Page 15 - Albina_1959_09

P R O B L E M A D E Z A R M Ă R I I Scurte ştiri externe

T R E B U IE S O L U Ţ IO N A T Ă ! • La spărgătorul de gheaţă • Insurgenţii din Nicaragua
atomic „Lenin", care este gata au înregistrat noi victorii asupra
în momentul de faţă în vederea trupelor dictatorului Somoza. In
Una din cele mai importante probleme ale vieţii internaţio­
nale actuale care preocupă întreaga lume iubitoare de pace, o Încercărilor în larg, au fost prezent se desfăşoară lupte în
constituie problema dezarmării şi asigurării securităţii popoare­ puse în funcţiune reactoarele. jurul localităţii (nco Pinos în
lor. In anii care au trecut de la terminarea celui de-al doilea apropiere de frontiera cu Hon­
război mondial s-a desfăşurat pe scară tot mai largă lupta pen­ • In satţtl Poradim, regiunea duras.
tru încetarea cursei înarmărilor, pentru interzicerea experienţe­ Pleven, din Bulgaria, a avut loc
lor cu armele nucleare şi soluţionarea în interesul tuturor po­ la 6 septembrie deschiderea fes­ • Luni 7 septembrie şi-a în­
poarelor a problemei dezarmării. Sînt încă vii în amintirea ome­ tivă a Muzeului militar-istoric al cheiat lucrările la Cairo aduna­
nirii bombardamentele ucigaşe, ruinele şi pustiirea atîtor aşe­ ostaşului romîn (1877-1878). rea de protest împotriva plana­
zări omeneşti, milioanele de oameni care au fost răpuşi de gloan­ rilor Franţei de a experimenta
ţe şi obuze. Toate aceste orori ale celui de-al doilea • La Salonic s-a deschis cel bomba atomică în Sahara. Adu­
război mondial nu se pot uita. Oamenii iubitori de pace de pe de-al 24-lea Tîrg internaţional
întregul glob cer să fie exclus războiul din viaţa societăţii, do­ tradiţional la care .participă 14 narea a adoptat o rezoluţie
resc cu ardoare să trăiască in linişte şi în înţelegere, să se asi­ ţări printre care: U.R.S.S., prin care cheamă toate popoare­
gure securitatea popoarelor lumii. S.U.A., Grecia, Polonia, Ceho­ le iubitoare de pace să-şi ridice
De aceea este justificată profunda satisfacţie cu care opinia slovacia, Romînia, Bulgaria, Un­ glasul de protest şi să impună
publică mondială a primit vestea realizării unui acord între garia şi altele. Franţei să renunţe la aceste pla­
U.R.S.S., Franţa, Anglia şi S.U.A., cu privire la constituirea nuri.
unui comitet pentru examinarea problemei dezarmării, compus • Peste 300.000 tle oameni ai
din reprezentanţii a zece ţări, între care şi Republica Populară • La 8 septembrie s-a deschis
Romînă. „Guvernele U.R.S.S., Regatului Unit, Franţei şi S.U.A. muncii din Franţa au participat la Varşovia Conferinţa Agenţiei
— se spune în comunicat — consideră acest comitet ca un duminică cu deosebit entuziasm Internaţionale pentru energia a-
mijloc util de găsire prin consultări reciproce a căilor unui la tradiţionala sărbătoare anuală
progres în direcţia unor acorduri şi recomandări cu privire la a ziarului „L’Humanite", organul tomică. La lucrările conferinţei
limitarea şi reducerea tuturor tipurilor de armamente şi forţe participă aproximativ 200 de oa­
armate în condiţiile unui control internaţional eficient care ar central al Partidului Comunist meni de ştiinţă, reprezentînd 26
putea în primul rînd să afecteze direct ţările participante la Francez. de ţări.
această examinare".
Problema dezarmării, deşi s-a aflat în permanenţă în centrul
preocupărilor O.N.U., chiar din primele ei sesiuni, totuşi, pînâ
în prezent, nu a căpătat o soluţionare concretă care să cores­ Amestecul S. U. A. in Laos
pundă năzuinţelor tuturor statelor. Comisia O.N.U. pentru
dezarmare şi subcomitetul ei au purtat discuţii repetate şi în­
delungate care nu s-au soldat însă cu o soluţionare palpabilă, De cîteva luni, în Laos, una la Geneva au fost încălcate
cu încheierea unui acord care să marcheze progresul dorit în din cele trei ţă.ri care formează Mai mulţi cititori ai revis­ în mod grosolan. Totodată,
această problemă vitală pentru viaţa întregii lumi. Uniunea So­ peninsula Indochineză, s-a creat tei noastre ne-au rugat, prin guvernul a interzis activita­
vietică şi alături de ea celelalte ţări socialiste şi toate statele o situaţie destul de încordată. scrisorile trimise redacţiei, tea Comisiei Internaţionale de
iubitoare de pace au depus toate eforturile, au făcut propuneri După cum s-a anunţat în pre­ supraveghere şi control crea­
concrete şi valoroase menite să ducă la o dezarmare reală. să. în regatul laoţian au loc să publicăm un articol refe­ tă cu scopul de a veghea
După cum bine se ştie, acestei consecvente strădanii, puterile ciocniri armate între trupele re­ ritor Ia evenimentele ce au la îndeplinirea acestor acor­
occidentale i.au opus poziţia lor negativă, rigidă. Puterile occi­ gale şi fostele unităţi militare loc în Laos. Redacţia le duri. Toate acestea au culmi­
dentale au ridicat fel de fel de piedici în calea rezolvării pro­ ale mişcării de eliberare naţio­ răspunde prin articolul de nat cu aducerea unor cantităţi
blemei dezarmării, amînînd la nesfîrşit soluţionarea acestei ar­ nală cunoscute sub numele de însemnate de armament şi mu­
zătoare cereri a omenirii. Adversarii dezarmării au făcut totul Patet Lao. faţă : niţii de provenienţă americană
ca în Comisia O.N.U. pentru dezarmare să fie reprezentate 12 ţări, Pentru a înţelege şi mai bine şi cu construirea de aerodroame
iar în subcomitetul ei, cinci. Deci, un număr de 70 de state mem­ actuala situaţie din Laos este cucerit independenta imperialiş­
bre ale O.N.U. nu participau direct la tratativele privind pro­ necesar să facem un scurt is­ tii şi reactiunea internă au şi şi şosele strategice. In Laos
blema dezarmării. Pentru curmarea acestei situaţii anormale toric al luptei duse de poporul început să uneltească, tinzînd şi-au făcut apariţia consilieri
Uniunea Sovietică a propus in repetate rînduri desfiinţarea ve­ laoţian pentru libertate şi in­ să abată Laosul din acest şi experţi militari americani. La
chii Comisii pentru dezarmare şi a subcomitetului ei şi crearea dependenţă naţională. drum şi să-l atragă în blo­ 12 mai 1959 guvernul a ordo­
unei comisii permanente de dezarmare formată din reprezen­ Laosul a cunoscut decenii cul agresiv S.E.A.T.O. Puse
tanţii tuturor statelor membre ale O.N.U. Propunerea aceasta, de-a rîndul barbara ocupaţie în mişcare de imperialişti, nat încercuirea şi dezarmarea
făcută încă din anul 1957, a fost rezolvată abia anul trecut. colonială (franceză, apoi japo­ cercurile reacţionare din Laos au unităţilor Patet Lao şi a înce­
Comisia pentru dezarmare din care fac parte în prezent toate neză şi din nou franceză). Ma­ trecut la acţiuni agresive, or- put să desfăşuoare o prigoană
statele membre ale O.N.U., va putea primi un real sprijin din sele împilate n-au mai putut ganizînd în cursul anilor 1955- sălbatică împotriva forţelor pa­
partea comitetului care va fi constituit în urma acordului inter­ suporta mizeria, jaful şi teroa­ 1956 incursiuni armate în pro­
venit între cele patru mari puteri. rea sălbatică şi s-au ridicat la vinciile Sam Neua şi Fong Saly triotice din Laos
Noul comitet pentru examinarea problemei dezarmării ia luptă pentru sfărîmarea jugu­ Imperialiştii americani vor să
fiinţă în condiţiile favorabile create de apropiatul schimb de lui colonialist. In focul acestei iasă basma curată. Ei încearcă
vizite dintre şefii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A., eveniment de lupte au luat fiinţă unităţi mi­ Răspuns la întrebările să ascundă opiniei publice
o deosebită importanţă de la care oamenii cinstiţi de pretutindeni litare ale mişcării de eliberare mondiale adevărul cu privire Ia
aşteaptă să exercite o influenţă pozitivă asupra destinderii în­ naţională, cunoscute sub denu­ cititorilor
cordării internaţionale, asupra rezolvării problemelor litigioase, mirea de Patet Lao, care au războiul civil din Laos, dez­
inclusiv a problemei dezarmării. purtat cu eroism steagul nă­ lănţuit de autorităţile guverna­
Poporul nostru se bucură că ţara noastră a fost propusă zuinţelor de libertate şi inde­ unde se aflau forţele Patet Lao, mentale. Adevărul este unul
să facă parte din comitetul pentru examinarea problemei dezar­ pendenţă naţională ale poporu­ cu scopul de a le lichida. Unel­ singur: imperialiştii americani
mării. Aceasta constituie o dovadă grăitoare a prestigiului in­ lui laoţian. Lupta aceasta n-a tirile acestea au eşuat şi în lo­
ternaţional de care se bucură Republica Populară Romînă, mi­ fost zadarnică. Laosul şi-a cul guvernului reacţionar Ka- poartă răspunderea pentru tot
litantă activă pentru soluţionarea în interesul popoarelor a cucerit independenţa. După cum tay, care a fost silit să demi­ ce se întîmplă în prezent In
problemei dezarmării, pentru asigurarea unei păci trainice in era şi firesc, unităţilor Patet Lao sioneze, a fost ales un guvern Laos.
întreaga lume. Delegaţia Republicii Populare Romîne la O.N.U. trebuia să Ii se asigure o acti­ care s-a angajat să respecte a- Opinia publică din întreaga
a desfăşurat şi desfăşoară o activitate rodnică, izvorîtă din vitate legală, fapt care a fost
dorinţa fermă a statului romîn de a sluji cauza generală a păcii. consemnat de altfel şi în acor­ cordurile de la Geneva. Acest lume condamnă ou indignare
Opinia publică internaţională cere cu insistenţa .rezolvarea durile din iulie 1954 de la Ge­ guvern s-a văzut nevoit pînă amestecul S.U.A. în Laos şi
cît mai grabnică a problemei dezarmării, rezolvare la care vii­ neva, ce au pus capăt războ­ în cele din urmă să semneze în cere cu hotărîre să se pună
torul comitet care va lua fiinţă poate să aducă o importantă iului din Indochina. 1957 cu forţele Patet Lao o se­ capăt acestor uneltiri agresive
contribuţie. îndată însă ce Laosul şi-a
rie de acorduri, prevăzîndu-se: şi războiului civil dezlănţuit la
formarea unui guvern de coali­ ordinele imperialiştilor ameri­
ţie care să ducă o politică cani. Omenirea iubitoare de
lev al şcolii din cartier, îmbîc-
sit de crimele „celebre" citite de neutralitate, neparticiparea pace cere ca, în interesul secu­
în comicsuri şi vizionate la te­ Laosuiui la blocuri militare si rităţii popoarelor din Indochina
leviziune, şi-a procurat un revol­ interzicerea creării de baze mi­ şi din Asia de sud-est şi a tu­
ver şi a ucis pe cei doi îndră­ litare pe teritoriul tării. Tot turor popoarelor lumii, acordu­
gostiţi. rile de la Geneva să fie respec­
La proces. Mike Fisgerald, prin aceste acorduri se asigura tate, să se pună capăt acestei
Tupeul unui asasin opiniei publice adevăratul chip elev de 12 ani. asasin „din dis­ un statut legal pentru forţele
al „pensionarului onorabil" Kurt tracţie", a declarat cu cinism Patet Lao. Populaţia laoţiană situaţii încordate şi a ameste­
nazist Mehring, din Germania occiden­ că fapta lui „este amuzantă. în­ şi-a manifestat bucuria cînd a cului imperialist în treburile
tală. trucît cei doi n-au simţit moar­ interne ale Laosuiui.
Acum 20 de ani Kurt Mehring Pentru a curma aceste „ca­ tea, pentru că se sărutau". A- văzut că aceste prevederi în­
a fost comandantul unui pluton lomnii", Kurt Mehring a decis vocatul apărării, ne informează cep să prindă via­
de execuţie. Meserie mult apre­ să dea în judecată pe autorii gazeta „Cleveland Tribune", a ţă. Imperialiştii în­
ciată în Reichut hitlerist. Lău­ sus-amintitelor articole. Iar jus­ căutat să-i convingă pe judecă­ să nu-şi găseau li­
dat în repetate rînduri, tînărul tiţia vestgermană în loc să tori că „tînărul său client nu va niştea şi puneau la
Kurt a fost trimis să „lucreze" sancţioneze după merit tupeul mai recurge la asemenea amu­ cale noi uneltiri
în Belgia şi Franţa. Sute de pa­ acestui nazist, îi aprobă atitu­ zamente". Asasinul de 12 ani a Astfel, la puţină
trioţi din aceste ţări au căzut dinea şi este gata să dea curs fost însă condamnat. vreme, cercurile im­
sub gloanţele plutonului de Dar justiţia n-a {intuit la perialiste. cu ajuto­
execuţie comandat de Kurt. acţiunii întreprinsă de el. stâlpul infamiei pe adevăraţii rul reactiunii inter­
ne, au reuşit să în­
După război, belgienii şi fran­ Nici nu-i de mirare, întrucît criminali: trusturile de editură lăture guvernul de
cezii I au căutat multă vreme. în aparatul justiţiei de la Bonn capitaliste şi societăţile de tele­ coaliţie şi să aducă
Dar Kurt ,.se dăduse la fund". şi-au găsit culcuş cald sute de viziune care îmbuibă tinerii cu la putere un cabi­
criminali
de război
hitlerişti
A reapărut în 1953. Judecat de net prezidat de Fui
Bonn el a fost achitat. Aşa că, care, apărîndu-1 pe Mehring, îşi oribile poveşti de aventuri şi Sananikone, slugă
ascund propriile crime odioase
nici nu s-a mai pus problema împotriva umanităţii. crime, învăjîndu-i „arta" uci­ credincioasă a im­
extrădării sale în Belgia sau derii. perialiştilor. Ime­
Franţa. Pensionat pentru „ser­ Ziarul ..Cleveland Tribune" diat guvernul lui
viciu credincios', din anul Educaţie Sananikone a luat
1954 el primeşte lunar 440 de s-a ridicat însă împotriva edu­ o serie de măsuri
mărci. Cetăţean „onorabil" al gangstereascâ caţiei ticăloase care se face în spatele cărora
regimului bonnist, Herr Kurt astăzi tineretului american. se ascundeau ordi­
Mehring intenţionează să rein­ O noapte înstelată la Cleve- „Vom avea mîine o generaţie nele imperialiştilor.
tre în cadrele „active" ale jan­ land (S.U.A.). Intr-unui din de degeneraţi — scrie ziarul. Astfel, constituţia a
darmeriei. Un singur lucru fl parcurile oraşului se plimbă fost suspendată, a-
sute de îndrăgostiţi. La umbra
deranjează, îi împiedică actual­ Copiii noştri sînt educaţi in­
unui boschet, un băiat şi o fată tr-un spirit nefast. Ei devin a- legerile care urmau
mente realizarea planurilor : o se îmbrăţişează. Deodată, se să se ţină în toam­ Consilierii americani: — Noi urmărim ca
serie de articole publicate în aud două pocnituri scurte. Cei sasini precoci, consumatori de na anului trecut, a- nimeni să nu se amestece în treburile inter­
stupefiante, gangsteri, excroci"...
ziarele democrate din Belgia şi doi tineri se prăbuşesc pe iar­ mînate fără termen, ne ale Laosuiui. (Desen ue B. Efimov,
Franţa, articole care dzvăluie bă. Ce se întâmplase?... Un e- P. TATARU iar acordurile de din ziarul „IZVESTiA")