Page 18 - Albina_1959_09
P. 18
Spor la învăţătură
eîUUUUUU
PETRE DRAGOIESCU
preşedintele Consiliului Superior al Şcolilor
°
o Ştiinţa de carte intră acum nu-i poţi gusta belşugul decît
în necesităţile de viată cele mai dacă te ridici la nivelul la care
2
o nemijlocite. Nu ca să zmîngăleşti se poate asigura acest T)elşug.
o o iscălitură, sau ca să înjghe După cum se ştie, pentru noul
bezi, de bine de rău, o scrisoare, an şcolar mii de muncitori de
o
ci ca să te bucuri din plin de la oraşe şi de la sate se găsesc la
gQQPOPPOOgpooPQPOoopoocoppooQooQooQoooQooqQp
dreptul şi libertatea de a te fo cursuri de pregătire pentru a in
losi în muncă de toate mijloacele tra în învătămîntul seral, unde
pe care ştiinţa şi tehnica le pune îşi vor dobîndi calificarea cultu
la îndemîna omului, pentru a-şi rală necesară pentru noile ce
creşte belşugul. Sapa, secera, rinţe ale profesiunii.
lopata, carul cu boi, ciocanul şi Mulţi, foarte mulţi oameni ai
nicovala, căratul cu spinarea, muncii de la sate au înţeles ce Prima recreaţie In curtea noii şcoli de 7 ani din comuna Mi hai Bravu,
erau ale neştiinţei de carte; mare rol joacă astăzi învăţă raionul Vidra.
tractorul şi combina, autocamio tura şi, în vara aceasta, au ie
nul, maşinile de o înaltă tehnici şit cu mic cu maire, care cu ce-a
tate şi metodele înaintate de lu putut, şi au ridicat, în cătunele Prima zi de şcoală
cru folosite în mod obişnuit, pe lor, în comunele lor, unde s-a
ogoare şi în fabrici, sînt ale simţit nevoia, mîndreţe de şcoli Şcoala nouă din Călugăneni, raio atîtea poezii şi au cîntat atitea cîntece,
şcolii, ale învăţăturii în şcolile în care să-şi agonisească învă nul Vidra, construită prin contribuţie îneît Alecu Floarea, cea mai bună ele
ţătura copiii lor. Ascultînd în voluntară şi prin munca entuziastă a vă dintr-a V-a, de patru ori premiantă,
agricole, în învătămîntul mediu demnul partidului si al guvernu tuturor părinţilor, cu miros proaspăt nemaiputîndu-se stăpîni. zise îmbujo
şi tehnic, chiar în învătămîntul lui. aceştia au înălţat în tară de var, sclipind de curăţenie, şl-a pri rată :
mit oaspeţii. De pe toate uliţele, ca
— Să nu vă pară rău după noi, to
superior. Cetăţeanul ţării noas 3.500 săli de clase noi, prin con nişte pîrîiaşe zglobii, vin pflcuri, varăşe învăţător. Viitorii dumneavoas
tre, chemat să participe din tribuţie voluntară la care, dacă pilcuri de copii. Momente unice, emo tră şcolari au să fie şi mai buni decît
ţionante. Elevii mai mari se reîntîlnesc
noi...
se adaugă cele încă 1.039 săli
plin la conducerea treburilor de clasă din fond centralizat, se cu învăţătorii şi profesorii lor. cei din- Intr-adevăr, învăţătorul Cocora se
statului, e dator să cunoască, să cîştigă. într-o singură vară, loc tr-a întîia păşesc cu sfială pentru pri desparte cu o umbră de regret de
ma dată pragul şcolii, iar mulţi dintre
foştii lui elevi, dar şi cu o mîndrie în
înveţe, să ştie cum se rezolvă de cuiprindcr- pentru mii de co părinţii care-şi însoţesc odraslele tră dreptăţită. Din 22 cîţi au intrat în
iesc ei înşişi aceste clipe pe care, la
problemele mari ale economiei pii care învăţau în clădiri nepo vremea lor, în sătucul cu o şcoală mică clasa I-a, azi sînt prezenţi într-a V-a
19. Doi au fost amînaţi medical şi doar
statului. trivite. Statul nostru cheamă şi vecile, nu le-au putut trăi. unul singur, în patru ani, a rămas de
La intrare, stau de vorbă doi şco
De aceea deschiderea noului la învăţătură pe toti fiii patriei lari. Unul, Lisandru Marin, premian
pentru că omul socialist este
an şcolar trebuie să deadegîn- omul unei înalte culturi. Statul tul clasei a şaptea şi celălalt Gheor-
dit oricărui gospodar care îşi dă nostru pune la îndemîna fie ghe Cornel din clasa l-a-
— Eu vreau să mă fac agronom,
seama în ce vreme trăieşte. Gre căruia, după tragere de inimă, spuse Lisandru. sigur pe sine- Dar tu?
Cornel dădu din umeri.
Visurile lui
şită, foarte greşită socoteală îşi fel de fel de şcoli care-1 duc la încă n-au căpătat contur. Toate porţile
fac aceia care îşi trag copiii la o folosire mai spornică a capa însă i se deschid larg în faţă şi cele
treburile casnice sau le îngăduie cităţii sale de muncă : şcoli de 7 mai îndrăzneţe visuri îi vor fi înfăp
tuite.
să lenevească pe la garduri cînd ani, şcoli agricole, şcoli de me Rînd pe rînd şcolarii din a doua, a
le e vîrsta de învăţătură, sub serii, şcoli medii, şcoli tehnice şi treia, a patra, a şasea şi a şaptea intră
aAJgJLg-il g-SU U Lg -g JLg -g -g . iUUJUUUULg.fl.lUU&<SUUULILiUUJLOJ^^
în clasele respective, ocupîndu-şi fie
cuvînt că dacă ştiu să sloveneas- altele şi altele. In condiţiile regi care banca preferată. In curtea şcolii
că buchile şi să însăileze o ţi- mului nostru nu există talent şi au mai rămas şcolarii din clasa I-a şi
dulă n-au nevoie de atîtea clase înzestrare care să nu aibă loc a V-a. In mijlocul lor, cu braţele pli
ne de Flori, învăţătorul Gheorghe Co-
şi de prea multă osteneală. Cine de dezvoltare şi împlinire, nu cora. Sînt flori aduse de cei dintr-a
V-a, şcolarii pe care învăţătorul Coco
crede că se înlesneşte pe sine şi există om care să nu aibă cum ta i-a învăţat patru ani la rînd. Şi
uşurează viata copilului dacă-1 se ridica la un nivel mai înalt flori aduse de cei dintr-a întîia. pe
care el îi va învăţa la fel patru ani
reţine de la învăţătură, nu-şi dă de conştiinţă şi la o capacitate de aci înainte. Emoţionantă întîlnire
bine seama că de fapt îi îngreu de muncă mai calificată. între foştii şi viitorii săi elevi, pe care
nează viata de mai tîrziu şi i-o Acum, la început de an şcolar, învăţătorul Cocora, cu migală şi stă
ruinţă, le veghează creşterea de cînd
reduce la neputinţă şi slăbiciu trebuie să privim cu cea mai le pune condeiul în mînă şi pînă prin
de să dea asaltul ciclului II.
ne. Nu numai învăţătorul sau mare răspundere problema ins Intîlnirea dintre şcolarii claselor I-a
cei de la conducerea treburilor truirii temeinice a copiilor noş şi a V-a s-a continuat apoi în sala de
clasă. In aceeaşi sală în care vor în oY T n rtrrîn n rin rrT n ^ ^
în sat vor să atragă tineretul la tri, să chibzuim la acesta ţinînd văţa de-acum înainte, alternativ, şi
învăţătură regulată şi cu numă seama de cerinţele vremii noas unij şi alţii. Aici, s-au aşezat în fie Doi prieteni, llie Mavrodin, fiul unui
mecanizator de la S.M-T. şi Vasile
care bancă un şcolar dintr-a cincea şi
rul de ani cerut, ci viaţa însăşi tre şi de măreţia sarcinilor vre unul dintr-a întîia. Cei mari le-au po Parache, iiu de ţăran întovărăşit din
pe care azi nu o poţi stăpîni şi mii în care vor munci ei. vestit prichindeilor întîmplări cu tîlc, Călugăreni, raionul Vidra, în prima
lor zi de şcoală.
făcîndu-i să rîdă cu hohote- Le-au spus
multe lucruri despre învăţătorul Coco
ra. căruia îi place liniştea, disciplina, căruţă, fiind nevoit să repete anul.
trezindu-le dragostea şi interesul pen Iar acum. o coincidenţă : şi anul ace
tru dascălul lor. De altfel, învăţătorul sta, ca şi acum patru ani. tot 22 de
Cocora a reuşit încă de-acum un an elevi i-au venit în clasa I-a.
să-şi cîştige încrederea şi simpatia vi — Aş dori din tot sufletul — îmi
itorilor lui şcolari. Personal, s-a dus spune învăţătorul Cocora — ca peste
pe la fiecare părinte în parte, îndem- 5 ani, toţi aceşti 22 care mi-au trecut
nîndu-1 să-şi dea feciorul la grădiniţă.
acum pragul, să stea la rîndul lor de
Aici, spunea el, copiii vor începe să vorbă cu alţi viitori şcolari, care mă
SJLUSJjSSS ^SLiUULgJUULfl-g-giUU.a ft&gfl a ga
.
se cunoască unul pe altul, se vor lega vor aştepta cu nerăbdare să le pun
primele prietenii. Adesea, ieşind de la condeiul în mînă.
şcoală, zăbovea tn curtea grădiniţei
Era în glasul învăţătorului Cocora
şi sta de vorbă cu ei. O dată, le-a atîta căldură, atîta mîndrie şi dragoste
6pus că atunci cînd vor deveni şcolari, pentru munca lui, pentru şcolarii lui,
trebuie si ştie fiecare cîte o poezie, cărora le împarte cu totală dăruire lu
două. Nuţa Iamandi, un nod de fetiş
.
mină şi învăţătură 1 Din rîndul atîtor
cană, i-a spus că ea o să înveţe poezii generaţii care-i trec prin mînă, mulţi
multe, multe de tot. vor deveni poate ingineri, savanţi sau
— Cît de multe ? a întrebat-o, zîm.
neîntrecuţi maeştrii ai holdelor de
bind. învăţătorul. aur. Toţi oameni luminaţi, constructori
— Cîte degete am la mînă, atîtea de nădejde ai socialismului- Şi tiu
poezii am să ştiu.
există bucurie şl mulţumire sufletească
— Şi cîntece cîte ? mai mare decît aceea pe care ţi-o dă
— Cîte urechi am. Adică două 1
conştiinţa unei datorii împlinite-
Copiii au rîs atunci. A rîs şi învăţă-.
torul. Dar vorbele Nuţei au fost as PETRE POPA
cultate de toţi ceilalţi- Şi azi, în faţa
celor dintr-a V-a, prichindeii au rostit jnnm nnnrînfirb’
