Page 2 - Albina_1959_09
P. 2
— Materiale primite în cadru! concursului „Satul nostru aziM, concurs încheiat la 23 August a. c.
In mijlocul sătenilor
mijlocul
Cu patru luni In urmă au luat fiinţă Ruşii-Munţi şi Rîpa, numărul partici
pe lingă casa de cultură a raionului panţilor a fost de 1.080.
Topliţa, primele brigăzi ştiinţifice. La Iată, bunăoară, ţăranul muncitor
început două, apoi încă două, brigă Moldovan Emil din Morăreni vrea să
zile din Toplita au împînzit satele ra afle din ce cauză se îmbolnăvesc oa
ionului ducind peste tot lumina ştiin menii de cancer şi cum se pot
ţei, atît de aşteptată şi preţuită de ţă vindeca: Moldovan Traian din aceeaşi
rănimea muncitoare. localitate vrea să ştie cum se poate
In cele patru luni de activitate, bri folosi energia atomică în scopuri paş
găzile ştiinţifice din Toplita şi-au cîş- nice ; Damian Ioan din Deda-B:slra
tigat aprecierea oamenilor muncii de vrea să ştie prin ce mijloace au fost
la sate şi o faimă care a trecut de trimişi sateliţii artificiali, precum şi ce
mult hotarele raionului. Fie ta Văiava este religia şi cum au apărut religiile.
sau Dumbrava, la Morăreni, Petriş, Alţi ţărani muncitori ca Paşcan Nas-
Deda-Bistra sau Filea, fie ia Deda, tasia. Munteanu Maria. Damian Alexa
Ruşii-Munti şi Rîpa, membrii brigă au ţinut să afle de ce bunăoară la
zilor. printre care ingineri agronomi, Deda-Bistra suflă în permanenţă vîn-
jurişti, medici, profesori, activişti de tul sau dacă se fac operaţii la creier,
partid etc, au fost aşteptaţi de săli ce influenţă are fumatul asupra orga Priviţi aceste mindre fete din echipa artistică a colţului roşu al G.A.C. din
nismului. Pe ţăranii muncitori îi fră- Drănic, raionul Segarcea. Pitiă acum citva timp le era „ruşine" să joace
arhipline şi asaltaţi de întrebări inte mîntă în deosebi problemele agricole. pe scenă, in schimb, la horă nu le întrecea nimeni. Condiţiile muncii lao
resante care dovedeau setea de cul Astfel, ej au întrebat ce pomi se pot laltă, pe ogoarele înfrăţite, au produs mari transformări şi in conştiinţa lor.
tură a ţărănimii noi a satelor noas cultiva în localităţile subcarpatice Foto: P. NECULAU
tre. respective, despre polenizarea artifici Comuna Drănic — Segarcea
Astfel numai la ultima deplasare a ală, muşuroirea porumbului etc.
Se pun uneori întrebări care privesc
celor trei brigăzi în localităţile Deda, unele lipsuri. Astfel, de exemplu, De-
mian Alexa întreabă de ce personalul P A T R U ANI
sanitar aI circumscripţiei Deda nu se
deplasează pe teren pentru vaccinarea Patru ani, poate mai bine A cîntat fără prăjină.
Cîntecul copiilor, iar Mircea Carolina vrea să S-a suit într-un salcîm Nu şi-a mai scrntit piciorul...
ştie de ce la Petriş caravana cinema
tografică nu se opreşte cu anii. Frati-meu, să instaleze
O prăjină lingă drum...
Mama este liniştită
colectivistului întrebările culese cu o săptămînă- Dar vlăjganul meu de frate
două înaintea întîlnirii sînt bine stu Ce necaz pe bietul frate A uitat să ia prăjina
diate, iar în caz că după explioare cei Cînd galena nu mergea. Şi anteneie-agăţate...
Cînd paşi-n zori mă fură către zare Nu trecea o zi şi-o noapte
Şi-aud prin vînt cum griul se mlădie, care ie-au pus nu sînt lămuriţi pe Şi-neă o-dată se strica.-.
Scăpat din latul vechilor răzoare deplin, primesc lămuriri suplimentare. De i-am zis : „Să-mi dai, mă
Aş vrea să zbor ca tine ciocîrlie 1 Cele patru luni de activitate a bri Cînd se defecta galena nene
găzilor ştiinţifice au dovedit că ele Hra sus într-un minut. Orice ce-ai vrea şi chiar un
sînt una din formele cele mai apreci Şi dregea, dregea antena. pumn...
In slăvi suind, partidul vreau să-mi ate. mai accesibile şi mai uşor de or Firicelul ce s-a rupt 1 ...Nu mai urc, poţi să-mi plă
cînt ganizat ale muncii culturale în lunile teşti
Şi-n suflet să cuprind şi în aripe de vară. De aceea comitetul raional Patru ani !... da-n cel din urmă Niciodată în salcîm !...
Lumina lui ca soarele arzînd, S-a ivit la noi pe drum
S-o port cu mirie-n piscul unei clipe. de partid Topliţa şi conducerea casei Firul radioficării NELU BOROANA
raionale de cultură au hotărît să in Pe de-alături de salcîm...
tensifice activitatea brigăzilor în aşa ţăran muncitor,
Să cînt, să cînt în zboru-ameţitor fel Incit în raion să nu mai rămînă Nu s-a mai suit băiatul comuna Drăcşani,
In triluri, rodul nou. din holda mea ■ In salcîm — că difuzorul Roşiori de Vede-Bucureşti
Şi beat de fericire să cobor nici o localitate nevizitată de aceste
Să mă cuprindă aurul din ea. brigăzi ştiinţifice.
NICLLAE BULGARU M. FILIMON Staţia de radioficare Lieşti
strungar- Bucureşti învăţător — Caşava-Reghin
In fiecare marţi, joi şi sîmbătă, tate va creşte de Ia 1.613 difuzoare
la orele 19, Iieştenii aşteaptă cu ne la peste 2.(W0, datorită faptului că
S-a lăsat liniştea pe colectivă. Aşa cum de răbdare emisiunile staţiei de radiofi vor fl radioficate şi satele Umbră- «
ste comuna Apateu. E In orele fapt se înţimplă şi la ei care. „Ora locală" popularizează suc reşti, Călieni şi Fundeni. Va creşte, da
vremea cinei. Nicolne în sat. cesele în muncă obţinute de colecti asemenea, numărul emisiunilor şi al
Torsi îmbucă ceva în gra După o oră, regizorul viştii şi întovărăşiţii din comună, ară- orelor de emisiune, de' la 11 cît este
bă şi porneşte pe uliţă de răgaz... dă o pauză. Intre timp, tînd metodele înaintate de lucru ale în prezent, la 16 pe zi. In felul acesta
împreună cu alţi flăcăi pe scenă intră să facă re fruntaşilor şi belşugul de roade ob staţia de radioficare va contribui şi
către centrul comunei. sei „Zestrea Ilenuţei“. petiţie echipa de dansuri. ţinute din munca unită. Staţia de ra mai mult la opera de ridicare a ni
Cineva propune oa toţi să Nicolae Torsi, Florica Pop Cînd termină, flăcăii şi dioficare a arătat, de asemenea, re velului cultural-educativ al ţăranilor
aştepte feţele la colţul şi Ioan Mangra, la în fetele au chipurile îm zultatele obţinute de ţăranii munci muncitori din Lieşti.
roşu al gospodăriei colec ceput spun replicile cu bujorate de viitoarea jo tori în acţiunea patriotică de îndi M. NEGREANU
tive. Aici, sala e plină. uşurinţă. Apoi mai greu. cului. guire a apelor la Nămoloasa, populari funcţionar — Galaţi
Ioan Rotaru şi Ioan To. Zestrea llenuţei stă în Face repetiţie apoi co zând pe fruntaşii în această muncă.
locan au Împrumutat hărnicia braţelor ei, şi nu rul, condus de Florica Activitatea susţinută a staţiei de ra
cărţi pe care acum le în avere, dar acest lucru Pop, care cîntă „Hai sa dioficare din Lieşti se datoreşte mun
parcurg cu nesaţ. Alţii trebuie arătat în chip facem o gospodărie". cii bine organizate a colectivului sta Scrisoare
stau de vorbă cu ingine. convingător de către in Şi, aşa, pînă tîrziu, for. ţiei, condus de comunistul Emil Vasi-
ieniuc. Acesta, îndrumat şi sprijinit de
rul agronom despre mun terpreţi. Regizorul, Teo maţiile artistice din co organele locale de partid şi de stat, de ia un ostaş
ca cîmpului. Cîţiva joacă dor Ignat, intervine: muna Apateu, regiunea
şah. — Staţi, fraţilor, că Oradea, se pregătesc cu întocmeşte, împreună cu colectivul Amurg. In clubul colectivei
Intre timp au sosit şi aşa nu merge... rîvnă pentru spectacolele său; programe instructive şi educa Stau fetele strînse ciopor ;
Piesa se reia de la în pe care le vor da în faţa
tive pe gustul ascultătorilor. Staţia de
fetele, gureşe ca nişte ceput. Interpreţii redau ţăranilor muncjtori. radioficare are frumoase perspective Fac haz şi povestesc cu poftă
vrăbii. De acum pot porni munca comuniştilor pen de viitor. Astfel, sînt în curs lucrările Poveşti şi glume de-ale lor.
cu toţii la treabă. tru atragerea de noi AL. SILAGHI de comasare a staţiilor de radiofi De-o parte şade Măriuca ;
începe repetiţia pie- membri în gospodăria Oradea care Iveşti şi Lieşti, a căror capaci De zîmbet îi e plin tot chipul,
Căci din armată, de departe
Scrisoare i-a trimis iubitul
Mulţi mă-ntreabă MUREŞ... MUREŞ... Şi-i scrie dînsul : „Mămică,
De tine fiindcă sînt departe
Şi-avînd răgaz cîteva clipe
Mulţi mă-ntreabă : ce noroc Mureş, Mureş, bătrim eşti. Ţării i-am pus nou temei! M-apuc şi-ţi scriu această
Mi-am găsit acum de joc. Numai tu nu-ntinereşti... Putere conducătoare, carte.
Mulţi mă-ntreabă, efe cîştig Uită-te în jur, departe, Este clasa muncitoare, Vei şti că am primit scrisoarea
Am găsit acum de strig. Cele vechi, azi noi sînt toate: Spre binele tuturor, Cu slove dragi în care-mi spui
Şi pe şes Şi pe ponoare Munceşfe-ntregul popor... De munca voastră-n colectivă
Şi de belşugul cîmpului.
Si-o să le răspund odată i Tot hotar fără răzoare. ...Din Sîntimbru, la Almaş Mă bucur draga mea de toate
Viaţa asta-mbelşugată Şi-n munţii ce-i înconjori E lumină ca-n oraş; Căci de-o potrivă dragi îmi
Pîinea asta rumenită Cresc brazi falnici, mindre flori; Din Cîmpeni, pin’ la Aiud, sînt :
Casa asta însorită. Vrednici moţi, fetele lor, Megafoane se aud. Mi-eşti dragă tu, mi-e drag şi
Fac podoabă munţilor. Şi din Deva, la izvoare, satul
Toate astea-mi sînt cîştig N-a murit Horia-n zadar, Colective-nfloritoare, Şi holda legănatâ-n vînt.
Şi de-aceea joc şi strig. Moţii-âu scăpat de amar. Colective milionare, Mi-e dragă tara asta mindră
De amar şi de robie.
Toate astea-mi sînt noroc De pe-a domnilor moşie. Pline albă, bunăstare. Şi zorii noi pe-al vieţii prag,
Oameni harnici, fericiţi,
Şi de-aceea strig şi joc. Şi-armata unde zi şi noapte
C-am luat pildă şi-am luptat, Luminaţi şi iscusiţi, învăţ să apăr ce mi-e drag I
Pe tîlharl i-am alungat. îşi făuresc prin munca lor
Gute® de CHIR A VERA Pe fasciştii cei turbaţi, Şi-al Uniunii ajutor, STELIAN BALALIA
de la întovărăşit»! Santa Visul, minunat, frumos,
GHeerghe din comuna Rogoz, raionul I-am răzbit cu-ai noştri fraţi. Socialismul glorios 1 întovărăşit
Lăpuş, Inia Mare Cu fraţii din răsărit, corn. Păcureţl
Ce-n ajutor ne-au venit; Cules de AURELIU DOM ŞA Teleajen-Piteştl
$i-» August două zeci şi trei ceomna Peţeka, miemit AM»
