Page 11 - Albina_1959_09

In pragul

lnsâmin|ârilor de toamna

„Ceea oe sameni, aia răsare" mergătoare ca mazăre, borceag,
— zice o înţeleaptă zicală soia, ovăz şi altele. Apoi. pe
populară. Zicala este şi încă va măsură ce porumbul, sfecla de
mai fi valabilă dacă bineînţeles zahăr şi cartofii sînt strînse de
lucrătorii de pe ogoare o vor pe cîmp se execută lucrările de
îmbogăţi şi cu alte învăţămin­ pregătire şi însămînţare. Du­
te dobindite din ştiinţă. Cum? pă mazăre, borceag, soia şi
Să pornim de la un exemplu, ovăz, trebuie executate grabnic
care ne va dovedi ce înseamnă arături adinei, grăpate cu gra­
a munci după recomandările pa stelată şi întreţinute ca
ştiinţei. Gospodăria agricolă ogor negru pînă la semănat.
colectivă din Sălcuţa, raionul După cele prăşitoare, porumb,
Pleniţa, nu este nici prea vîrst- sfeclă şi cartofi arăturile se
nică. nici prea mare. Şi totuşi vor face mai în faţă, cu plugul
colectiviştii din Sălcuţa au re­ urmat de grapa stelată. Ingră-
coltat în vara aceasta în medie şămintele au un rol însemnat in
nu mai puţin de 2.500 kg grîu dobîndirea recoltelor bogate. Se
la hectar. Sînt, ce-i drept, gos­ recomândă să se aplice cam
podării colective care au scos 15—20 tone gunoi la hectar,
şi 3.000 kgy pentru a nu mai la care să se adauge cam 100—
vorbi de gospodării de stat 200 kg. azotat de amoniu şi
care au ajuns pe unele parcele 200 pînă la 300 kg. superfosfat
la peste 7.000 kg. Vorbim des­
Cultura sfeclei de zahăr este un izvor de însemnate venituri băneşti pentru colectiviştii din Laslea, re­ pre Sălcuţa pentr'- ci a;ci s-au la fiecare hectar. Fireşte că în
giunea Cluj. Iată-i în fotografie pe Aron Alexandru, preşedintele gospodăriei, care împreună cu briga­ întîlniit şi s-au înfruntat mai cu administrarea îngrăşămintelor
dierul Ion Dop şi colectivista Rozina Blos, cercetează cultura sfeclei în vederea recoltării. osebire practica învechită cu ca şi în stabilirea epocii de
semănat există deosebiri între
munca făcută după ştiinţă, cu regiunile cu mai multă umezea­
mijloace noi, mecanizate. lă şi în cele de stepă. Este
Colectiviştii din Sălcuţa şi-au bine să se ceară sfatul a-»
semănat grîul în toamnă în a-
V n a lln P R E Ţ U IR E râturi adinei făcute de tractoa­ gronomului. Ceea ce trebuie în­
să reţinut acum sînt măsurile
rele S.M.T.-ului, în pămînt bine
îngrăşat. Sămînţa a fost selec­
ţionată din vreme, iar în primă­ care trebuie luate fără întîrzle-
re pentru ca totul să fie pregă­
vară semănăturile au fost gră-
Era într-o seară în preajma mentul de lucrări mecanizate ar fi bunăoară la gospodăria pate şi plivite după sfaturile a- tit, începînd de la selecţionarea
zilei de 23 August. La clubul a crescut pînă la aproape 30, agricolă colectivă Ciocîrlia de gronomilor. Intre timp în gos­ seminţelor pînă Ia punerea la
staţiunii, lume multă, ca deobi- printre care amintim cîteva Jos, pe 80 ha. s-au obţinut pro­ podărie au mai intrat zeci de punct a atelajelor şi maşini­
cei : unii joacă şah, alţii citesc, lucrări speciale : cultivat, dis­ ducţii de 2.400 kg. grîu la hec­ familii, care apucaseră să seme­ lor.
alţii ascultă muzică la aparatul cuit, prelucrat cu sapa rota­ tar. De altfel, pentru lucrările ne grîul în parcelaşele lor după O altă recomandare preţioasă
de radio. E ora 10 şi cei mai tivă, recoltat^cu combina, dez- bune executate de tractorişti,
mulţi sînt atenţi la radio-jur- miriştit, selectat, irigat, tocat (care cu toţii sînt colectivişti obiceiul pămîntului. A sosit va­ este folosirea celor mai bune
nalul care se transmite. Deo­ furaje, bătut porumb etc. şi lucrează în gospodăriile din ra. La seceriş, pe tarlaua colec­ soiuri de seminţe, care dau pro­
dată crainicul anunţă : „Pen­ Rezultatul executării în bune care fac parte) nu o dată staţi­ tivei a intrat combina. S-a se­ ducţii mari şi de calitate. In
tru contribuţia însemnată în unea a primit scrisori de mul­ cerat şi grîul foştilor individu­ urma analizelor şi rezultatelor
munca de transformare socia­ ţumire de la toate cele opt obţinute pînă tn prezent, s-a
listă a agriculturii, pentru indi­ S. M. T. Cobadin gospodării colective din raza ali. Rezultatul ? Grîul din tar­
cii înalţi obţinuţi în utilizarea a fost decorată de activitate. Prin sporirea vo­ laua colectivei a dat 2.500 kg. stabilit că soiul B. Nr. 301 a
maşinilor. întreţinerea şi ex­ lumului de lucrări mecanizate la hectar, în timp ce de pe lo­ dat rezultate superioare atît în
ploatarea raţională a tractoa­ cu Ordinul Muncii s-au creat posibilităţi mari ca turile disparate s-au obţinut Bărăgan, Dobrogea, Cîmpia
relor, reducerea continuă a Clasa l-a planul de producţie al S.M.T. doar 800—850 kg. la hectar. A Munteniei, Banat, cît şi în Tran­
preţului de cost la hectar şi să fie cu uşurinţă îndeplinit şi
executarea lucrărilor de bună »♦ ♦ ♦ ♦ ♦ depăşit în fiecare an, în fiecare fost o biruinţă de netăgăduit a silvania. Unităţile socialiste pot
calitate, Prezidiul Marii Adu­ condiţii agrotehnice şi la timp campanie agricolă. Astfel, în noului asupra vechiului. şi trebuie pe de-o parte să-şi a-
nări Naţionale a R.P.R. a con­ ultimii 6 ani, din 1953 şi pînă învăţămintele celor din Săl­ sigure seminţe de soi, iar pe de
ferit S.M.T.-ului Cobadin. din a unui asemenea variat şi în 1958 planul anual de pro­ altă parte să ţină seama de
regiunea Constanţa Ordinul complex volum de lucrări a ducţie a fost realizat în pro­ cuţa sînt cu atît mai preţioase
fost că gospodăriile colective
Muncii cl. 1“ porţie de 100—138 la sută, în cu cît ne aflăm în pragul însă- condiţiile de climă şi sol, a pli­
Pentru cei mai mulţi din ci­ au dobîndit recolte bogate l-a anul trecut mecanizatorii de mînţărilor de toamnă, cînd se cind o agrotehnică diferenţiată
titorii revistei noastre este bine hectar. Merită a fi subliniată aici executînd un volum de pun temeliile recoltei viitoare. în lucrarea solului. înlăturînd
cunoscut drumul care I au stră­ producţia record obţinută pe 72.193 hantri faţă de 53.587 Ce avem de făcut? In primul metodele de lucru şablon.
un lot de 100 ha. la gospodăria
bătut staţiunile de maşini şi agricolă colectivă Cobadin în hantri planificaţi.
tractoare. Ei ştiu, de asemenea, Ca urmare a tuturor succe­ rînd pregătirea terenului şi se­ Trebuie să ne fie limpede că
că acest drum nu a fost prea 1957, oare a dat nu mai puţin selor dobindite an de an, lecţionarea seminţelor. Ştiinţa de modul cum ne organizăm
neted. de 7.539 kg. porumb la hectar. S.M.T. Cobadin a cîştigat de ne arată că pentru a dobîndi re­ munca, de aplicarea agrotehni­
Şi în acest an, cu toată seceta
Ca şi în alte S.M.T.-uri, me­ multe ori titlul de staţiune
canizatorii din Cobadin mun­ ce a bîntuit prin aceste locuri, fruntaşă pe regiune sau chiar colte bogate trebuie ţinut seama cii în semănatul griului de
ceau din greu cu cele 36 trac­ colectiviştii din Osmancea, pe ţară (anul trecut), iar de de următoarele recomandări: toamnă depinde recolta anului
Cobadin, Viişoara, Cioc'rlia de
toare cu care trebuiau să asi­ jos etc, au obţinut în medie curînd a fost şi decorată cu soiurile de grîu de toamnă din care vine. Şî această recoltă va
gure la început executarea lu­ între 1.300-1.600 kg. grîu la Ordinul Muncii cl. I. grupa grînelor de cîmpie este trebui să fie superioară anului
crărilor agricole pe teritoriul I. LEŞEANU bine să fie cultivate după pre- acestuia.
a 37 de comune şi sate La hectar. Pe unele parcele cum
aceasta se mai adăuga şi fap­
tul că tractoriştii trebuiau să
alerge de la un petic de pă-
mint la altul, mai mult pierzind AL MUNCII
timpul cu deplasările în gol
decît lucrînd în brazdă. d B
Cu timpul, văzînd cu ochii *OCIALI*TE
lor superioritatea lucrului fă­
cut cu tractorul, tot mai nu­ IJn om cu statura mică dar generală. Pe ordinea de z i: ale­ este una din gospodăriile frun­
meroşi ţărani s-au unit pentru vînjoasă, cu faţa arsă de soare, gerea noului consiliu de condu­ taşe pe regiune. Colectiviştii
început în asociaţii devenite c.u ochi inteligenţi şi pătrunză­ cere. Din sală un colectivist au obţinut anul trecut peste
mai tîrziu întovărăşiri. Curînd tori, din a cărui întreagă fiin­ s.a ridicat şi a propus : 2.000 de kg. lapte de la fiecare
au luat fiinţă primele gospodă­ ţă emană atîta energie îneît, — Să-l alegem preşedinte vacă, 56 kg. de lapte şi 3 kg.
rii colective. La formarea noi­ pe bună dreptate spun unii că pe Hudiţeanu. II cunoaştem lină de la fiecare oaie, 98 viţei
lor unităţi agricole coopera­ numai prezenţa lui te îndeamnă toţi, că-i de-aici din sat şi ştim la 100 de vaci, 111 miei la 100
tiste şi-au adus partea lor de la acţiune. Aşa este Nicolae Hu- că el o să ne conducă bine. de oi şi 14 purcei de la o
contribuţie şi mecanizatorii diţeanu. preşedintele gospodă­ Au sprijinit toţi propunere^. scroafă.
S.M T-ului atît ca tractorişti, riei colective din Comana. Şi Nicolae Hudiţeanu a devenit In cei aproape 10 ani de la
cit şi ca agitatori. In toamna Viaţa şi munca lui este preşedintele gospodăriei colec­
anului 1956 întreaga rază de strîns legată de viaţa comune', tive din Comana. înfiinţare, colectiviştii au rea­
activitate a staţiunii era coo- de gospodăria colectivă. Aici — O să mă străduiesc din lizat grajduri, magazii, pătule,
perativizată, iar un an mai s-a născut, aici a crescut tru­ toată inima — le-a spus^ ej remize, în total 27 de construc­
tîrziu colectivizată. dind din greu la moşieri şi atunci colectiviştilor. Dar fără ţii trainice. In afară de aceasta
Lucrul în gospodăriile colec­ chiaburi, aici a primit zorile voi nu pot face nimic. Dacă au cumpărat maşini şi 3 auto­
tive cerea din partea mecaniza­ vieţii noi de după 23 August. toţi vom pune umărul, gospo­ camioane. Principalele lucrări unele lucruri, dar mai avem
torilor eforturi în plus. S.M.T.- In 1949 a fost printre cei din- dăria noastră va deveni puter­ agricole se realizează cu mij­ destule. Trebuie să obţinem
ul trebuia să asigure mecaniza­ tîi care a Înţeles îndemnul şi nică şi bogată. loace mecanizate. 2.500 kg. grîu şi 4.000 kg. po­
rea într o şi mai mare măsură Gospodăria colectivă din rumb la hectar, 3.000 litri de
Şi au pornit la muncă. Gos­
a lucrărilor agricole de bază chemarea partidului, că numai podăria se întărise. Din ce în Comana este de două ori şi ju­ lapte de la fiecare vacă şl
asigură
colectivă
gospodăria
(arături, semănat, recoltat etc.) mătate milionară. Bogăţia gos­ 3,5 kg. de lină de la fiecare
De asemenea, în condiţiile bunăstarea şi belşugul. Vor ce mai mulţi ţărani muncitori podăriei este izvorul buneistări oaie. Atunci cînd vom putea
rămine neşterse în amintirea
muncii pe tarlale întinse se celor din Comana zilele acelea făceau cereri să fie primiţi în a colectiviştilor. Peste 80 de livra statului 1.000 tone de ce­
pot mecaniza şi alte lucrări, şi din toamna anului 1949, cînd rîndunile colectiviştilor. In 1956 case noi s-au ridicat în co­ reale şi 80 tone de came, vom
îndeosebi întreţinerea culturi­ colectivizarea comunei s-a în­ mună.. Colectiviştii şi-au cum­ putea sipune din toată inima
lor. Ce-i drept, la început co­ o mînă de oameni între care cheiat. De acum întreaga co­ părat aparate de radio, mobilă că ne-am făcut datoria.
Gheorghe
comuniştii
Voicu,
lectiviştii nu prea aveau în­ mună forma o familie. Dar modernă. Pîine albă se găseşte Faptul că astăzi gospodăria
credere în executarea praşilei Ilîe Nejloveanu, Mcmet Ab- greutăţi mai erau destule. pe fiecare masă. colectivă din Comana este pu­
mecanice, ba unii se opuneau dula, Costică Bălăceanu, Nico­ N-a fost uşor bunăoară să se In acest an gospodăria co­ ternică, se datoreşte în mare
spunînd că se va distruge re­ lae Hudiţeanu şi alţii, mergeau rezolve problema zootehniei. lectivă din Comana predă sta­ măsură bunei organizări a mun­
colta Mai tîrziu însă văzînd din casă în casă, la fiecare otn, — N-avem nevoie de vaci. tului prin contractare peste cii şi conducerii pricepute. Pen­
că niciunele din temerile lor încercînd să atragă cît mai îngrijirea lor cere prea multă 750.000 kg. de cereale. 200.000 tru munca sa de abnegaţie,
nu au fost întemeiate, au cerut mulţi de partea vieţii noi. Şi muncă — spuneau unii. kg. floarea soarelui, 4.000 kg. pentru minunatele realizări pe
să li se prăşească dacă se poa­ au reuşit. In februarie 1950 a Dar asta era pe vremuri. As­ de lină, 100.000 litri de lapte, care le-s obţinut în întărirea
te chiar toată suprafaţa culti­ luat fiinţă gospodăria colec­ tăzi sectorul zootehnic al gos­ 40.000 kg. de carne. gospodăriei, '.ui Nicolae Hudi-
vată cu plante prăsitoare. Aşa tivă „Filimon Sîrbu". podăriei cuprinde 72 vaci de Celor care admiră realiză­ ţeanu i s-a decernat zilele tre­
s-a făcut cu prăşitul mecanic, ca­ -K lapte, aproape 500 de porci, rile gospodăriei, Nicolae Hu­ cute titlul de Erou al Muncii
re în 1953 s-a făcut doar pe 423 Era fel primăvara anulu-i 2.700 de oi şi aproape 1.800 de diţeanu le răspunde cu modes­ Socialiste.
ha., să se extindă pe 13.761 1954. La gospodăria colectivă păsări. In ceea ce priveşte tie:
ha. în 1958. Intre timp sorti­ din Comana se ţinea adunarea producţia zootehnică, Comana — E drept că am realizat MARIA BOGDAN