Page 26 - Albina_1959_09

De la hrisovul lui Vlad Ţepeş jefuirea ei de trupele germane. i
în conflictul mondial uşurind astfel
Ca urmare a greutăţilor de război
şi sub influenţa Marei Revoluţii So­
la Bucureştii zilelor noastre cialiste din Octombrie se creează în
Cău-
ţară o situaţie revoluţionară.
tînd să pună stavilă numeroaselor
greve şi demonstraţii, la 13 decem­
La 20 septembtie 1969, oraşul1 şoaiei, unde erau reţinuţi captivii. brie 1918, guvernanţii reacţionari
Bucureşti, capitala Reţntbliieii Popu­ In urma salvelor trase de ofiţerii organizează masacre în piaţa Tea­
lare Romîne, a sărbătorit cinci Prof. FL. GEORGESCU reacţionarii, masele populare dînd trului Naţional. Singerousele repre­
veacuri de la cea maj veche men­ director al Muzeului de năvală în prăvăliile ' de arme din siuni nu au putut fringe avîntul de
ţiune documentară desfcre. şrdsten- Istorie a oraşului Bucureşti mahalaua Creţulescu, s-au înarmat luptă al clasei muncitoare. Demon­
ta sa. cu puşti şi săbii. Au fost ridicate' straţiile se ţin lanţ, iar în 1920 iz­
Numele de Bucureşti se întîlneşte baricade în faţa palatului. Din lista bucneşte greva generală a muncito­
pentru întîia dată la 20 septembrie ruse a fost ridicaţ un nou plan al oelor morţi si răniţi rezultă că în rilor. Ca o încununare a acestor
1459, într un hrisov slavonesc dat Capitalei (1807) şi tot atunci au apă­ fruntea acestor evenimente, care au evenimente şa ca o dovadă a matu­
de domnul Ţării Romîneşti, Vlad rut pentru întîia oară „despărţămin- zdrobit acţiunile boierimii, se aflau rizării luptei clasei muncitoare din
Ţepeş4 pentru a întări mai multe tele" Bucureştilor in cele cinci cu­ mici meseriaşi, vizitii, sărăcimea ve­ . patria noastră, în mai 1921 ia fiinţă,
moşii unor. boieri olteni ; documen­ lori sau ,,boiele“, cîrmuile de comi­ nită din toate mahalalele oraşului. in cadrul primului său congres care
tul se încheie cu următoarele cu­ sari sau pristavi. înlocuind vechile Cîteva zile mai tîrziu, la 29 iunie, a avut loc în Bucureşti, Parti­
vinte : ,,S-a scris în septembrie 20, plăşi. bueureştenii au intervenit pentru a dul Comunist din Romînia. partid
în cetatea Bucureşti, în anul 6968 zdrobi un alt complot al reacţiunii, marxist afiliat internaţionalei a IlI-a
(1459)“. S-au, luat măsuri edilitare privind iar în august cînd Soleiman paşa, comunistă. înarmat cu învăţătura !o
Primele decenii de viată ale Bucu­ repararea podurilor, curăţirea uliţe­ comandantul trupelor otomane, a marxist-leninistă, P.C.R. a devenit
reştilor veacului al XV-lea sînt as­ lor, prevenirea inundaţiilor şi a in­ intrat în oraş, peste 40.000 de oameni conducătorul încercat al clasei
tăzi foarte puţin cunoscute; de cendiilor. au manifestat pentru constituţie şi muncitoare, dînd linia strategică
abia din a doua jumătate a veacului Nemulţumirile poporului copleşit pentru cuceririle revoluţiei. şi tactică a luptei împotriva ex­
al 16-lea Şi >n veacul al 17-lea se de dări şi de exploatarea care-1 a- Dezvoltarea relaţiilor capitaliste ploatării. In ani'i grei aii crizei
înmulţesc ştirile cu privire la oraşul păsa. izbucnesc cu violenţă în 1821, în cele două ţări romîne au creat din 1929—1933 P.C.R- a mobili­
nostru. cînd masele de ţărani, meşteşuqari condiţii favorabile unirii Moldovei zat proletariatul, elementele cinstite
Un călător străin, Paul Strass- şi tîrqoveţi se ridică împotriva asu­ cu Ţara Romînească. Eveniment pe­ ale intelectualităţii şi ţărănimea la o
burg. sosit în 1630 la curtea lui pritorilor sub conducerea lui Tudor trecut în prima lună a anului 1859, luptă comună împotriva căilor cri­
Leon Vodă Tomşa arată Bucureştii Vladimirescu. actul Unirii a fost înfăptuit ca rezul­ minale prin care burghezia preconi­
ca fiind o aşezare întinsă, cu toate Răscoala lui Tudor a avut urmări tat al acţiunii prompte şi entuziaste za să iasă din acest impas. Proleta­
străzile şi pieţele pline de mărfuri însemnate şi pentru Bucureşti, deoa­ a maselor populare. Legîndu-şi as­ riatul din Capitală a stat mereu în
scumpe, expuse la vînzare de negus­ rece intrarea lui în Capitală, în mar­ piraţiile de îmbunătăţire a situaţiei fruntea acestei lupte. In primele luni
torii italieni, greci, armeni şi turci. tie 1821, în fruntea pandurilor, a fost lor, orăşenii de rînd, micii mese­ ale anului 1933 lucrătorii de la Ate­
In această perioadă se adînceşte privită de locuitorii oraşului ca riaşi, ţăranii au sprijinit cu multă lierele C.F.R. sub conducerea P.C.R.
exploatarea ţărănimii şi sărăcimii începutul realizării idealului de li­ dîrzenlie dubla alegere a lui Alexan­
ttrgurilor. ascuţindu-se continuu bertate naţională. dru Ioan Cuza. Unirea Moldovei cu au înscris o eroică pagină în istoria
lupta de clasă. Una dintre cele mai In perioada Regulamentului Orga­ Ţara Romînească şi apoi războiul de poporului nostru. Dîrzenia miilor de
cunoscute răscoale ale maselor asu­ nic oraşul Bucureşti a suferit im­ independenţă din 1877-1878 au creat ceferişti care culminează cu luptele SUUULSJUUL .: JLSJLSiSi
prite este răscoala seimenilor si do­ portante prefaceri în opera de mo­ condiţii favorabile dezvoltării capi­ din 15-16 februarie, precum şi ataşa­
robanţilor din 1655, cărora li s-au dernizare. Pentru organizarea comu­ talismului în Romînia. Dezvoltarea mentul miilor de muncitori din oraş
alăturat ţăranii, meseria­ şi din ţară au demonstrat
şii şi tîrqoveţii săraci- trainica solidaritate a
Pe tărîm cultural în clasei muncitoare din
veacul al 17-lea se în­ Romînia.
fiinţează tipoqrafia Mi­ Minată de interese
tropoliei, de sub teascu­ străine de patrie, în iu­
rile căreia iese la 1678 nie 1941 dictatura fascis­
„Cheia înţelesului", cea tă antonesciană a tîrît
dinţii carta tipărită în Romînia în criminalul
Bucureşti. Da asemenea, război antisovietic. Pen­
la sfîrşitul acestui veac, tru scoaterea ţării noas­
se Întemeiază prima in­ tre din război şi pentru --iJLfLSţJUUULiUUUUUUJUlJUULSLSL^
stituţie de invăţămînt mobilizarea tuturor for­
superior dia Ţara Romî- ţelor împotriva clicii ex­
aească, Academia dom­ ploatatorilor, PC.R. deşi
nească, din chiliile mî- aflat în adîncă ilegalita­
aăstirii Sf. Sava (pe lo­ te a ştiut să antreneze
cul Pieţii Universităţii masele populare. Diferite
de azi), cu limba de pre­ afişe şi manifeste scoase
dare qreacă. din tipografia ilegală a
La mijlocul secolului P C.R. din str. Şcoala Flo­
al 18-lea dările mereu reasca au avut un pu­
sporite, împilările clasei ternic rol mobilizator.
stăpînitoare, care acţio­ Au avut loc numeroa­
na potrivit intereselor se acţiuni cfe sabotare
dominaţiei turceşti, au întreprinse de muncitorii
adîncit starea de mizerie de la Malaxa, Lemaitre
a majorităţii locuitorilor şi alte întreprinderi in­
Ţării Romîneşti. dustriale din Capitală.
Cronicele spun că Sprijinit de masele mun­
..prin ţară şi prin Bucu­ citoare. PjC-R. a pregătit
reşti gemea norodul de insurecţia armată din
aceste biruri, silindu-i august 1944 şi ieşirea
cu bătăi, cu legături, cu ţării din războiul anti­
patimi pentru luarea a- sovietic.
celor mulţi bani, pînă la Victoria insurecţiei ar­
atîta, cît mulţi au şi Noul cartier Floreasca din Capitală. Foto: Agerpres din helicopter mate din 23 August 1944
murit de bătăi"- şi răsturnarea dictaturii
Aceste abuzive măsuri fiscale cum nală, edilitară şi sanitară a Bucu­ capitalismului a fost însoţită însă militaro-fasciste obţinute sub condu­
şi trecerea pe seama domniei a reştilor s-au luat o serie de măsuri de continua ruinare a micilor pro­ cerea Partidului Comunist Roonin
unor suprafeţe importante din hota­ importante. prietari — meşteşugari, negustori prin acţiunea coordonată a forţelor
rul oraşului au intensificat lupta de Astfel la 1 ianuarie 1831 s-a în­ etc. — şi de exploatarea nemiloasă patriotice populare, a soldaţilor,
a lucrătorilor. In condiţiile unei bru­
clasă în Bucureşti. Astfel în luna fiinţat ,,Sfatul Orăşenesc al oraşu­ tale şi crude exploatări, clasa mun­ ofiţerilor şi generalilor patrioţi din
ianuarie 1764 porţile temniţei au fost lui Bucureşti", alcătuit din cinci citoare aflată în formare a început
fărîmate de masele largi populare. In membri cu atribuţii administrative. să manifeste tot mai puternice ten­ armată, în condiţiile loviturilor ni­
S a întocmit un nou plan al Capita­
mai 1765 are loc din nou o puterni­ lei în 1842. fixîndu-se totodată în­ dinţe revoluţionare. micitoare date armatelor fasciste de
că răscoală a rufeturilor (breslelor) tinderea ei prin aşezarea a 13 ba­ Astfel în 1872 a avut Ioc greva armata sovietică eliberatoare, a con­
la care se alătură robii şi poporul riere. S-a instituit, de asemenea, o lucrătorilor de la Regia de tutun şi stituit o cotitură istorică în viaţa
de rînd din Capitală. comisie de edilitate ce a continuat tot în acest an a fost creată „Aso­ poporului romîn.
In decursul războaielor ruso-turce pietruirea străzilor principale, ali­ ciaţia Generală a lucrătorilor din o
din 1768—1774, 1788—1792 şi 180&— nierea uliţelor şi a dat requlamente Romînia".
1812, trupele ruseşti, ajutate şi de pentru construirea caselor. In primele decenii ale secolului In cei 15 ani scurşi de la elibera,
,,volintirii“ romîni, au dus operaţii In ceea ce priveşte dezvoltarea nostru, Romînia trece la ultimul sta­ rea patriei noastre de sub jugul fas­
diu al capitalismului, la imperialism.
militare pe teritoriul Ţărilor Romî- culturală, trebuie menţionat faptul cist, oraşul Bucureşti a progresat atît
Caplitala cunoaşte o însemnată
ne eliberînd şi Bucureştii. că, încă de la 1828, au început să dezvoltare industrială care continuă de mult cît nu s-a dezvoltat in cinci
romîneşti
apară în Bucureşti ziare
Tratatul de pace de la Kuciuc-Kai- şi că şcoala grecească de la Sf. Sava, totuşi să rămînă unilaterală şi anar­ veacuri de existenţă. Capitala patriei
nargi (1774) înqrădind într-o oare­ înlocuită apoi cu şcoala romînească hică- Se creează uzinele Malaxa, fa­ este astăzi un oraş al construcţiei
care măsură monopolul economic a lui Gheorghe Lazăr, a devenit co­ brica de zahăr Chitila, fabrici de în­ socialiste, un oraş al oamenilor
turcesc asupra Ţărilor Romîne şi legiul naţional, căruia i s-a alăturat, călţăminte. Marile bănci, în majori­ muncii. Numeroşi locuitori ai Capi­
asigurînd libertatea negoţului pe Du­ de la 1834, biblioteca naţională si tate cu capital străin, învestesc su­ talei, constructori ai vieţii noi, sînt
năre şi Marea Neagră, a grăbit muzeul arheoloqic. me importante în industrie. Această distinşi cu ordine şi medalii, cu tit­
procesul de descompunere a feuda­ In Bucureşti a luat naştere şi şi-a dezvoltare economică aduce uriaşe
profituri unui număr restrîns de îm­
lismului, îngăduind astfel apariţia desfăşurat activitatea societatea bogăţiţi, adîncind mizeria maselor luri de „Erou al muncii socialiste",
,,Frăţia", care a pregătit revoluţia
unor fenomene economico-sociale cu din 1848 şi in fruntea căreia a stat muncitoare. „Laureat al premiului de Stat" etc.
caracter capitalist în societatea ro- Nicolae Bălcescu, conducătorul con­ In urma accentuării exploatării, Mii şi mii de cetăţeni ai Bucureştiu-
mînească. secvent al revoluţiei, fiqura cea mai clasa muncitoare din Bucureşti îşi lor sînt fruntaşi la locul de produc­ o au o c o o c o o o o p o o a p p o o e g op o o o o o BP o o or o o o o o o o
Destrămarea societăţii feudale a luminoasă a vremii sale. intensifică lupta. Au loc numeroase ţie, inovatori, lucrînd cu metode per­
fost grăbită şi prin apariţia prime­ La 11 iunie, populaţia Bucureşti­ demonstraţii şi întruniri în sala băi­ fecţionate, contribuind la mărirea Şi
lor ateliere manufacturiere, instituţii lor a început revoluţia paşoptistă. lor Eforiei, sala Dacia şi circul Si-
industriale cu caracter semi-iobăgist, Pe str. Lipscani şi în actuala Piaţă doli ete. In 1910 are loc în Bucureşti îmbunătăţirea producţiei.
care aparţineau domniei, marii bo­ 1848 au fost citite articolele con­ congresul de refacere a P.S.D. Popu­ Toate aceste realizări ale oameni­
ierimi şi nequstori'Ior. stituţiei care prevedea desfiinţarea laţia Capitalei se solidarizează cu lor muncii din Bucureşti se in-
: rangurilor boiereşti, drepturi egale, acţiunile maselor ţărăneşti şi îşi ma­
In Bucureşti, administraţia provi­ nifestă opoziţia faţă de intervenţia scriu la loc de cinste în bilanţul mă­
zorie rusă între 1806—1812 a adus emanciparea ţăranilor ş.a. Speriată ţării în războaiele balcanice şi în reţelor succese obţinute de poporul
însemnate servicii în opera de mo­ de masiva participare a maselor primul război mondial. nostru muncitor sub conducerea
dernizare şi dezvoltare edilitară a populare, reacţiunea a trecut la con-
Oraşului. tiralovitură, arestind în ziua de 19 Neţinînd seama de atitudinea cla­ înţeleaptă a partidului, pe drumul
3 Astfel din iniţiativa autorităţilor iunie guvernul provizoriu. Aflînd de sei muncitoare, guvernanţii burghe- luminos al socialismului.
aceasta, populaţia oraşului a asediat zo-moşierimii; preocupaţi de con­
'^ T r r r r r în n n r in f în grabă palatul de pe Podul Mogo- tinua lot îmbogăţire, au azvîrlit ţara ţm m n m n n f ir b