-un pămînt rea ran — să nu fie fătuţa mea doctor ?
cartea sînt acum nelipsite in viaţa văn o floare rară. Şi ca Traian Gra Statul îi pune tot Ia îndemînă. Numai
lui. Grama a devenit un om însetat ma sînt astăzi în tara noastră sute să vrea. Şi ea. drăguţa, vrea. Aşa că.
Z U de cultură, a urcat pe treptele ştiin- de mii, milioane. s-o face". Scurt şi cuprinzător. A-
•k cest raţionament simplu exprimă, în
Printre echipele de teatru premia puţine cuvinte, toată măreţia im pu
te în faza republicană a concursu rilor pe care le trăiesc Mihai Mo
lui bienal „I. L. Caragiale" a fost ciran şi toti cei ce muncesc în pa
şi formala colectiviştilor din Muri- tria noastră.
qhiol, raionul Tulcea. In satul aces *
ta uitat de stăpînirea domnilor în Cu ani în urmă, grija principală a
bezna mizeriei şi a neştiinţei a în pălmaşilor din Ţigăneşti, raionul A-
florit acum arta. Acolo de unde lexandria, era să aibă mălai pînă în
altădată malaria secera zeci de pes primăvară, să nu se prăpădească de
cari (pentru a cumpăra chimnă tre foame. Mai aveau ei şi alte griji : să
buia să mergi cale de 42 km. I), nu le ia perceptorul ţoalele o'in casă
uno’e stiinta de carte era o raritate, pentru diferitele angarale, care mai
unde oamenii nu ştiau ce este tea de care mai apăsătoare, să se îndure
trul sau cinematograful, s a format boierul sau chiaburii ca să le dea
echipa de teatru a colectiviştilor, de lucru.
care a cucerit un loc fruntaş pe tară. Au şi acum ţăranii muncitori din
Dobrogea. regiunea părăsită în voia Ţigăneşti griji : să-şi facă case cit
soartei de stăpimrea fabricanţilor si mai arătoase, să-şi lărgească hamba
moşierilor, a renăscut la viată. Azi, rele pentru a le încăpea belşugul de
regiunea Constanta, de mult colecti roade pe care îl culeg. Şi mai au o
vizată în întregime, cunoaşte o via grijă în aceste zile: ca echipa
ţă culturală în plină dezvoltare. lor de dansuri, intrată în faza
Neştiinţa de carte a rămas acolo finală a celui de ai V-lea concurs
unde numărul analfabeţilor at;ngea al formaţiilor de artişti ama
aproximativ 50 la sută o amintire tori să se claseze printre primele e
dureroasă. Numărul cărţilor din bi Chipe din ţară. Foştii ţărani obidit
blioteci a crescut în anij puterii de odinioară, azi oameni liberi, stă
populare de la 17.000 la 750.000. Nu pini pe soarta lor, au una din cele
o dată, de două ori, sau de cinci mai bune echipe de dansuri din tară
ori, ci de 50 de ori! ★
Vedere din oraşul nou Uricani Dacă nu eşti specialist în proble
In raionul Vişeu există o comună mele agricole, .mai bine să te laşi
ior au apărut perforatoarele, haveozele. ma- C.C. al P.M.R. care însumează o serie de cu un nume tare frumos : Poienile păgubaş, decît să intri în discuţi
lile de încărcat cărbuni şi steril, locomoti- măsuri menite să îmbunătăţească nivelul de de sub Munte. Romîni. ucraineni, contradictorii cu ţăranii muncitori
Diesel şi cu acumulatori, ventilatoare şi trai al poporului muncitor, au fost primite şi maghiari trăiau înainte vreme uitin- Gîndeam aşa. cînd la Vidra, un tă
Iii electrice etc„ a căror valoare depăşeşte de minerii Văii Jiului cu însufleţire şi en du-se chiorîş unii la alţii. Ii învrăj ran întovărăşit, Ion Stăvărache. d:s
mult suma de 500 milioane lei. Această tuziasm. Răspunzînd grijii partidului, ei bea stăpînirea ca să le fure munca cuta cu argumente bazate pe ulti
canizare a permis ca an de ăn să crească s-au angajat să mai extragă pînă la 23 Au mai uşor. Existau acolo numai două mele noutăţi ştiinţifice aflate din
rducţia de cărbune. Comparativ cu perioa- gust încă 6.000 tone de cărbune peste plan, săli de clasă şi doi învăţători. Multe cărţi şi broşuri cu responsabila cer
corespunzătoare a anului trecut, producţia de calitate superioară şi la un preţ de cost circiumi, chiaburi, superstiţii şi 3.000 cului agrozootehnic, profesoara Ele
cărbune este cu 10 la sută mai mare şi tu cit mai scăzut. de analfabeţi. In anii puterii populare na Ionescu. Şi nu e vorba de un caz
la sută faţă de 1955. Din adîncuri ies con- ★ s au dus pe apa simbetei, pe rînd si
uu trenuri întregi cu cărbune. Numai în Au trecut 15 ani de la eliberarea patriei neştiinţa de carte, şi cîrciumile. şi izolat- Sînt zeci de colective ale ca-
a
selor-Iaborator, cum este aceea
mul semestru al acestui an minerii din Va- noastre de sub jugul fascist, 15 ani de luptă chiaburii, şi superstiţiile. Acum sint gospodăriei colective din Livada
i Jiului au dat peste sarcinile de plan şi muncă încordată sub conducerea partidului în schimb 29 de săli de clasă, 23 (Ţara Oaşului), care fac cercetări
500 tone de cărbune. clasei muncitoare. Mineri pensionari ca Fran- de învăţători, casă de naşteri, spi
Urmaşii celor care în urmă cu 30 de ani cisc Gerberth, Oscar Borosi şi alţi foşti par tal, cămin cultural, cinematoqraf. lu ştiinţifice asupra celor mai bune
au împuşcaţi, bătuţi şi schingiuiţi pentru ticipanţi la luptele din august 1929 de la mină electrică. Iar romînii. ucraine soiuri de plante care trebuie culti
vate în comuna lor.
îşi cereau dreptul la muncă şi la o viaţă Lupeni, povestesc tinerilor prin cîte au trecut nii şi maghiarii muncesc laolaltă în 23 August a fost ziua cînd po
ii omenească, se bucură astăzi de preţuirea şi cîte au suferit cei vîrstnici pentru a făuri tr-o întovărăşire zootehnică. Şi cîn- porul nostru, condus de partid şi
regului popor. Pentru a cinsti în mod deo- un viitor fericit tinerei generaţii. Mulţi din tă împreună, într un cor de peste sprijinit de marele popor sovieFc. a
rit pe bravii nvineri, partidul şi guvernul tre ei au căzut la datorie, răpuşi de gloan 100 de persoane : ..Partidului — mîn- pornit să aşeze pe adevăratul ei fă
hotărît ca în fiecare an în luna august ţe sau omorîţi în beciurile siguranţei, nu drie şi slavă", „Bun e traiul în co gaş viaţa, Măturîndu-şi ograda de
se sărbătorească „Ziua minerului". Pe lîn- mai pentru că s-au ridicat cu hotărîre împo lectivă". „Jocul prieteniei". viermii şi lipitorile care îi sugeau
această cinstire a muncii de miner, gri- triva regimului de exploatare capitalistă îm
partidului şi guvernului se concretizează potriva subjugării ţării de către imperialişti. Despre Ţara Oaşului o monografie vlaga şi-i omorau visele, poporul
prin stimulente morale şi materiale ca : a- Dar sîngele lor n-a curs zadarnic. Sub con dinainte de cel de.al doilea război nostru a pornit, condus de partid,
rdul progresiv, recompensa anuală de ve- ducerea încercatului nostru partid, oamenii scria că „populaţia locuieşte In case să-şl dureze o casă nouă. trainică,
cu o grădină frumoasă. în care în
ime, insigne şi premiul de miner fruntaş, muncii din Valea Jiului transformă astăzi de cîte o încăpere". Patru, cinci sau floreşte azi şi bunăstarea materială
intr-o singură
zece persoane chiar
corarea cu medalii şi ordine ale R.P.R., fosta vale a plîngerii într-o vale a bucuriei. şi floarea culturii socialiste.
ntru anii serviţi în subteran şi muncă ire- odăiţă în care colcăiau mizeria, boli
aşabilă. Documentele recentei plenare a A. GH. ROŞU le, întunericul neştiinţei. In care I. DRAGOIWIRESCU
mureau din primul an 30 la sută din
copiii nou născuţi. Unde erau 18.000