Page 24 - Albina_1959_09
P. 24
IERI
Spun cronicile că s-a-ntins văpaia
sub trăsnetul cumplit, ca la un semn.
din Cotroceni şi pînă-n Dămăroaia,
de-au ars clădiri şi poduri lungi de
lemn.
Cu furii oarbe, au lovit, amare,
stihiile cereşti şi pămînteşti,
şi başibuzuci în pungă grea şi mare
ţi-au stors în aur, vlaga Bucureşti.
Rămaşi ca după chinul de pelagră,
gemînd, flămînzii se trezeau în zori,
curgea pe Dîmboviţa apa neagră,
iar plopii arşi păreau sperietori.
Şi iar, din truda-nfometatei gloate
se ridica oraşul din pămînt —
ca Phoenix — peste vremi întunecate
din propria-i cenuşă renăscînd...
AZI
Un hronic aurit deschis acum,
veni, trecutu-ntunecat să-l spele,
cînd plin de-avînt e fiecare drum
sub pulberea de soare şi de stele.*
Pe schele, sus, neostenitul roi
giganţi înalţă-n fiecare casă —
de la Floreasca-n Bucureştii-Nof,
din Cotroceni, în Vatra Luminoasă,
Cu braţele întinse, de neon,
ne-ntîmpină măreţe bulevarde
şi singurul incendiu pentru om
nestins nicicind — e-n inima ce arde!
Vedere din centrul Capitalei E-n inima ce-n Griviţa, mai ieri,
Foto Agerpres din helicopter a înfruntat vitează asuprirea,
iar cei căzuţi, prin noapte — făclieri,
ne-au arătat — ca Danko — fericirea*.
C A P IT A L A N O A S T R Ă D R A G Ă
S-ar spune despre oraşul Bucu cenâ. Problema spaţiului de locuit ei, fără entuziasmul şi imaginaţia MIINE
reşti, oraş care are în urma sa îşi capătă în fiecare ceas o rezol lor creatoare, fără participarea lor,
cîteva secole de viată, că poate fi vare şi in puţin timp ea va fi tre n-ar fi de închipuit ridicarea oraşu
socotit bătrîn. Cu atît mai mult cută în şirul amintirilor. lui de mîine. însuşi planul de refa Cu fiece prilej, de obicei,
cu cit aceste secole se aşează Ideia care stăpîneşte viitoarea în cere şi dezvoltare este făurit de oa cinstim mulţimii neînfrîntu-i geniu.*
pe urme mai vecni, datină, după făţişare a Capitalei este desfiinţa meni ridicaţi din rîndurile clasei Ne cheamă, azi, cu toată vraja ei -
părerea arheologilor, încă de acum rea mahalalelor, a periferiei, care muncitoare, cunoscători ai trecutu o nouă jumătate de mileniu...
zece mii de ani. Data precisă a în însemna pînă nu demult o adună lui şi în stare să privească departe,
fiinţării acestoi cetăţi nu se cunoaşte tură de cocioabe, izolate de marea spre anii în care aici, pe malurile
Sus aripile-ţi 1 Vultur fii şi creşti -
încă. Cercetînd unul din hrisoavele circulaţie a oraşului, alungate de la Dîmboviţei, se va fi desăvîrşit revo în zborul tău de neoprit, în vreme,
lui Vlad Ţepeş, întocmit la 20 sep bucuriile lui. încă de pe acum, noile luţia socialistă şi Bucureştiul va in mîndrie-a ţării noastre romîneşti.
tembrie 1459. aflăm că el pomeneşte cartiere : Ferentari, Vatra Luminoa tra în comunism. O asemenea operă Cu struguri, cu gutui şi crizanteme,
pentru prima oară de «Cetatea Bucu să, Floreasca, Bucureştii Noi, încon gigantică nu putea fi înfăptuită de-
reştilor". Aşadar, la această dată jură oraşul cu o reţea de clădiri cît de un popor liber, care gindeşte
oraşul intră în istorie. Este intere moderne, întinse spaţii verzi, teatre în viitor, şi transformă visurile în Septembrie-ţi surîde a belşug, —
sant câ toate mărturiile râmase de şi staţionare, pieţe şi magazine. realitate, muncind cu entuziasm sub în toamna asta totuşi trecătoare...
la călători sau de la băştinaşi Toate acestea vor face ca viaţa conducerea înţeleaptă a partidului Dar aripile — furtunos — îţi fug
vorbesc despre farmecul tineresc marelui oraş să se împartă deopo clasei muncitoare. spre primăvara lumii viitoare!
al oraşului, şi despre sufletul trivă pe toată întinderea lui. Bucu
mereu vesel al locuitorilor săi. reştiul trebuie să crească mai mult NFCOLAE JIANU GHEORGHE SCRIPCA
.Bucureştiul este un oraş cu totul în înălţime, pentru a se cîştiga ast
oriental, in ciuda unor aspecte mo fel spaţiul necesar parcurilor, stră
derne". spune la 1861 un călător zilor largi şi monumentelor. Munci
numit Isambert şi adaugă că oraşul torului nu-i plac munţii de beton
are o înfăţişare „cu adevărat ferme lîngă care firul ierbii nu poate răz
cătoare”. De acest farmec au fost bate şi nici lumina soarelui. Nu-i
impresionaţi mulţi drumeţi, chiar plac străzile înăbuşitoare, circulaţia
cînd criticau oraşul pentru străzile gîfîită şi obositoare. In viitorul oraş,
lui noroioase şi prăfuite, pentru car pentru fiecare locuitor va exista un
tierele mizere în contrast cu stră'.u- spaţiu liber de 27 metri pătraţi.
cirea caselor boiereşti. Aşadar, Decenii de-a rindul, clasa munci
Bucureştiul nu este un oraş bătrîn, toare n-a putut ajunge la marile co
în ciuda veacurilor pe care le nu mori ale culturii şi artei, cu setea
mără, în ciuda legendelor care ii ei de frumuseţe, stăvilită atita vre
fixează temeliile chiar înaintea erei me, ea construieşte acum monu
noastre Desigur, se va scrie c'ndva mente şi fîntîni care încîntă ochiul
acea carte care să cuprindă poves şi face ca trecerea de-a lungul ora
tea bucureşteanului de rind, a omu şului să fie odihnitoare. In împreju
lui harnic care a înfrumuseţat cela- rimile oraşului, în curînd toate lacu
tea, cu grădini, cu palate şi monu rile vor fi asanate, creîndu-se astfel
mente. a omului care a fost şi e3te mari spaţii de recreare. Clima Bucu-
păstrătorul tinereţii veşnice. reştiului va fi îndulcită prin făurirea
Cine l-a văzut pe bucureştean în unor perdele forestiere care, împre
zilele lui August 1944 a înţeles de ună cu pădurile existente, vor tri
unde vine sufletul veşnic tînăr al mite spre oraş unda lor de răcoare,
oraşului său. Atunci ieşeau din ile vor chema ploile şi vor opri vîntu-
galitate nu numai partidul comunist, rile.
ci mii şi mii de bucureşteni a căror împlinirea a cinci sute de ani de
viată se petrecuse la fund, sub po viaţă găseşte bătrîna, dar mereu
deaua de aur pe care trîndăvea tînăra Capitală sub stăpînirea agi
burghezia şi moşienmea. taţiei neistovite a şantierelor, sub
La cinci sute de ani de la intra forfota basculantelor, cu schelele
rea sa în istorie şi la cincisprezece înălţate spre cer. In afara arterelor
ani de la eliberare, Bucureştiul îşi strălucitoare, a parcurilor şi monu
trăieşte din plin maturitatea. Păs- mentelor, a fintînilor arteziene, tea
trîndu-şi farmecul de care vorbesc trelor şi stadioanelor, Bucureştiul
vechii călători, Bucureştiul se în anilor ce vin va moşteni şi mişca
dreaptă azi cu paşi sănătoşi spre rea vie a acestei epoci de mare şi
socialism, intră in epoca sa de aur. neasemuită poezie. Fără îndoială că
O cerce’are fugară a tiparelor în şi peste secole se va vorbi despre
care va creşte şi de azi înainte, ne aceşti ani în care, ca un Făt-Fru-
arată că se va depune aici o mun mos, oraşul a crescut mai mult desît
că uriaşă. încă de pe acum răsar, în decenii de-a rîndul.
sub ochii noştri uimiţi, marile clădiri Elementul cel mai preţios al Bucu-
ale Bucureşhului modern. S-au năs reştiului au fost şi vor fi totdeauna
cut cartiere noi pe locuri unde altă locuitorii săi vioi, cinstiţi şi munci
tori, inteligenţi şi veseli. I-am văzut
dată domnea mizeria csa mai crin- în vara asta muncind la înfrumuse
ţarea oraşului cu nevestele şi cu
copiii, în ceasurile lor libere. Fără Casa creaţiei populare. Desen de pro}. IOAN C1RDEI
