Page 13 - Albina_1959_09
P. 13
III
ha- teren agricol, dar nu ne mul- D u n o r c t
ţămeşte. Pînă la toamnă ne-am pus
în gînd să-l ridicăm la 6.000 lei. apa cu ffalâeeo
Celor 500 de oi, fond de bază al
întovărăşirilor, amu le construim Dunăre, apă cu fală,
ÎAT două saivane cu o capacitate de Foce-te-ai toată cerneală,
300 de ot fiecare. Să iau tocul gindului * 1
Cu peniţa dorului
iJILOR Apoi, ■ pentru pruncii noştri s-or Şi pe cer sâ-ncep a scrie
creat condiţii noi - de învăţătură. Ca pe-o coală de hirtie
Unde înainte în Sălciua aveam în Lumea-ntreagâ să mă ştie h
Cu slove cit soarele ' 1
toată comuna, cu cele 9 sate ale Să treacă hotarele,
lui nouă, pe ei, două şcoli de 4 ani şi 3 învă Că am fost un biet argat
cu mînurile ţători, azi avem patru şcoli, dintre De nevoi împiedicat. —
Sub îndru- N-am dormit o noapte-n pat,
face-o zi de care una de 7 ani şi trei de 4 ani, Numai pe pâmint plouat.
toare- Mun- cu 18 învăţători. Şi apoi, ce biblio Că ciocoiul, batâ-l vina, Bngada artistică de agitaţie din comuna Corlăteşti, raionul Caracal, prezentînd
avea de tecă avem In sat I 6.000 de volu Mi-a pus in pungă hodina. un spectacol în faţa colectiviştilor.
me. Tăt să citeşti. Sadoveanu, Ca- Dar acuma, cine sint ?
ind trudeam Leandru tinâr pe pâmint
ragiale, Şolohov, Eminescu, Gorki,
rare ne lua Cit e ziua fluer, cînt —
i noi. tăt ce vrei. Şi lucrez pînă pe sară,
Bucuria mâ-nconjoarâ
— Asta aşa-i — interveni şi to
e-am înqro- varăşul Ţurcanu, bibliotecarul- — Că în colectiv la noi
nouă, via- Ca fumica-n muşuroi C Î N D A F L I
aici-s. Iată Cărţi avem 6.000 şi cititori avem Stringe roadă fiecare.
1.000. Uite, azi noi sîntem primii Comuna comoară are.
patru înto- Dunăre, apă cu fală,
otehnice si pe raion la citit. Fire-ai fi toată cerneală R O S T U L V I E Ţ I I
— Cum adică ?
număr de — Păi uite, de la începutul anu Cît e ceru-ntins să scriu «
u o supra- lui pînă acum, în august, la noi Că binele dacă-l ştiu.
un număr In viaţă mi l-a sădit Ca înfăţişare, Costică Sion nu s-a nu boţul do mămăligă este măsura
s-au citit 6.500 de volume, cel mai Partidul nostru iubit prea schimbat în ultimii ani- A ră muncii mele, ci sutele de kilograme
proţente ar Şi-a-ngropat necazu-n lut
imărul tptal mare indice pe raion. Şi cu el, negrul trecut. mas acelaşi om cu trupul bine le de grîu".
Şi explicaţia e una singură: oa gat, cu miinile mari, noduroase şi
comună şi Firesc, s-a născut sentimentul mîn-
ta aqricolă. menilor le place lumina cărţii. Nu Cules in comuna Viişoara, cu fata ascuţită. driei. Mindria specifică omului con
raionul Zimnicea, regiunea
să smulqem mai aşa se înţelege cum foştii anal Bucureşti Doar căutătura ochilor săi de un ştient de izbînzile pe care le poate
fabeţi ca Giurgiu Ioan. Iancu Va- albastru senin s-a schimbat. Odini
tn e ca- de ION SOCOL obţine. Merita să-l vezi trecînd cu
:ate, recolte sile, Mara Victor, Popa Cornel, azi oară, privea mai mult în pămînt. căruţa plină cu saci spre casă. Pri
nici nu în- sînit fruntaşi la citit şi poartă cu le Ar fi trebuit să aibă un curaj deo vea in juru-i de parcă atunci des
gitimă mîndrie insigna de prieten al f a l S I r u m o a s S sebit pentru ca el, sărăntocul, să coperise şi uliţa, şi casele, şi cerul,
cărţii. 1 se uite în faţă boierului sau şl florile.
5—600 kg- Fericit cin-te-o lua de-aoasă.
tăm 1,200— Şi realizări în aceşti 15 ani mai Cine te-o iubi, fată frumoasă j chiaburului. Privea mai mult în pă- — Da’ unde duci sacii ăştia, ve
Cin-te-o trece-al casei sale prag —
sînt multe. Dispensar medical
cu
nult de 800 personal calificat, casă de naşteri, Să-i fii dragă şi să-ţi fie drag I inînt pentru că era silit să nu ţîş- cine ? — îl întrebă întovărăsitul
n avea nici Tu să-i duci în loc de altă zestre nească spre înalt nici măcar cu lu Ghiţă Androne.
avem 1-800 cooperativă cu patru subunităţi, Florile de nalbă sub ferestre, mina ochilor. Pe atunci i se părea — Acas’ la mine. Is o parte din
baie populară, pepinieră de puieţi, Cerul dimineţilor ou rouă — că boţul de mămăligă este singu răsplata pentru munca depusă.
două poduri peste Aries şi cite $i Ochii tăi si mlinile-amîndouă... rul preţ al muncii, că propria ogra
re care nici Şi văzînd că Androne cîntăreşte
imîntăm pe maj cite- Caută-ţi un mire pe potrivă, dă este nemărginitul orizont. Aşa dia ochi sacii. Costică Sion adău
Oricît s-ar scrie, nu se poate cu Caută-1 la noi In colectivă credea atunci... Dar acum ? Vremile
semănăm $i Să-i legi pline albă-n. testemel gă cu o vOce care căuta să fie in
g. mai mult prinde integral, în toată plenitudi S-o măninci la prinzişor cu el. nod i-au deschis drumul spre o al diferentă, dar, prin care străbătea
primăvară. nea ei, viaţa febrilă, Inoitoare pe Grlnele cînd o să ti le-arate tă viaţă. bucuria : ,,Ia acolo. 1.270 kg. Dar e
care această localitate moţească o Tu să-i spui că ale tale-s toate; Drumul acesta nu-i simplu de numai avansul".
trăieşte alături de întreaga ţară. Unde dai ou sapa, să-i mal spui, parcurs. Fiece pas are importanta
>ndul de ba- Rodul împlinit e-al tău şi-al lui... lui. Primul pas însemnat Costică Nu a trecut mult timp de la ai
iin comuna Aceasta, pentru că viaţa nouă a- Sion l-a făcut astă primăvară. Se ceastă întîmplare, cînd un nou e-
ieste 60.000 leargă mereu înainte. C. NANCU punea problema înfiinţării unei gos veniment s-a petrecut în viaţa co
lei la 100 MARIUS POPESCU Tirol, Gătaia-Timişoara lectivistului Sion. Primirea în rîn-
podării agricole colective la Um-
brăreşti (Lieşti). Costică şi cu ne- dul candidaţilor de partid a însem
vastă-sa, Dumitra, au stat şi au nat pentru el o nouă şi însemnată
cotitură în drumul acesta al vieţii
G R Ă I T O A R E cumpănit. Să mai aştepte sau să se pe care începuse să şi-o croiască.
treacă şi ei? Dac-or aştepta, nu a-
Comuniştii i-au arătat
adevăratul
veau nici o şansă ca anul acesta
să obţină o recoltă mai bună decit drum. l-au învăţat să privească mal
însă că lu- colectivă n-am văzut niciodată, şi-s Colectiva a luat fiinţă în februarie în cel care a trecut. Munciseră pe departe de propria-i ogradă.
adividualulul cîte 3—4 la un fir şi mari de nu pot şi după 6 luni a ajuns milionară. La spetite şi au adus în casă numai Costică are doi prieteni buni. pe
le cît îi tre- intra în maşina de bătut". Are drep ăfîrşitul anului va avea un venit net Ion Calalb şi Constantin Dănăilă.
dtipă pofta tate. au încercat, şi maşina, croită de 2.000.000. In acest timp, colecti 600 kg. de grîu de pe suprafaţa de Putea să i fie lui indiferent cum tră
stă-sa să se pentru drugi obişnuiiţi, s-a poticnit". viştii au ridicat un grajd, un 0,75 ha. iesc aceşti prieteni ? Poate că odi
a intrat că- Gospodăria colectivă, după cum se saivan, o remiză, un pătul, iar E adevărat că nu au intrat zilele
vede din chiar primul ej an, obligă la zilele astea îşi vor cumpăra un ca în sac şi ar mai putea să aştepte, nioară, cînd avea şi el potop de
n cîtva timp schimbarea dimensiunilor şi tiparelor mion cu care vor transporta de ur griji, aşa s-ar ft intîmplat, dar a-
iră preaviz": pînă acum obişnuite- Aşa se face că genţă la oraş tonele de roşii, varză, dar (şi imediat balanţa se înclina cum ceva din sufletul său nu-i dă
ntru în gos- au planificat 21 tone sfeclă la hec ardei care aşteaptă gata coapte. O să în cealaltă parte) vedeau că în sa
tar şi au scos 27. deşi unii spuneau întrebaţi de unde au bani şi o să amin tele vecine, unde sînt gospodării voie să treacă mat departe si să-i
că şi 21 e prea mult, au planificat 1.800 tim numai de beneficiile neplanificate, lase în urmă pe cei doi prieteni.
jlescu. „Cum kg. floarea soarelui şi au scos 2.000, iar rezultate din depăşirile de producţie. colective, oamenii trăiesc mai bine. A discutat cu ei ceasuri în şir, le-a
rine ?* „Apoi la porumb în loc de 3.800, vor scoate De Ia grîu 500.000 lei, de la sfeclă La adunarea de constituire a fost
anul ăsta la peste 4.000- 360.000, de la floarea soarelui 32.340 şi el prezent printre cei înscrişi. vorbit despre munca în colectivă,
lei, de la porumb 400.000 lei, Colectiviştii s-au dovedit buni iar acum, după împărţirea avansu
ca să nu mai vorbim de gră gospodari. Au îngrijit culturile la rilor, i-a poftit la el acasă ca să
dină, de sectorul zootehnic, care vadă cu ochii lor roadele muncii.
le-au adus sute de mii. Valoarea zilei- timp, după regulile agrotehnice. La Calalb şi Dănăilă au venit şi au
muncă este planificată la 51,40 lei, dar recoltare au ştiut să preţuiască
ţinînd seama de cele de mai sus, va fiece bob de grîu. Pe cele 35 ha., văzut. S-au mai gîndit, au luat cre
trece de 60, din care numai bani 23 lei. alături de -combina S.M.T.-ului. au ionul şi au socotit, dar in cele din
Gospodăria colectivă „Viaţă nouă" lucrat şi colectiviştii cu secerile. urmă şi au dat seama că drumul
din Urzicuţa a împărţit la avans mem pe care apucase Costică e cel bun.
brilor săi 5 kg. grîu la fiecare zi- Rezultatul — o producţie la hec
muncă Pe lîngă numeroase alte pro tar de 2.555 kg- După toate calcu Printre cele opt cereri primite de
duse şi bani. lele făcute de contabilul qospodă- gospodăria colectivă în ultimile zile
Dumitru Nedelcu a ridicat 2.225 kg. riei, a reieşit că pentru fiece zi- sînt si cele ale prietenilor lui Sion.
grîu, 40 kg. fasole, 200 kg. roşii, 10 muncă se vor da colectiviştilor, — Eşti un bun agitator — i-a
kg. brînză şi 2.300 lei bani, Dumitru
Tanciu 1.980 kg. grîu şi 1.860 lei. drept avans, 4 kg. de grîu. spus secretarul organizaţiei de
„Dacă la avans iau atît, apoi cit o să La cîteva zile după ce s-au pri partid.
primească la sfîrşit!" — au spus muiti mit avansurile, la gazeta de stradă ...Ca înfăţişare, Costică Sion, nu
necolectivişti. Au fost printre ei Alexan. aflată în faţa sfatului popular, apă s-a prea schimbat în ultimii ani. A
dru Mincă, Gh. Munteanu, Gh. Ber- rea un nou articol. Gheorqhe la rămas acelaşi om, cu trupul bine
ceanu, pe care azi nu-i mai afli printre comi, secretarul organizaţiei de legat, cu miinile mari. noduroase
individuali, fiindcă în ziua împărţirii partid a gospodăriei, scria acolo. în şi cu faţa ascuţită. Poate doar că
avansului la gospodăria colectivă au cuvinte simple, despre bogăţia care utătura ochilor săi de un albastru
avut în faţă dovezi de netăgăduit. a umplut casele celor harnici. II senin s-a schimbat. Acum îşi pri
„Dacă stai de-o parte, păgubeşti" — veşte semenul deschis, drept în
pomenea în fruntea fruntaşilor pe
a spus unul din ei, pe bună dreptate- Costică Sion, care a primit ca a- ochi. aşa cum poate privi numai
Acum sînt în gospodăria colectivă vans 1.270 kg. grîu. un om care a aflat adevăratul rost
şi-n urma lor păşesc neîncetat alţii. al vieţii.
J este una din zecile de case noi pe care ţi le-au con- Aşa a cunoscut Costică adevăra A. CROITORII
colectiviştii din Corlăteşti, raionul Caracal. V. TOSO tul preţ al muncii sale. „Vasăzică,
