Page 1 - Albina_1959_09
P. 1
w ,p
I n a c e s t n u m ă r :
* Insilozarea furajelor
* *
(pag- 3-a)
C. Niculae: Năvodarii de azi
(pag. 4-a)
REVISTA S A P T A M ÎN A LA A AŞEZĂM IN TELO R CULTURALE
V. Toso: Biruinţa noului
(pag. 5-a)
Anul <2 • Seria II • Nr. <10 • Miercuri 2 septembrie 19S9 • S pagini — 15 bani
creaiia folclorica
iii anii reni
Regimul nostru democrat-popul ar,
care-şl trage forţa din legătura
vie, de nezdruncinat cu masele
populare de la oraşe şi sate, dâ
cea mai mare atenţie şi preţuire
creaţiei folclorice. In cei 15 ani care
s-au scurs de la eliberare, sub con
ducerea partidului, faţa ţarii s-a
schimbat din temelii. Transformările
sociale şi poliiice care au avut loc
in ţara noastră s-au răsfrlnt puter
nic şi în folclor. Noi creaţii folclo
rice s-au răspindit pe tot teritoriul
Republicii noastre. înflorirea folclo
rului în epoca noastră, epoca con
struirii socialismului, vine să spulbe
re părerea greşită a unor cercetă
tori burghezi, după care o dată cu
industrializarea şi culturalizarea
maselor, creaţia populară s-ar stin
ge.
Masele populare sînt astăzi che
mate la o cit mai largă participare
în acţiunea de ridicare a culturii na
ţionale la nivelul noului conţinut so
cialist. Devenit slăpin pe soarta sa,
poporul nostru muncitor îşi manifestă
cu putere dorinţa de a-şi însuşi o
învăţătură cit mai trainică, de a-şi
înmulţi şi a-şi îmbunătăţi posibili Culgere de folclor Pictură de ANIŢF.I
tăţile de cunoaştere şi de oglindire
a realităţilor pe care le trăieşte. terial şi cultural al oamenilor mun Şl cîntecul vechi, tradiţional • fo imens material folcloric, netezind
„Avintul cultural al maselor — cii. losit de popor în scopuri noi, legate astiel calea cercetărilor noi. Munca
spune tovarăşul Gheorghe Gheor- Un cîntec popular din Gorj cîntă de năzuinti actuale. Astfel, la gos focloriştilor de dinainte de 23 Au
ghiu-Dej — setea de învăţătură care gospodăria colectivă : podăria agricolă colectivă . Scîn- gust 1944 s-a desfăşurat în condiţii j
grele, deoseari umilitoare. Astăzi si-
se manifestă pretutindeni, crearea teia' din Ieud, regiunea Raia Mare, tuaţia e cu totul alta. In cel 15 ani
miilor de echipe artistice muncito „Foaie verde irei migdale străvechiul ritual de seceră, „Cînte care s-au scurs de la eliberarea pa- I
reşti, avintul pe care l-a luat acti Muncitori de pe ogoare cul cununii* a fost adaptat la noile triei noastre s-a desfăşurat o activi
vitatea editorială, larga răpîndire Avem staţii de tractoare condiţii de viaţă. De unde acest tate de stringere şi cercetare a fol
atît a cărţilor de literatură, cît şi a Care ară pe ogoare ritual avea înainte semnificaţia of clorului de-a dreptul uimitoare.
ediţiilor clasicilor marxism-lenjnis- Lucrăm în colectivitate randei adusă stăpînului de către Folosind experienţa multilaterală I
mului, arată setea de cultură care a Pentru scumpa libertate. pălmaşii care-i lucrau pământul, In a folcloristicii sovietice, statul nos- :
cuprins masele eliberate de exploa Duduie maşinile felul în care a fost preluat de colec tru a asigurat cercetării folclorice
tare". Şi răsună văile. tiviştii de la Ieud, cîntecul exprimă locul ce i se cuvine. Astăzi, un mare ’ j
număr de specialişti şi de amatori
O nouă tematică caracterizează Se treieră clăile. dimpotrivă bucuria biruinţii pe care se ocupă cu dragoste atît cu strin- !
creaţiile populare. Cîntecele noi S-adună lanurile au cîştigcrt-o prin roadele muncii gerea cît şi cu cercetarea folcloru- ' - t
slăvesc Partidul Muncitoresc Romin, Să umplem hambarele lor, împotriva chiaburilor, iar urmă lui. \
exprimă dragostea faţă de patria Să cuprindă carele toarele versuri sînt o completare O vastă activitate desfăşoară tn
noastră şi faţă de marea Uniune Să cuprindă ogoarele recentă la cîntecul tradiţional : această direcţie .Institutul de fol
Sovietică ; în ele străbate atitudinea Cu griul ca soarele. „Şl ne-a face holde noi clor* al Ministerului Invăţămîntului |
nouă faţă de muncă, răsună dra Să muncim cu mic, cu mare Ş-un tractor cu multe roate şi Culturii, In cadrul institutului nu
gostea de pace a poporului nostru Pentru colectivizare. Şi ne-a face holde late meroase colective, activînd pe te
şi hotărîrea fermă de a o apăra. Foaie verde de cucută Ş-or veni tractoarele. ren, culeg cu mijloace tehnice mo l
Ţărănimea-t mulţumită S-or mulţi ogoarele".
In fruntea uriaşelor transformări derne un material bogat, pe care în t
din ţara noastră stă partidul. El e Că prisosu' muncii ei Poporul muncitor îşi exprimă în momentul de faţă îl sistematizează r
conducătorul înţelept al poporului Nu mai merge la ciocoi*. diferite producţii ca poezii, basme, şi-l clasifică in vederea publicării
nostru. Iată de ce în nenumărate întunericul a sălăşluit sute de ani legende etc., bucuria de a trăi in unor colecţii cuprinzătoare. O acti 5
cîntece create de ei, oamenii muncii în ţara noastră. La oraşe şi mai cu tr-o ţară liberă, intr-o ţară în care vitate vie folclorică desfăşoară şi
îşt exprimă dragostea şi recunoş seamă la sate poporul era ţinut în- mîini harnice făuresc viitorul fericit alte institute cum ar ti universită
tinţa faţă de partid, ataşamentul şi tr-o totală neştiinţă de carte. Exploa ai celor ce muncesc. ţile, .Institutul de istorie literară,^
încrederea nestrămutată în politica Partidul şi guvernul nostru acordă folclor* al Academiei Republici
sa înţeleaptă, departe văzătoare : tatorii ştiau că in felul acesta li-e Populare Ramîne, .Societatea de
mai uşor să prade poporul. cea mai mare atenţie atît folcloru ştiinţe istorice şi filologie* etc.
„Drag îmi e partidul, frate, In anii regimului nostru, neştiinţa lui mai vechi, tradiţional, cît şi fol Creaţia folclorică este stimulată
clorului
ochii
care se naşte sub
Că-i făcut pentru dreptate de carte, ca fenomen de masă,, a noştri. Folclorul ca fenomen artistic în ţara noastră prin toate mijloa
Dreptate celor ce muncesc fost lichidată. Otoea, revista, ziarul oglindeşte în bună măsură aspira cele Un rol însemnat în această
Şi pe duşmani îi biruiesc". au pătruns adine, pînă în cele mai privinţă îl au casele de creaţie
îndepărtate colţuri ale ţării. Unul din ţiile maselor şi de aceoa studierea populară şi căminale culturale să i
In ţara noastră, oamenii muncesc noile cîntece populare glăsuieşte : lui e absolut necesară. De acest teşti care au devenit în ultima vre
pentru ei, pentru bunăstarea lor ma lucru şi-au dat seama o serie de me adevărate şantiere ale activi
terială şi culturală, pentru continua „Eu, ţăran de pe cîmpie cărturari luminaţi, cu dragoste de tăţii folclorice. In ţara noastră, ff
întărire şi înflorire a patriei. Munca, Să vă spun ce-mi place mie : popor, din preajma anului 1848, ca aflată în plin avînt al construcţiei
în ţara noastră, e o datorie de cinste Tare-mi place să citesc şi cei din anii ce-au urmat. Numele socialiste, folclorul continuă să tră
şi onoare. Şi cîntecele o cinstesc. Ziarele ce le primesc unor scriitori şi cărturari ca Bălce- iască şi să se dezvolte, pe o treap
Ele cheamă la muncă avîntată pen Ziarul care-mi place mie scu, AlecsandrL Eminescu, Odobe- tă superioară, îmbogăţindu-se cu noi
tru împlinirea şi depăşirea planului Poartă nume de „Scînteie* scu, Delavrancea, Haşdeu şi alţii forme ale simţului artistic popular.
de stat, la alcătuirea gospodăriilor Şi-are literă de-alean vor rămîne înscrise în cartea de aur
colective, la ridicarea nivelului ma Pentru suflet de ţăran, a folcloristicii romineşti. Fără mij M1TU GROSU
Şi-are literă tăioasă loace materiale suficiente, ei au
Din duşman sufletul lasă*. strins şi studiat cu dragpste un
