Page 10 - Albina_1959_09

F A M I L I A S O A R E L U I Eclipsa de Lună
19 o a a a a a q a a a a a a a a a a a a a q a a a a o a a a a o o a a a <ie,p a a a.a a a a
din noaptea
După cum se lucitoare, are si un inel format din
Ştie, racheta cos­ piulon nenumărate sfărîmături cosmice, ce de miercuri 16
mică sovietică se se rotesc în jurul ecuatorului plane­
deplasează cu vi­ tei, dîndu-i un farmec cu totul deo­ spre joi 17 septembrie
teză uriaşă în spa­ sebit.
ţiul interplanetar, In ultimul timp savanţiii sovietici In noaptea de miercuri 16 spre
pentru a cerceta au arătat că Phobos şi Deimos, cei joi 17 septembrie, va avea loc o
posibilitatea călă­ doi sateliţi ai planetei Marte, pot fi eclipsă de Lună prin penumbră. In
toriilor cosmice. nişte sateliţi artificiali, lansaţi de noaptea aceea va fi Lună plină.
Devertită planetă, fiinţele ce locuiau planeta Marte cu Discul luminos al Lunei va răsări
ea se apropie sau aproximativ două miliarde de ani în curînd după ora 6 seara şi va urca
se depărtează de urmă. Siguranţa că această presupu­ liniştit pe bolta cerească- Abia
Pămînt, potrivit nere este adevărată va fi căpătată după miezul nopţii, la ora 0 şi 46
leqilor eterne ale abia atunci cînd omul va ajunge să minute, Luna va întilni în drumul
naturii. Racheta călătorească el însuşi în cosmos. său conul de penumbră al Pămîn­
cosmică sovietică tului şi va începe eclipsa. Din a-
este în prezent un In afară de planete, în jurul Soa­ cel moment discul Lunei va pierde
relui se mai plimbă cometele — ste­
membru perma­ le cu coadă, care chiar dacă s-au tot mai mult din strălucire, pătrun-
nent al familiei stabilit definitiv în familia Soarelui, zînd treptat în penumbra Pămîntu­
Soarelui nostru. prin oriqina si compoziţia lor chi­ lui. Faza maximă a eclipsei va a-
Să încercăm îm­ mică rămîn totuşi străine acestuia. vea loc la ora 3 şi 2 minute, cînd
preună să vedem Ele au dimensiuni uriaşe, dar mate­ tot discul lunar va avea o culoare
din ce se compune această fami­ mîntul ca un disc luminos cu supra­ ria din care sînt formate — adeseori roşiatică şi o strălucire slabă. Cu­
lie, care îi sînt dimensiunile si ce faţa din ce în ce mai mică, pe mă­ oaze otrăvitoare — este de zeci de rînd după această oră Luna va în­
perspective de cunoaştere directă a sură ce distanţa dintre rachetă şi mii de ori mai puţin densă decît cepe să iasă din penumbra Pă­
ei a deschis omenirii recenta victo­ Pămînt devine din ce în ce mai aerul. mîntului, recăpătîi»du-şi treptat stră­
rie a ştiinţei şi tehnicii sovietice. mare. Acum el ar vedea Pămîntul Lansarea cu succes de către Uniu­ lucirea. Sfîrşitul eclipei va avea loc
Astăzi se ştie că planetele sînt rătăcind în noapte, ca o stea cu lu­ în dimineaţa zilei de joi 17 sep­
corpuri cereşti asemănătoare Pămîn- mina puţin verzuie. nea Sovietică a primei rachete cos­ tembrie, la ora 5 şi 19 minute. Din
mice a deschis în faţa omului per­
tului şi că ele luminează fiindcă re­ împreună cu Pămîntul se rotesc spective reale de cercetare directă a acel moment discul rotund al Lunei
flectă lumina pe care o primesc de împrejurul Soarelui încă opt pla­ sistemului solar. Omul sovietic a va coborî spre apus, cu toată stră­
la Soare. Private prin telescop pla­ nete mari şi cîteva mii de planete lucirea lui obişnuită. Apusul Lupei
reuşit să trimită in cosmos un labo­ va avea loc la ora 6 şi 9 minute.
netele sînt asemănătoare cu Luna. mici, numite asteroide. In ordinea rator bine utilat cu aparatură ştiin­ Eclipsa va putea f; observată în
a gQ8g.^iflflgg aflgeagfi..gaoQflflggoaiioogQnQO
Dacă pe racheta cosmică ar fi exis­ distanţei lor medii pînă la Soare, ţifică pentru a cerceta condiţiile în condiţii bune numai dacă cerul va
tat un observator, el ar fi văzut Pă- planetele sînt următoarele : care mai tîrziu va putea călători el fi perfect senin.
Să încercăm acum să înţeleqem
însuşi. Se poate presupune că în ce este o eclipsă de Lună.
Distanţa medie viitorul apropiat se va construi un Luna este singurul satelit natu­
Planeta Diametrul planetei
de la Soare satelit al Pămîntului de dimensiuni ral al Pămîntului, adică singurul
Mercur . . . . ; . ! ? • • • • 58 milioane km. 4,7 mii km. mari. satelit care va servi la retrans­ corp ceresc natural, care se ro­
V enus.................. - ~ . i . 108 II II 12,4 ii II miterea programelor de televiziune, teşte în jurul planetei noastre. Fiind
Păm întul............. 150 M If 12,7 >1 M va permite numeroase cercetări şti­ un corp ceresc lipsit de lumină
Planeta artificială sovietică 172 II II cîţiva metri inţifice şi va fi folosit ca staţie in­ proprie, Luna pare luminoasă nu­
Marte . . . . . . . 228 M II 6,8 ran km. mai atunci cînd o vedem lumi­
Asteroidele . . . . • î î ' • • • 250-750 M II sub 0,8 u termediară în zborurile cosmice. nată de razele Soarelui- De aceea,
Jupiter . . . . . . . . 778 II II 142 ll După aceea se va trece la călătoria cînd ajunge între Pămînt şi Soare,
1.425 II PI 119 ii II omului în comos şi se va crea pe partea îndreptată spre no; nefiind'
U ranus.................. 2.868 H II 51 H II Lună o bază permanentă de cerce­ luminată, noi nu o vedem. Spunem
Neptun . . . , , . 4.494 li li 50 rr »f că este „Lună nouă". Gînd Pămîn­
Pluton . . . . . . . 5.915 li ri 5 ii n tare ştiinţifică. tul se află între Soare şi Lună, toa­
Succesele răsunătoare obţinute de tă partea Lunei îndreptată spre noi
ştiinţa şi tehnica sovietică în dome­
In drumul lor în jurul Soarelui Luna, Marte are doi sateliţi, Phobos niul cercetării spaţiului cosmic ne este luminată de Soare. Numim a-
planetele nu sînt singure : aproape şi Deimos. Jupiter are doisprezece, ceastă fază a Lunei. ..Lună plină".
toate sînt însoţite de unul sau mai Uranus cinci, Neptun doi, iar Saturn, fac să fim siguri că cucerirea trep­ In timpul dintre Luna nouă şi Luna
mulţi sateliţi, care se rotesc în jurul pe lînqă cei zece sateliţi, care apar tată a celorlalte planete a devenit plină, creşte treptat partea lumi­
lor. Astfel, Pămîntul are ca satelit pe cerul lui ca tot atîtea luni stră­ doar o chestiune de timp.
noasă vizibilă de pe Pămînt. Luna
apare ca o seceră subţire care se
S g g 2 P R I V I N D C E R U L îngroaşă treptat. Oînd vedem exact
jumătate din discul Lunei, spunem
Privind cerul într-o noapte, seni­ qa si sudul în spate. Din cauză că leşte Carul Mic şi face un cot, ter- că Luna este la „primul pătrar".
nă, îl vedem presărat cu o puzderie ţara noastră este aşezată la jumăta­ minîndu-se cu un qrup format din Dimpotrivă, în perioada de timp
de puncte sclipitoare. Cu peste două tea drumului dintre ecuator şi polul patru stele. Este Dragonul, constela­ dintre Luna plină şi Luna nouă,
mii de ani în urmă, vechii greci au nord. noi vedem Steaua Polară aşe­ ţie de forma unui şarpe. La jumăta­
observat că majoritatea acestor zată la jumătatea distanţei dintre tea distanţei dintre capul Dragonu- vedem din ce în ce mai puţin din
puncte sclipitoare rămîn nemişcate zenit şi orizont. Din adeastă cauză lui (qrupul format din cele patru partea luminată a Lunei. Cînd par­
unele faţă de altele, în timp ce cî­ stelele care sînt aşezate în apropie­ stele) şi Casiopeea se găseşte cons­ tea luminată ajunge din nou să fie
teva îşi schimbă mereu poziţia. Ve­ rea Stelei Polare, numite şi stele telaţia Cefeu. Steaua D din această Luna este la „ultimul pătrar".
o jumătate
de disc,
spunem că
-lUUUUUJUUUJUUU^ pdanete (în limba qreacă planetă în­ pot fi observate de locuitorii ţării în interval de 5 zile şi 9 ore, din corp ceresc lipsit de lumină pro­
chii qreci au numit de aceea pe pri­
foarte interesantă.
constelaţie este
circumpolare, se rotesc în jurul ei,
Ea îşi schimbă strălucirea periodic,
mele, stele
fixe. iar pe celelalte,
apune vreodată.
Ele
fără a putea
Pămîntul este,
ca şi Luna. un
seamnă astru rătăcitor). Astăzi
se
cauză că temperatura sa internă va-
noastre la orice oră din noapte şi în
riază.
ştie că stelele fixe sînt corpuri ce­
Dimpotrivă,
orice noapte a anului.
prie. De aceea el trimite în spa­
reşti asemănătoare
Soarelui şi că
care se qăsesc la distanţă
Aceste constelaţii, numite şi cons
stelele
ţiu, în partea opusă Soarelui, un
este datorită
strălucirea lor slabă
telaţii circumpolare, se pot vedea pe
mai mare de Steaua Polară, la fie­
con de umbră şi penumbră- (Prin
marei depărtări de Pămînt. Pentru a
care rotaţie în jurul ei apar deasu­
astronomii
le recunoaşte mai uşor,
le-au rînduit după strălucirea lor,
o anumită înălţime şi apoi coboară
spaţiu în care nu pătrunde nici o
numind stelele cele mai strălucitoa­
sub orizont.
rază solară, iar prin penumbră re­
re stele de mărimea întîla şi stelele pra orizontului, urcă pe cer pînă la umbră se înţelege acea regiune din
Dat fiind locul special ocupat de
cele mai slabe ce se pot vedea cu Steaua Polară pe bolta cerească şi giunea în care pătrund numai o
ochiul liber, stele de mărimea şasea. mai ales datorită importanţei pe care parte din raze). Cînd Luna intră în
Ou ochiul liber pot fi numărate ea o are pentru orientarea în timpul aceste zone, are loc o eclipsă. Se
cel mult trei mii de stele. Lucrul se nopţtii, este absolut necesar ca fie­ înţelege că pe măsură ce pătrun­
schimbă însă cînd, în loc să privim care dintre noi să o poată recunoaş­
cerul numai cu ochii liberi, îl privim te. Pentru aceasta să ridicăm ochii de în conul de penumbră, discul
prin lunetele şi telescoapele astro­ spre cer. După puţină căutare vom lunar îşi pierde treptat strălucirea.
nomilor. Descoperim atunci milioane descoperi constelaţia Carul Mare, un El devine complet întunecat numai
9JLSLSJlSLS.SJLSiSJiJ>Ji^ JULBJUJUUUUUU-SLgJUJ^^
Şi milioane de stele şi pe măsură ce grup format din şapte stele lumi­ atunci cînd intră în umbră. In
se construiesc instrumente din ce în noase (vezi figura alăturată) dintre
ce mai puternice, numărul stelelor care patru închipuiesc roţile, iar timpul eclipsei din noaptea de
vizibile devine din ce în ce mai celelalte trei oiştea. Unind rotile din miercuri spre joi. Luna va intra în
mare, dovadă că Universul din care spate ale „carului" printr-o dreaptă penumbră, dar nu va pătrunde nici
faice parte şi Pămîntul nostru este imaginară şi prelungind-o cu de un moment în umbra Pămîntului j
fără de sfîrşit. cinci ori distanţa dintre ele în direc­ de aceea discul lunar îşi va pierde
Din cauza mişcării de rotaţie a ţia în care este curbată oiştea, se
Pămîntului, ni se pare că cerul, îm­ qăseşte Steaua Populară. Ea este a- din strălucire, dar nu va deveni
preună cu toate stelele sale, se în- şezată în vîrful oiştei Carului Mic, invizibil.
vîrteşte în jurul unui punct fix, si­ constelaţie formată din şapte stele Cor> s te la ţiile circumpolore Culoarea roşiatică pe care o ca­
tuat imediat lîifqă Steaua Polară. mai puţin strălucitoare, care întru­ pătă discul lunar în timpul eclip­
Acest punct este situat acolo unde chipează împreună un car răsturnat cer în toate nopţile senine ale anu­ selor prin penumbră, se datoreşte
axa imaginară, în jurul căreia se faţă de Carul Mare şi de dimensiuni lui, deoarece ele nu apun niciodată. atmosferei pămînteşti, care lasă să
învîrteşte Pămîntul, înţeapă bolta mai mici. Din cauză că ele par a se învîrti în treacă în conul de penumbră al
•erească. Din cauză că Steaua Po­ De partea cealaltă a Stelei Polare jurul Stelei Polare, poziţia lor faţă Pămîntului aproape numai radia­
lară este în permanenţă aşezată dea. şi aproximativ la aceeaşi distanţă de orizont se schimbă după oră şi ţiile de culoare roşie ale Soarelui.
supra polului nord geografic al Pâ- ca şi Carul Mare, se găseşte o fru­ după anotimp. Astfel Carul Mare are
mîntului, ea poate servi foarte bine moasă constelaţie de forma unui W, oiştea cînd în jos, cînd in sus, clnd
kt orientare în timpul nopţii. Pri­ numită Casiopeea. Privind cerul cu culcată deasupra sau dedesubtul Ste­ Pagină redactată de
vind spre ea avem nordul în faţă, atenţie, vom observa că între Carul lei Polare. Pentru a ne putea orien­ ing. D. ZUGRĂVESCU
răsăritul la dreapta, apusul la sitîn- Mare şi Carul Mic începe un lanţ ta printre stelele cerului, trebuie să
■ m r f m m n i de stele puţin luminoase, care oco­ ţinem bine minte acest fapt. r jn m n m m n r # *