Page 7 - Albina_1959_08
P. 7
ROMÎNIÂ - 0 ŢARĂ CARE A RENĂSCUT
Impresiile unor vizitatori de peste hotare despre §?. P. Pomină
Mai sînt puţine zile şi vom serba cu toţii ESTELA DE SANCHEZ, învăţătoare portu
un deceniu şi jumătate de ia neuitatul 23 Au gheză. „Aveţi o ţară frumoasa — a declarat
gust... Atunci, în august 1944, poporul nostru ea. — Şi oameni minunaţi. M-a impresionat
a păşit pe intîile cărări ale democraţiei, liber mult modul exemplar in care vă conţţruiti din
ut modul exemplar in care va conairuiti din
tăţii şi independenţei naţionale. Sub ocirmui/es temetie o viată noua. Ai» văzut |iganfii de oţel
uetie
înţeleaptă a partidului nostru sintem — * ta Hurtedoarac dar fF'jJIngfcfeîe jucării cu
atunci încoace — făurari a! unei vieţi noi. care se joacă copiii in creşe şi cămine. Şi m-au
Cine a venit şi a văzut cele ce-am tonstruit impresionat deopotrivă, fiindcă am desluşit in
a rămas uimit. Realizările celor 15 ani de regim ele faţete ale aceleiaşi politici îndreptată spre
bunăstarea celor mulţi"-
democrat-popular spulberă scornirile propagan impresionat puternic de înaltul nivel al cul
dei imperialiste "despre realităţile, din Rominia. turii poporului nostru, renumitul critic ntuzicai
Transfugii de la diversele posturi de radio ?' JDLIO CASTRO FRANCO, a publicat in revista
ziare occidentale răguşesc înzadar încercînd să „Doliuos" din Peru, un articol intitulat „Ro-
mînia, o putere spirituală". Intr-altele, în articol
întunece succesele răsunătoare ce ne-au însoţit se spune : „O ţară care alocă mai inult de un
paşii în aceşti 15 ani. sfert din bugetul sau anual pentru problemele
Cine a venit şi a văzut a fost nevoit' să re culturii, este o fără care impune respect. Dar
cunoască marele salt petrecut pe meleagurile dacă această ţara nu este o ţară de bogătaşi sau
capitalişti, atunci inspiră mai mult decit respect,
noastre în timpul domniei poporului, lată cîteva inspiră dragoste şi admiraţie, lată Rominia de
MV lA IL V it l A.N T t t V t i Y l l t f K v f fV rL lT lC : din declaraţiile oaspeţilor străini ce ne-au vi azi: un proletariat cult, capabil să se autogu
zitat ţara : verneze şi să conducă în acelaşi timp ţara spre
Cunoscuta ziaristă franceză GENEVIEVE TA- adevăratul potenţial cultural". Iar A. B. REY
NOLDS, act iv ist sindical din Huli (Anglia),
SCHIMBUL DE ViZITE DINTRE BOUiS, de loc simpatizantă a ţărilor socialiste, scrie într-un articol publicat in „British Rou-
notează şi ea, în săptămkialul ..Juvenal": „Stră- ntanian Bulletin" „Rominia este o ţară care a
bătînd localităţile Romîniei se poate observa că renăscut şi care face progrese rapide în toate
N.S. HRUSCIOV si 0. EiS€NH0WER cel mai neînsemnat- tîrguşor are teatrul său pro domeniile".
„încotro se îndreaptă Rominia de aatăzi" —
priu, trupa sa de teatru, orchestra sa, filarmo aceasta este întrebarea pe care şi-o pune GEOR-
Fiind ui'Qiund interesata o dovadă că în actuala si nica şi căminul său cultural, unde vin necontenit GES’ BOUVARD în încheierea articolului său
în destinderea încordării tuaţie internaţională s-au să predea profesori specialişti şi savanţi agro publicat în ziarul „L’Humanite Dimanche", după
internaţionale. în crearea produs schimbări pozitive nomi sau experţi în creşterea vitelor". ce s-a înapoiat din R.P. Romînă. Şi răspunsul îl
unei atmosfere de înteleoe- menite să ducă la instaura dă tot el : „...pentru cei care doresc întoarcerea
re si colaborare între state, rea unei păci trainice în Toţi călătorii străini care au poposit în ţara trecutului jocul e pierdut şi pierdut definitiv. Ni
opinia publică mondială ' a intreaaa lume. la salvarea noastră reţin cu admiraţie realizările deosebite meni şi nimic nu poate opri mersul spre viitor.
primit cu o vie satisfacţie lumii de pericolul unui nou înfăptuite în mediul rural După o vizită făcută Rominia păso**- acest
vestea despre apropiatele război mondial. Aceste apro la noi, iată ce scrie dr. WALTF.R TRAUTM4V
vizite ale lui N. S. Hrusciov piate vizite reciproce arată deputat în Bundestagul vest-
în Statele Unite si a preşe în mod concludent că forţe erman, într-un articol pu- *
le care doresc si luptă pen
dintelui Eisenhower în U- tru destinderea încordării §
Iicat în revista „Der Volks-
niunea Sovietică. wirt“ : „In trecut, baza ali
Zi de zi. cu consecventă internaţionale îsi impun tot mentaţiei tiranului romîn
si hotărîre de neclintit po mai mult punctul lor de ve era mămăliga. Astăzi, însă
poarele lumii si-au intensi dere. . dovedesc că alasul lucrurile stau altfel; în pre
ficat lupta lor pentru apă raţiunii a triumfat si nu pu zent... pîinea, laptele, slăni
rarea păcii si au cerut ma tea să nu triumfe. na au devenit din ce în ce
rilor puteri să rezolve ne Oamenii cinstiţi de pre mai mult elementele princi
calea tratativelor toate pro tutindeni îsi exprimă ne- pale ale alimentării sale".
blemele internaţionale liti- m ărainita lor bucurie si cer De asemenea, ref.erindu-se la
aioase. să fie îndepărtaţi ca aceste două vizite, con impresiile pe care i le-a lă-
astfel norii întunecaţi ai vorbirile dintre conducătorii sat agricultura ţării noastre,
unui nou război. Intreaaa celor două mari puteri să poetul scoţian HUGH MAC-
desfăşurare a evenim entelor ducă intr-adevăr la o îm DIARM1D a spus: „M-a
internaţionale a confirmat bunătăţire a climatului in impresionat agricultura so
cu prisosinţă necesitatea si ternaţional. la o cotitură în cialistă înaintată pe care am
utilitatea soluţionării diver- relaţiile dintre state. Nume găsit-o aici. Am vizitat o
oentelor si neînteîeaerilor roasele ecouri publicate de gospodărie agricolă colecti
pe cale paşnică, ne calea presa internaţională sînt vă In apropiere de Oraşul
tratativelor si a contactelor m ărturii ale acestui avînt Stalin şi am rămas mirat de
personale ale conducători de nestăvilit pus în sluiba maşinile şi alte mijloace teh
lor de state. Statele socia coexistentei paşnice si so nice moderne văzute acolo...
liste în frunte cu Uniunea luţionării echitabile a tutu Mi-am dat seama cit se poa I
Sovietică au m ilitat cu con ror problemelor internaţio
secventă. au depus eforturi nale încă nerezolvate. te de bine că s-au obţinut
susţinute pentru promova rezultate într-adevăr remar
rea unei politici de întele- Poporul romîn. ca si toate cabile".
oere si colaborare interna popoarele iubitoare de pace Adine emoţionată de cele Aspect de la una din expoziţiile R. P. Romîn z orvwi'znte in
din intreaaa lume. salută cu
ţională. făcînd în acest scop văzute la noi a rămas şi R. P. Chineză
numeroase si preţioase pro satisfacţie apropiatele vizite V M V .W .Y A Y A W W . V . ’. W Y A W A S S Y W i W W
reciproce ale conducătorilor
puneri soriiinite cu căldură
de opinia publică mondială. Uniunii Sovietice si Statelor priveşte producţia de cărbune
Ca rezultat al acestei po Unite si îsi exprimă speran brun pe cap de locuitor şi în
litici de pace si al presiunii ţa că ele vor duce în mod acelaşi timp locui trei în
crescînde a partizanilor pă direct la micşorarea încor Europa în ce priveşte produc*
cii de pretutindeni, pute dării internaţionale, la stabi fia de energie electrică pe
comune,
lirea unor poziţii
rile occidentale au fost ne constructive, cu privire la cap de locuitor.
voite să accepte ideia trata Aceste realizări importante
tivelor si a schimburilor de crearea unui climat favora R. P. CHINEZA ploatare încă din septembrie care ar li necesitai o perioadă
bil înteleaerii si colaborării
păreri între conducătorii de m ultilaterale dintre state. anul trecut. Un al doilea cup. de 20—50 ani într-o tară capi
state. Vizita prem ierului en- Poporul nostru a militat si In oraşul Hhan din China tor, şi mai mare decit primul, talistă. au fost obţinute în
olez M acmillan în Uniunea militează cu perseverentă Centrală, situat pe cursul mij este aproape terminat. El a fost R.D. Germană în numai zece
Sovietică, vizitele la Mos lociu al fluviului lanţzî, se des construit in numai 4 luni şi ju. ani (1949—7959). In ultimii
cova ale altor fruntaşi ai pentru prom ovarea unei po făşoară in ritm rapid construi, mătate. opt ani producţia de fontă a
prietenie
litici de pace si
vieţii publice din Analia. rea combinatului siderurgic, unul Cînd va fi complet terminată, crescut cu 460 la sulă. cea de
Franţa. Statele Unite. Ger între ponoare si va saluta dintre cele două mari com uzina va dispune de opt cup oţel brut cu 220 la sută. acid
mania occidentală, convoca cu adîncă satisfacţie orice plexe ale industriei siderurgice toare Martin cu o capacitate de
rea conferinţei miniştrilor iniţiativă, orice îm bunătă prevăzute in actualul plan peste 500 de tone fiecare. sulfuric cu 230 la sulă, ener-
sută,
<7ie electrică cu 89 la
Afacerilor Externe, vizitele ţire menite să pună capăt cincinal ai R.P. Chineze. Furnalele de la Uhan se nu
in Statele Unite ale orim-vi- „războiului rece“ si să asi- Unui din uriaşele cuptoare ale mără printre cele mai mari din cauciuc sintetic cu î 18 la sufd
etc.
cepreşedintilor Consiliului oure pacea si securitatea uzinelor, care, conform preve lume. Fiecare dintre ele va pro
de M iniştri al U.R.S.S., A. popoarelor. derilor urma să fie terminat la duce zilnic peste 2.000 tone de
I. M ikoian si F. R. Kozlov. 1 îhIîp 1Q5P n fost dat în ex fontă. R. P. ALBANIA
precum si vizita vicepreşe tn secţiile de laminate se vor
dintelui S.U.A.. R. Nixon. în produce bare de oţel cîntărind Pe ogoarele Albaniei lucrează
Uniunea Sovietică, deschi astăzi cu peste 100 la sulă mai
derea expoziţiei sovietice la pînă la 15 tone fiecare, plăci de multe tractoare decit în anul
New-York si a celei ameri oţel, tuburi şi profiluri de oţel 1955. Din numărul total al
cane la Moscova, au demon pentru construcţiile navale, ca
strat cu prisosinţă impor zane, tractoare, material rulant tractoarelor 95 la sulă au fost
tanta si utilitatea deosebită livrate de Uniunea Sovietică.
pe care le au astfel de ac etc. Cele 25 de staţiuni de maşini şi
ţiuni pentru îm bunătăţirea tractoare au înlesnit considera
relaţiilor între state, pentru R. D. GERMANĂ
însănătoşirea situaţiei inter bil munca ţăranilor. Astfel, în
naţionale. Toate aceste eve R.DGermană ocupă un loc raza S.M.T.-urilor pregătirea
nimente au arătat fără pu din ce in ce mai important in terenurilor pentru cultivarea
tinţă de tăcradă că sinaura tre ţările industriale ale lumii, plantelor industriale se face
politică realistă este politi
ca coexistentei paşnice, a încă din anul 1955 ea s-a si cu ajutorul tractoarelor; 90 la
statornicirii unor relaţii de tuat printre cele mai impor sută din culturile de sfeclă de
prietenie si colaborare în tante ţări producătoare de pro zahăr şi peste 85 la sută din
tre state. In momentul de duse chimice. In 1957 R. fi. culturile de bumbac sînt însă-
fată există asemenea con
diţii incit a resoinae calea Germană a cucerit primul loc mînţate cu ajutorul maşinilor.
tratativelor înseamnă a sfi în Europa în ce priveşte pro Datorită acestor maşini în
da cea mai arzătoare nă ducţia de sodă calcinată şi R.P. Albania se realizează an
zuinţă a popoarelor : pacea. sodă caustică pe cap de lo de an recolte tot mai bogate.
Faptul că s-a căzut de a-
cord asupra schimbului de cuitor. De asemenea sînt obţinute re
vizite dintre N. S. Hrusciov tn prezent R.D. Germană o- zultate bune şi în domeniu] cre
si D. Eisenhower constituie Intrepnnderea de muşini agricole din Russe (R. P. Bulgaria) cupă primul loc în lume în ce şterii animalelor.