Page 22 - Albina_1959_09
P. 22
0
In faţa îWaa'irziifoi'
Toamna a venit. In vii şi livezi, pe îşi aşteaptă rîndul. £ ori 401 — zice
întinsele tarlale unde munca a fost Tudora, fac 2.406 kg. grîu. Vine apoi
unită, se anunţă rod bogat, răsplată rîndul orzului, al cepei, al banilor.
a hărniciei şi chibzuinţe!. Şi în timp Căruţele pornesc spre casa Tudorei,
ce pe cîmpuri culturile tîrzii făgădu ducînd 3.247 kg. de produse cuveni
iesc bucuria celor care le-au îngri te numai ca avans.
jit în sate unde fiinţează gospodării Şi colectiviştii din Cărei duc o via
colective se trec în revistă succesele ţă îmbelşugată. Mulţi dintre ei şi-au
dobîndite în prima jumătate a anului. ridicat case mari şi frumoase. Anul
Distribuirea avansurilor este prilej de acesta recolta de grîu s-a dovedit mai
sărbătoare şi de mare bucurie bună. In fiecare an e din ce în ce mai
Intr-un registru Iulian Grădinara bună viaţa colectiviştilor- Andrei Co-
este trecut cu 480 de zile-muncă. Sînt vacs, Sziics Francise şi Iosif Sziîcs
zilele lucrate de el şi familia lui în locuiau cu ani în urmă în nişte
gospodăria colectivă din Boca, raio cocioabe la marginea orăşelului.
nul Strehaia. Iulian Grădinara îşi fă Poftiţi şi tăceţi le o vizită acum
cuse de mult socotelile: 4 kg. grîu de cînd sînt membrii colectivei.
la zi-muncă, 1 kg. orz, apoi ceapă şi N-or să se ruşineze, iar dumnea
celelalte produse, precum şi bani. Cu voastră o să aveţi de ce vă bucura.
toate acestea cînd îşi auzi numele S-au împărţit şi în Cărei avan
şi ce va primi, încercă aşa un fel de surile. 4 kg. grîu Ia zi-muncă. In plus Echipa de artişti amatori a căminului cultural din satul Cottrgaşi, executlnd
emoţie. Parcă le auzea pentru prima la avans s-au mai dat cîte 6,75 lei un joc bătrinesc (Foto: prof v DUMITRESCU)
dată : 2.400 kg. grîu şi orz, în afară
de celelalte produse. S-a dus apoi la pentru fiecare zi-muncă. Care grele
casierie şi şi-a ridicat cei 1.440 de fac drumul de la colectivă la casele
lei. apoi s-a urcat în una din căruţe. colectiviştilor, transportînd produsele Viată nouă în satul foştilor ciăcasi
Iulian Grădinaru are de ce fi mulţu distribuite ca avans.
mit. Munca în colectivă i-a adus încă In Cărei, ca şi pe plaiurile Olte
de pe acum venituri mari. niei, ale Banatului, Dobrogei eri tn La 12 kilometri de Strehaia se află muncitori d'in comună au înfiinţat go»
Un şir de căruţe a tras şi în faţa alte părţi, colectiviştii îşi iau prima comuna Tîmna, o aşezare pitorească, podăria colectivă căreia i-au pus nui
ale cărei case par de departe înşirate
mele „Răscoala 1907“. Anul acesta, co
magaziei pline de cereale a gospodă parte din rodul muncii colective din ca mărgelele pe un fir de aţă. lectiviştii au obţinut 2000 kg. de grîu
riei colective din Otetelişu, raionul acest an. Iar la sediile gospodăriilor In urmă cu mulţi ani, populaţia co la hectar, mult mai mult decît ţăranii
Olteţu. La rînd este Elena Gh. Tu- colective sosesc noi şi noi cereri de munei era formată mai mult din art muncitori cil gospodărie individuală.
dora care se prezintă în faţa adună înscriere. gaţi şi clăcaşi care trudeau pentru Stăpîni pe destinele lor, sătenii din
rii cu 401 zile-muncă făcute împreună (După corespondenţele trimise de îmbuibarea Iui Potîrcă, P-ntazi şi alţi Tîmna muncesc cu avînt să-şi clăi
dească o viaţă nouă, fericită.
moşieri. Nemaiputînd să îndure silnU
cu cei doi fii ai săi. Se încarcă sacii D. OLARU, MARIN GH. MARIN cia boierilor, tîmnenii s-au răsculat şi
în aplauzele celorlalţi colectivişti oare şi MARIA BURUŞ) ei în 1907 dînd foc conacelor lui CAROL BORA
Knobloc, Enache etc. Capiii răsculaţii controlor revizor
lor. Ion Podeanu şi Gh. Vasilan au Craiova
fost împuşcaţi, iar mulţi alţi ţărani au
C Î N T E C luat drumul ocnelor.
Semnele vieţii noi s-au ivit şi pen
nostru, o dată cu istorica zi de 23 Au Draguliţă,
tru tîmneni, ca pentru întreg poporul
Frunzuliţă de pe plai Cu temei să mi-1 ridic
Cu nevasta mă certai. Să-ncapă bobul voinic. gust 1944. Pălmaşii şi argaţii din
Că arîu-i boqat în spic Tîmna au primit pămînt, fiind împro
Şi hambarul nostru-i mic. Să mi-1 înalţ pînă-n pod prietăriţi şi au început să se ridice la garofifă
Că e rodu-mbelşugat Să strî-nqă belşugul tot. viaţă nouă. De atunci, comuna s-a dez
Şi hambaru-i strîmtorat Că ogorul înfrăţit voltat mereu, iar traiul oamenilor nu Frunză verde de.un bujor
se mai poate compara cu cel pe care-1
Mi-aduce rodu-nsutit. duceau înainte. Numai în ultimii şapte Iată vine un tractor
Frunzuliţă fir mărunt ani, în comună s-au ridicat peste 160 Purtat de-un voinic fecior
El ne-aduce o maşină
De trei zile mă frămînt Cules de GEORGE BREAZU de case noi, care au luat locul foste S-ajungă cîmpia plină
Cum să fac, ca s-o brodesc, comuna Leordeni lor cocioabe de lut. In mijlocul co Tot cu holde legănate
Hambarul să mi-1 măresc. regiunea Piteşti munei îşi înalţă silueta masivă o
şcoală modernă. In anii puterii popu Gălbioare $i bogate.
lare, în Tîmna au mai fost construite — Măj băiete tractorist
alte două şcoli noi, iar a treia este pe Pare-mi mie. ori eşti trist î
terminate. Neştiinţa de carte a fost li — Nu sînt trist, măi frăţioare
f » î l u ~ i s a l u l t i c s i ’ chidată. In ultimii ani. sătenii din Dar văzui la voi în vale
Tîmna au reuşit să-şi îndeplinească Colea, jos în grădiniţă.
cea mai arzătoare dorinţă : să-şi elec- Drăguliţă
d e trifice comuna. Acum, „lampa Iui Ilici“ garofită
împrăştie lumina în 900 de case din Şi-ncepui s-o îndrăqesc
Frunză verde de cicoare C-au picat de Ia domnie comună. Tîmnenii sînt hotărîţi ca, Dar să.i spun nu-ndrăznesc-
Cît îi satul nost’ de mare Şi n-au slugi şi n-au moşie. pînă la sfîrşitul anului să instaleze şi — Vin băiete cu tractorul
Numai greu si supărare o staţie de radioficare (în afara celei Vino ca să-ti stîmperi dorul
Cunoscut-am fiecare Cîtu-i satul nost’ de mare pe care o are G A S.) care va deservi
Că vreo trei erau avuţi Alţii nu au supărare trei sate, cu peste 600 de difuzoare. Vin în colectiva noastră
Ceialalţi din sat. desculţi Că avut îi fiecare Nu este lipsit, de semnificaţie nicî Şi-oi qăsi mindră nevastă.
Că vreo trei aveau avere De cînd îi gospodărie faptul că, faţă de 1950, mortalitatea Ca un pom cu flori, pe coastă.
Ceialalţi umblau a cere. Ca un pom, ca o lumină
Şi muncim cu bucurie. generală a scăzut cu peste 11 Ia sută, Să vă fie viata lină.
Ş-apoi frunză de muşcată Auzit în satul Cornem iar cea infantilă cu 10 la sută. Aceasta
Amu nu-i ce-a fost odată. datorită şi faptului că numărul unită Cules de I. S. NANIA
Cîtu-i satul nost’ de mare Cnies de ţilor sanitare s-a dublat faţă de 1944. de la I. Vişincseu, colectivist
Numai tri au supărare CHIRA VERA comuna Teiu, Topoloveni-Piteşti
Tg. Lăpuş, reg Baia In anul 1957 urmînd îndemnul par
Mare tidului, numeroase familii de ţărani
■ n fata căminului cultural calea agriculturii socialiste.
din comuna Boarta, raionul •Azi, satul este complet coope-
Mediaş, e forfotă mare. Echi rativizat. încă de acum doi
pa artistică se pregăteşte să ani în casele cetăţenilor a pă
plece în comuna învecinată, truns lumina electrică. In sat
Seica Mare. In cîntecele fete există peste 60 de aparate de
lor şi băieţilor din echipa ar radio (înainte nu exista nici-
tistică, autocamionul colectivei unul). Aproape nu există fami
din Seica Mare porneşte la activăm laolaltă în cadrul că La privirile mele mirate, cuţitele, după cum voia inima lie care să nu aibă copii în
drum. minului cultural. Si pentru I. Bleoca preşedintele colecti lor cîinoasă Numai că nu Ie-a şcoli superioare sau profesio
Am rămas într un grup cu asta mai primim şi îndrumare, vei, mă lămureşte : fost pe vrere, ci. dimpotrivă, nale. Astfel Constantin Ari-
foştii mei consăteni : Ionel nu numai sprijin. — Aşa ii zicem noi ajutoru neam unit inimile si braţele. mie. din patru băieţi are doi
Bleoca, preşedintele GA.C din Prin faţa noastră trec cîteva lui pe care-I dă fiecare om din Aşa am ajuns să avem in sat medici si altul învăţător. Can
Boarta Motok Sandor si tohan care încărcate cu cărămidă. sat celui careşi construieşte o qospodăne colectivă si o did Opriş are un băiat profe
Miiller, deputaţi in sfatul Miiller ne întinse mina si ple o casă indiferent de ce naţio întovărăşire care. nu întîmplă- sor şi unul inqiner. Dumitru
popular comunal si cu Dumi că qrăbit : nalitate este. Azi nu mai fa tor se numesc ..înfrăţirea” Ro Duca o fată învăţătoare etc-
tru Opriş şi Katila Ianoş. cem clacă pentru moşieri, ci mîni maqhiari şi saşi, care Colectiviştii si intovărăşitii
— Astfel de bucurii n-am a- — E cărămida mea- îmi înalt muncim să ne ajutăm unii pe altădată erau învrăjbiţi de ex şi-au construit în ultimii cinci
casă nouă si tovarăşii mă aju
vut în tinereţe — spune ca tă... alţii ■ Munca voluntară care ploatatori muncesc azi împre ani mai mult de 30 de case
pentru sine Katila Ianoş. pri a devenit un obicei în comu ună uniţi ca fraţii născuţi de noi. în acest sat care nu cu
vind după camionul ce se în Printre cei care transportau na noastră, a pornit de la con aceeaşi mamă. prinde decît 150 de gospodă
depărta. Ca să fi putut organi cărămida am recunoscut pa struirea căminului cultural a- La căminul cultural, sub rii.
za înainte vreme o serbare îţi Dumitru Zaharia pe Feri baci, cum zece ani. La îndemnul conducerea comuniştilor s-a
trebuia autorizaţie de la pre pe badea Nicolae Opriş- partidului, romîni maqhiari si depus o stăruitoare si rodnică Multe s-au schimbat de cînd
fectură. Pe deasupra veneau si — Parcă sînt mai mulţi ro saşi am muncit voluntar la ri muncă pentru antrenarea tutu am plecat din satul natal. Si
cîţiva jandarmi. Saşilor si un mîni şi maghiari — zic — deşi dicarea căminului vreme de o ror sătenilor în munca de ri aci. ca în toate satele patriei,
gurilor nu li se îngăduia or Miiller e sas.-. lună Ziceau chiaburii, rînjind, dicare a comunei. Munca cul viata cea nouă înfloreşte ne
ganizarea unor asemenea ser — S-a nimerit aşa — răspun încetat
bări. de Katila Ianoş. Poate saşii îl că zidim o măcelărie, ţi-aduci tural educativă dusă de cămi
— Acum — intră în vorbă vor ajuta la zidărie. Toţi oa aminte. Ianoş baci ? nul cultural a ajutat pe oameni AURELIU DOMŞA
fi Miiller. romîni, şt maghiari, menii din sat ii vor face cîte — Da — interveni acesta. să înţeleaqă justeţea politicii întovărăşit
şi sasi muncim împreună sf o zi de ..clacă"... Spuneau că ne vom tăia cu partidului şi să pornească pe comuna Peţelca, raionul Alba
