Page 19 - Albina_1959_09
P. 19
A r a t u r i d a t o a m n a
La vreo 12 km. de Alba Iu- torul teraselor simple sau diţiilor de vegetaţie InttlniM
lia, pe şoseaua care leagă o- sprijinite de mici gărdulete. in aceste terenuri.
raşul de centrul minier Zlat- Prin aceste terase s-a asigurat In albii, spre a se aurita #•
na. se găseşte satul Tăuti, a-
şezat la poalele dealurilor plantaţiilor posibilitatea creş roziunea fundului şi oontinuai
care formează versantul drept terii în primii ani, pină la în prăbuşire a malurilor, *-au ••
al Văii Ampoiuhii. rădăcinarea puternică a puie- fectuat cu începere din 194?
Ca şi in alte părţi din Ţara ţilor. La plantaţii s-au folosit şi pînă in acest an, o serie
Moţilor, pădurile întinse de mai ales, speciile repede de lucrări hidrotehnice coustniH
gorun şi de fag, Ia marginea crescătoare şi cu o înrădăci ite de şantierele de corectând
cărora se găseau vii şi livezi nare mai bogată (salcîra, pin, a torenţilor, iar In cheile stîn-
bogate, au cunoscut şi ele ja plop, salcie etc.)
ful unor exploatări nemiloase coase şi în partea Inferioară
Prima brazdă — primul glnd I în anii regimului burghezo- Personalul de teren al oco a torenţilor, unde şuvoaiele
(Desen de A. CLENCIU) moşieresc. Coastele dezvelite lului silvic Alba Iulia, în frun erau mai puternice, s-au con
de scutul protector al păduri te ou brigadierul Bodea Ilie struit praguri şi baraje de zi
Bodea Roman,
şi pădurarul
lor au căzut pradă eroziunii îndrumaţi de ing. şef V. Stan- dărie de piatră cu mortar dtf
Aceste lucrări reţin
ciment.
HPM IM1ĂRIREA COWTIWOĂl şi în scurt timp s-au acoperit ciu, au depus aci o muncă în spatele lor aluviunile (bo-
de rîpi şi ponoare. Apele din
ploi şi zăpezi, nemaiîntîlnind
in calea lor pădurea care să
le dbsoarbă şi şă le reţină,
s-au scurs năvalnic spre văi.
In ultimii 9 ani s-au con cipăm la concursul pe tară, Pîraiele, în trecut domoale şi
struit în Bod peste 90 de case, pentru cea mai mare produc
în timp ce într-un sfert de ţie de lapte. Pentru hxănirea limpezi. s-au transformat în
secol, înainte, nu s-au putut lor raţională, ara semănat în torenti pustiitori. Pîriul Bobu
ridica decît 14. Mai bine de acest an 50 ha porumb siloz lui, ^pîrîul Marghita, apele din
100 de colectivişti au case şi 200 ha. cu trifoiene. Pentru Valea Satului, Valea Cetăţii,
noi Şi mereu altele se ridică. sporirea cantităţii de furaje
In iulie, locuitorii din Bod, oo- am folosit sistemul culturilor Valea Ciontului, inundau ade
lectivişti pină la ultimul, au duble. Avem în prezent, fu sea gospodăriile şi terenurile
cumpărat atîtea mărfuri de la raj cantitativ şi calitativ pen agricole ale locuitorilor.
magazin, încît planul de vîn- tru obţinerea unei producţii încercările izolate de a în
zări a fost depăşit cu 43.000 maxime de lapte. Pînă în a-
lei. In acest an s-au împărţit cest an, vacile erau scoase lătura aceste pagube au fost
colectiviştilor numai griu 60 primăvara la păşune cu o pro zadarnice, căci apărările con
’e vagoane, iar ziua-muncă e ducţie zilnică de 6 litri pe struite au fost rupte de ape.
e 40 lei. adică cu 9 lei mai cap de vacă. In acest an, pro Mulţi dintre locuitori au pă
mare ca anul trecut. ducţia a fost de 9 litri pe cap
Gospodăria noastră e puter de vacă. răsit terenurile din luncile dis
nică, dar ce e mai important, In ceea ce priveşte păsările, truse de puhoaie, strămutîn-
este că puterea îi creşte cu am socotit că cele de apă du-şi gospodăriile sus pe dea
fiecare an. Ea e ca un orga sînt pentru noi mult mai ren luri, în locuri izolate, unde
nism sănătos. în care lucru tabile- Am înlocuit găinile, că
rile se desfăşoară cum trebu rora nu le pria aici, io regiu viaţa era mult mai aspră, un
ie. Pentru continua întărire ne de bălţi, cu rate ouătoare. de carele cu strînsura cîmpo-
economică a gospodăriei co Cele 2.400 capete de rate ne lui urcau cu greu şi de unde
lective ne stau la îndemînă aduc un venit frumos. „Să copiii anevoie puteau veni la
mijloace care nu lipsesc de ştii să cauţi şi să descoperi
altfel, nici unei gospodării. posibilităţi nefolosite încă" şcoală.
Oamenii ni-s vrednici, ogoa — iată ce au început să în Statui democrat-popul ar a-
rele întinse şi roditoare, avem veţe colectiviştii noştri. cordă astăzi o atenţie deosebi
vaci, şi oi, şi păsări, şi mai In gospodărie se duce o tă combaterii eroziunii şi lu
cîte. Ştiti prea bine, însă. că luptă necurmată pentru lun
nu-i de ajuns să le ai. Tre girea vieţii atelajelor. Econo crărilor de corectare a toren-
buie să le faci să şi rodească. mia este de cîteva zeci de mii ţilor, alocînd fonduri materia
Adică să scoţi de pe acelaşi de lei pe an. le şi utilaje importante în a-
număr de hectare, de la ace cest scop. Organele silvice
laşi număr de capete de ani Nu e mult de cînd treceam
male. producţii din an în an pe lîngă terenurile inundate desfăşoară o muncă intensă
mai mari. fără ca asta să ne dea de pentru stingerea focarelor de
Noi am planificat, de pildă, gîndit. Am recuperat pină a- eroziune. O asemenea acţiune
la qciu o producţie de 2.200 cum 26 ha. prin desecări şi
kg la hectar. Iată de ce am vom mai recupera încă 20 ha. s-a iniţiat şi la Tăuti. In 1949
>ţinut însă în medie 2.450, Pe 3 ha. luciu de apă vom a- s-a întocmit un proiect pentru
-g. iar pe unele suprafeţe menaja eleştee. Pe 33,5 ha. te ameliorarea terenurilor eroda Baraje de piatră de pe valea satului Gămeni. Ele reţin aluviu
peste 3.600 Vă putem spune ren de coastă nearabil am să te, care a intrat în execuţie nile care mi mai împotmolesc astfel terenurile agricole din lunca
că n-avem de gînd să ne o- dit pomi şi altor 10 ha. le chiar în acel an. La baza ac Ampoiului.
prim aici Pămîntu! poate da vine rîndul. N-aducea un bă
nebănuit de mult fiindcă ne nuţ pămîntul ăsta sterp, ci tivităţii stă, în primul rînd,
bănuite sînt posibilităţile ştiin numai figura de-a surda, în refacerea vegetaţiei forestiere pricepută şi stăruitoare. Pen Iov anii, pietrişurile, nisipurile
ţei scripte. Acum în acelaşi ioc pe toate suprafeţele intens e- tru o mai bună reuşită a etc.). purtate de ape, care ast
In 1952 abia scoteam 10.000 scrie livadă şi de pe urma ei plantaţiilor, ei au înfiinţat, cu fel nu mai pot împotmoli gos
kg. sfeclă de zahăr de pe un intră în buzunarul colectivei rodate de peste 380 ha,, care
hectar. Acum scoatem uşor mii de lei. Avem încă supra nemaiputînd fi folosite altfel, munca voluntară a sătenilor, podăriile, uliţele satului sau
25.000 kg. Numai de pe să- feţe — cam la 300 ha. — cu au fost trecute la împădurire. o pepinieră locală în care calea ferată. Pe locurile scoa
mînţa de sfeclă încasăm anul o fertilitate scăzută, de pe Pe pauitele mari împădurirea s-au produs în fiecare an zeci se de sub ameninţarea puhoa
acesta 1,5 milioane lei. La care ne-am propus să scoatem de mii de puieti viguroşi şi ielor, săteni ca : Axente Flo-
fiecare sută de hectare de te recolte bogate. De pe acum a trebuit să fie precedată de
ren avem cu 5 capete de vaci am început să administrăm în lucrări de consolidare cu aju aclimatizaţi de la început con ca, Ionel Bacilă, Gheorghe
de lapte peste sarcina pusă grăşăminte. Pîclişan şi alţii îşi clădesc
de Consfătuirea de la Con Colectiviştii se străduiesc case noi şi spaţioase. Tere
stanţa. E un lucru bun. tre lucrînd cu maximum de ran nurile din lunci, unite în pu
buie s-o recunoaştem, dar cu dament. să economisească,
asta n-am făcut totul. Cu a- spre folosul lor, zile-muncă. ternica întovărăşire ..Tăutana*
jutorul inginerului zootehnist In acest an au fost alocate şi-au redobîndit liniştea şi
selecţionăm de zor rase de pentru întreţinerea culturii fertilitatea. In această impor
vaci, în vederea obţinerii u- sfeclei de zahăr, pe o supra tantă acţiune, un sprijin deo-
nor producţii mari de lapte. faţă de 1 ha., 115 zile-muncă.
Am ajuns azi să scoatem din Erau socotite în asta 3 praştie osebit de preţios a acordat
lotul de producţie vacile care manuale şi 3 mecanice. Fiind populaţia locală şi în special
dau sub 2.000 litri anual. Şi că lucrarea a fost făcutţ de tineretul care, îndrumat de în
vom fi din ce in ce mai pre
tenţioşi. Intr-un viitor apropi la început bine. n-au trebuit văţători harnici ca tov. Ion
at vom stabili limita de jos a pînă Ia urmă decît 4 praşile, Bumbu şi Dorina Vîjda, au
producţiei de lapte la 2.400 în loc de 6. S-au economisit strîns cantităţi însemnate de
şi în cele din urmă la 3.000 189 zile-muncă de brigadă. In seminţe forestiere şi au par
litri. Prin selecţie şi alimenta 1958 economia generală de zi ticipat la lucrările de împă
ţie ştiinţifică ne-am propus să le-muncă a fost de 14,300. Ce durire.
sporim producţia de lapte pe v-am spus pînă aici, arată că
cap de vacă cu 500 litri anu pe lingă sursele atît de bine Realizările daosebite ce au
al. Procesul da mărire a can cunoscute, aducătoare de veni adus propăşirea satului Tăuti,
tităţii de lapte începe chiar turi, mai sînt altele nenumă care, în locul hainei vechi şi
din grajd. Fiecare mulgător rate. pe care le dezvăluie ac peticite de rîpi, a îmbrăcat
are planul său de producţie şi tivitatea practică de zi cu zi. o haină nouă şi frumoasă, au
ştie. ca atare, ce are de făcut. Valoarea lor e nemăsurată. Să
Nicolae Baba obţine din sep facem din ea un continuu iz constituit un imbold puternic
tembrie lapte peste planul a- vor de îmbogăţire. In privinţa în muncă. însufleţind şi alte
nual. După toate socotelile, asta am dori să cunoaştem şi numeroase acţiuni menite să
pînă la sfîrşitul anului, va da experienţa altor unităţi socia asigure valorificarea altor
un spor de 6.000 litri. Bibo A- liste. multe terenuri măcinate de e-
lexandru şi Gh. Şerban au re MIHAI BEJAN
alizat şi ei pînă acum aproape preşedintele gospodăriei agrico roziuni. care se găseăc pe ma
90 18 sută din plan. Avem le colect've „Horia, Cloşca 9* La G.A.C. „Ogorul Roşu" comuna Laslea, regiunea Slalin. Bri lul sting al Ampoiului.
vaci care dau peste 6.000 litri Crişan" din comuna Bod, re gadierul Martini Ion controlează calitatea recoltei de ardei gras.
anual. Cu 24 dintre ele parti giunea Stai in ing. GH. BADESCU
