Page 27 - Albina_1959_09

Să pregătim din vreme

culesul şi vinificatia

Culesul şi vinificarea stru- Unităţile agricole socia­
qurilor sînt lucrări de care liste trebuie să comande de
depinde într-o m ăsură foarte pe acum la Institutul de
m are cantitatea si calitatea Cercetări Hortiviticole din
vinurilor. Acestea cer un Bucureşti fermenţii selec­
volum foarte mare de mun­ ţionaţi de care au nevoie.
că intr-un timp scurt. Este O mare însem nătate o are
cunoscut faptul că struaurii, data începerii culesului. In
o dată culeşi, nu pot fi păs­ acest an, datorită timpului
traţi în stare proaspătă prea rece din luna septembrie,
mult timp. De aceea, cam­ coacerea strugurilor evolu-
pania culesului trebuie pre­ iază încet. In acelaşi timp
gătită cu cea mai mare ari- ploile abundente pot provoca
iă. cu cîteva săptămîni îna­ apariţia mucegaiului pe stru-
inte de începerea ei. quri. Pentru a obţine vinuri
In acest an se anunţă o de calitate superioară si să­
recoltă foarte bună de stru- nătoase, nu trebuie grăbita
quri. Acest lucru trebuie să începerea culesului decît în
fie un motiv în plus pentru cazul cînd se observă apa­
a preqăti astfel culesul si riţia muceaaiului. In pod­
vinificatia, incit să nu se
piardă nici o picătură din goriile sau reqiunile unde
această bogăţie. Ce avem de timpul se menţine uscat,
făcut ? culesul struqurilor trebuie
Colectiviştii din Sintana, regiunea Oradea, au mărit în acest an capacitatea de tnsilozare a furajelor cu In primul rînd trebuie început ceva mai tîrziu si
226 vagoane■ lată-i în fotografie grăbind umplerea unui siloz a cărui capacitate este de 30 de vagoane. asiqurate din vreme spa­ numai atunci cînd zahărul
tiile de depozitare, utilajele
si materialele necesare. Tre­ adunat în struguri a ajuns
buie revizuite, reparate si la cantitatea maximă si boa­
C î t ma i m u l t e curăţate cramele si pivniţe­ că. Momentul începerii cu-
bele încetează să mai creas­
le. Acestea vor fi văruite cu
soluţie de lapte de var si leşului va fi stabilit în fie­
f u r a j e î n s i l o z a t e piatră vînătă, iar cu trei zile care regiune de staţiunile
înaintea începerii culesului
vor fi dezinfectate cu . fum experim entale viticole, gos­
Nutreţurile însilozate, aşa mai 40—50 la sută. Prin însilo­ cîte 8—10 tone de siloz pen­ podăriile de stat si între­
numita „păşune de iarnă" au zare consumul lor se ridică la tru fiecare vită mare. Colecti­ de pucioasă, 12 grame la prinderile vin-alcool. Gos­
căpătat în ultimii ani o largă 90—95 la sută. Dacă din canti­ viştii din Sîntana, regiunea O- metru cub). Pardoselile se podăriile colective, întovă­
întrebuinţare în hrana anima­ tatea de 5—6 milioane tone de radea, de pildă, au însilozat nu. vor spăla cu sodă, iar la
lelor. Experienţa practică a a- coceni ce se produc anual la mai pînă acum 278 vagoane, a- cele din păm înt se va înlo­ răşirile şi toti viticultorii
sigurînd 6 tone furaj de fie­
rătat că ele sînt consumate cu noi s-ar însiloza numai 30 la care animal mare. Ei au pre­ cui un strat de 5— 10 cm. cu trebuie să tină în perm anen­
plăcere de aproape toate spe­ sută, aceasta ar însemna un gătit pentru fiecare specie de altul proaspăt si se va stro­ tă leqătură cu aceste uni­
ciile şi categoriile de animale : spor de aproximativ 780 mili­ animale furajele cele mai po­ pi cu soluţie de piatră vî­ tăţi. .
vaci, porci, ol şi chiar păsări. oane unităţi nutritive, ceea ce trivite- Pentru vaci, de pildă, nătă. O atenţie deosebită tre­
Ca urmare, prin folosirea Iot ar permite obţinerea în plus a au însilozat porumb în ames­ Vasele de cules se vor buie acordată bunei organi­
tec cu sorg zaharat, pentru
se poate înlocui o parte din unei cantităţi de aproximativ 3 porci ştiuleţi de porumb în a- spăla cu sodă si se vor afu­ zări a muncii în campania
nutreţurile mai valoroase, cum milioane hectolitri de lapte. mesteg cu lucernă etc. Numai ma cu pucioasă. Butoaiele si de cules si vinificatie. In
ar fi de pildă concentratele In afară de cocenii de po­ pînă acum ei au obţinut o pro­ vasele de transportat vor acest scop trebuie asigurate
care primesc astfel altă între­ rumb şi de porumbul cultivat ducţie medie de 2.970 litri de fi de asemenea spălate cu torta de muncă si maşinile
lapte de la fiecare vacă. In vii­
buinţare. Prin însilozare se special pentru însilozare, In tor, prin folosirea furajelor în­ sodă, apoi clătite si afumate necesare. Trebuie întocmit
pot valorifica o serie de plan­ momentul de faţă se pot însi­ silozate ei vor spori si mai cu fum de pucioasă (1—2 un grafic de lucru al maşi­
te care în mod obişnuit nu sînt loza pălăriile de floarea soare­ mult această producţie. fitile de 10 grame la 1.000 nilor, ca si program area ju­
consumate de animale, cum ar lui, frunzele de sfeclă, restu­ Colectiviştii din Topraisar, litri capacitate! si se vor as­ dicioasă a transportului si
fi de pildă rogozurile, pana de rile de la grădina de zarzava­ regiunea Constanţa, au însilo­ tupa. Vasele noi vor fi ţinu­ recepţiei strugurilor. In uni­
stuf, etc. Insilozarea conservă turi, otava păşunilor şi fîneţe- zat pînă acum 200 din cele 290 te cu apă 7—8 zile. schim- tăţile mari socialiste se re­
vagoane de furaje planificate.
nutreţurile, împiedică pierderi­ lor. Acestea constituie resurse Ei vor asiqura cîte 7—8 tone bîndu-se apa la 2—3 zile comandă organizarea mun­
le de substanţe nutritive în locale care pot şi trebuie să fie de nutreţ însilozat pentru fie­ pentru a scoate taninul din cii în 2—3 schimburi, pen­
timpul păstrării, iar atunci cînd folosite în toate unităţile socia­ care animal mare. Şi colecti­ doage. Butoaiele care au tru a înlătura aglomeraţiile
se face în combinaţie cu me­ liste pentru îmbunătăţirea ba­ viştii din Coşereni, regiunea produs vinuri otetite se vor care duc de multe ori la
Bucureşti, sînt preocupaţi
să
lasă sau cînd se combină zei furajere. asigure animalelor furaje însi­ spăla cu apa fierbinte si pierderi de timp. si ca atare
diferite nutreţuri, le sporeşte Invăţînd din experienţa ani­ lozate. Ei au însilozat în afară sodă, iar cele puternic ote­ la pierderi de producţie.
valoarea nutritivă. lor trecuţi, multe gospodării de alte nutreţuri, 200 tone frun­ tite cu sodă şi acid sulfuric In acest an producţia de
Cocenii de porumb, de pildă, , colective şi-au propus ca în a- ze de sfeclă. Mari cantităţi de vinuri planificată este cu
în stare uscată, sînt consumaţi cest an să mărească cantitatea nutreţuri au însilozat gospodă­ (se toarnă acidul sulfuric 2.000 vagoane mai mare ca
riile colective din Ioan Roată,
peste apă). Apoi se zvîntă
de animale în proporţie de nu­ de furaje însilozate, asigurind Gh. Lazăr, Titu, regiunea Bucu­ anul trecut. Aplicarea- mă­
reşti, din raioanele Brăila şi si se afumă. La fel se curăţă surilor indicate va asiaura
W W W A V A V . W W A V .V V V .V .W .V .V A W A CăJmăţui, regiunea Galafeţ şi al­ şi vasele mucegăite. M ate­
tele. rialele necesare c a : sodă, realizarea si depăşirea aces­
Din păcate nu peste tot ex.s- sulf. metabisulfit, doage, tui plan. Astfel, renumitele
tă această preocupare Sînt cercuri, nituri trebuiesc podgorii ale tării noastre
| Pe primul plan recoltarea \ unele gospodării colective ale vor furniza oamenilor mun­
căror consilii de conducere nu procurate din vreme. Tre­ cii struguri, musturi si vi­
si folosi­
buie identificate
culturilor tîrzii dau atenţie asigurării nutreţu­ te la maximum toate capa­ nuri de cea mai bună cali­
rilor însilozate pentru iarnă. In
această situaţie se găsesc gos­ cităţile si spatiile de depo­ tate si în cantităti sporite.
podăriile colective din Stoe
In primăvara anului tre­ perioadă se pun bazele u- zitare, orice vas sau cister­
cut, ţăranii muncitori din nei recolte bogate de grîu în neşti-Giurgiu, Islaz şi Dracea, nă pentru a înlătura pierde­ Ing. C. POPESCU
raionul T. Măgurele, ca şi cele
comuna Bragadiru, raionul anul viitor. O mare însemnă­ din Brad, Haţeg şi ’lia regiu­ director al Direriiri de Viticul­
Zimnicea, au însămînţat po­ tate în acest sens o are data nea Hunedoara, unde însiloza rile de producţie din lipsă de tură şi Pomicultură din Minis­
rumb pe o suprafaţă de însămînţării. Bunăoară, ex­ rea nutreţurilor nici nu a în­ spaţiu. terul Agriculturii şi Silviculturii
2.053 ha. Cu toate că timpul perienţele făcute la staţiu­ ceput.
a fost aici în bună parte se­ nea experimentală Podul
cetos, datorită aplicării la Iloaiei au arătat că griul se­ în momentul de faţă timpul Pentru 50 vagoane sfeclă de zahăr predate fa­
timp a măsurilor agrotehni­ mănat la 1 octombrie a dat este foarte prielnic însilozări- bricii „Popa Şapcă“ din Giurgiu, colectiviştii din
ce, porumbul a crescut fru­ o recoltă de 2.643 kg. la hec­ lor. Folosindu-1 din plm. avem comuna Plosca, regiunea Bucureşti, au primii în
mos, anunţînd o recoltă bo­ tar, cel semănat la 20 octom­ posibilitatea să realizăm cele 4 afara celor 175.000 lei şi 4.000 kg. zahăr, gratuit.
gată. Dar cu toate că porum. brie. 1.693 kg., iar cel se. milioane tone de siloz planifi­
bul a ajuns în faza de coa­ mănat la 10 noiembrie, nu­
cere, recoltatul lui se desfă­ mai 867 kg. la hectar, (a- cate pentru acest an Pentru
şoară cu foarte mare înceti­ proape 2.000 kg. diferenţa). aceasta sînt necesare o serie
neală. Cauza ? Nu s-ar putea Ţinînd seama de toate a- de măsuri organizatorice :
vorbi de o cauză obiectivă. cestea, trebuie ca în comuna — Ritmul însilozărilor tre­
Faptul se datoreşte în pri­ Bragadiru ca şi în alte co­ buie intensificat prin folosirea
mul rînd lipsei de grijă a mune unde recoltatul cultu­ mijloacelor mecanice, tocători,
comitetului executiv al sfa­ rilor tîrzii nu se desfăşoară combine de cereale transfor­
tului popular comunal, cît şi satisfăcător să se ia măsurile mate etc.
a organelor agricole din co­ cele mai urgente pentru a — In gospodăriile colective
mună. Ca urmare a faptului termina recoltarea porumbu. trebuie să se organizeze bri-
că terenurile ocupate cu po­ lui în cel mult o săptămînă. qăzi şi echipe speciale, pentru
rumb şi alte culturi tîrzii Aceasta va îngădui executa­ însilozare.
n-au fost eliberate, nu s-au rea la timp a arăturilor, pre­
putut executa nici arăturile gătirea terenului şi însămîn- — Să fie folosite pentru in-
şi pregătirea terenului pen­ ţarea griului de toamnă. Ast­ silozare toate plantele care se
tru însămînţarea culturilor fel. pierderile la recolta de pretează la aceasta.
de toamnă. Iată, de ce, din porumb vor fi înlăturate a- Asigurind pentru iarnă o hra­
cele 1.957 ha. planificate, nu sigurîndu-se totodată condi­ nă abundentă şi variată anima­
s-au arat decît 267 ha. (14 ţiile pentru obţinerea unei lelor. vom obţine o cantitate
la sută). recolte bogate de grîu în a- sporit^ de lapte şi carne, iz­
nul viitor.
După cum se ştie, tnce- voare de însemnate venituri
p'nd din chiar această B. M. băneşti.
ALBINELE: — lifte, soft», dt zahăr aduce albina .asta 1L-*
W m V .V ,V A V A % \lW V V V V \A W V V V W r t,î ‘ Ingf IA. BOGDAN / ; , ' (Dţ*en de,NIC. N1COLAESCU)