Page 28 - Albina_1959_09

Drumul une

Sînt ani şi ani de cînd o cunosc pe Instructor de
Maria Zidaru. Am revăzut-o de cu­ In aceeaşi, s
rînd. Mă aşteptam s-o aflu mult gaz, patru f
schimbată. Am găsit însă aceeaşi pentru intrai
Mărie cu ochii aceia mici şi lumi­ tivă. Prinţ
noşi, aplecată peste hîrtiile cu si­ Vasile si M
tuaţia recoltării. înconjurată de A doua zi
cîţiva tovarăşi din conducerea colec­ a şcolii am
tivei. dinţă. Am
••■Dacă însoţeşti o zi pe Maria Zi­ pe catedră,
daru la treburile ei obişnuite în qos- meile întîrzi
podărie. s-ar părea că toate merg de Din uşa şcol
la sine, că peste tot oamenii îşi văd văd venind,
de treburile lor şi că este intr-un fel tul nostru e
o obişnuinţă ca preşedinta să treacă paie, cu och
şi prin sectorul acela. parcă ghemu
Lucrurile nu stau însă aşa. Sub a- Pe seară
parenta aceea de calm, Maria Zidaru Mi-am dat s
clocoteşte da energie şi ochiul ei de ta. Veneau î
gospodar vede lucrurile celă mai o dată. Cine
mici, amănunte care par fără însem­ chis şedinţ
nătate. Cu o vorbă spusă mai sever spun două v
lă qrajd. cu o qlumă la atelierul de dicat întruni
tîmplărie. cu o întrebare ascuţită pu­ bine ce-o să
să unui brigadier, Maria Zidaru îşi la cazan ? A
desfăşoară în fiecare zi forţele ca aspre, încorc
un comandant pe cim.pui acestei bă­ le spun, cur
tălii paşnice a belşuqului. cuvintul par
urmînd inc
Fosta casă boierească a moşierului
Horwatb şi-a schimbat cu totul înfă­ altfel decît
bunii noştri-
ţişarea. Nu numai prin faptul că pe răcie- Le-ar
frontispiciu] ei stă firma roşie pe de aici din
care scrie cu litere mari „G.A.C. ceput să ]-
„Steagul lui Lenin" si prin noua des­ dusă de la
tinaţie pe care această casă a pri­ nata viaţă a
mit-o, ci şi prin faptul că este o nu citeam
casă vie. plină de oameni, de frămîn- urmă cu tre
tări creatoare, de bucurii si năzuin­ de carte — i
ţe. Aici. cu zece ani în urmă, cîteva ascultau- Tot
familii au pus inscripţia ..Steaqul lui minunat. Era
^A hiea m ahi£ol dke/duki ş i £cSefdâjtL Lenin". Simbol cu care păşeau pe fumeqa şi nr
drumul cel nou. Aici. multă vreme
bine salurile
după ce fusese aleasă preşedintă, despre fraţii
Maria Zidaru, fosta slujnică, se oprea Uniune...
pe a treia treaptă a scării cuprinsă Aşa a îi
Se împl.'nesc şapte ani de la adopta­ care-şi găsesc întruchipare în orîndu- pide a construcţiei socialiste la oraşe viaţa noastră
rea Constituţiei R.P.R., în care po­ irea noastră de stat democrat-popu- şi sate, puterea noastră populară a de aduceri aminte..- „Scara boieri- an. în auqus
porul muncitor, adevăratul stăpîn al lară, bazată pe participarea celor mai putut trece, în martie 1959, ia desfiin­ lor“- Şi tot aici la 6 septembrie anul şi Pe mine
tării a văzut şi vede tabloul vieţii sale largi mase populare la exercitarea pu­ ţarea completă a rămăşiţelor oricărei acesta au oprit maşinile, camioanele, Eram prima f
noi, al cuceririlor sale istorice, a nă­ terii, la conducerea treburilor de stat. forme de exploatare la sate. motocicletele şi bicicletele cu acti­ lectivă din t
zuinţelor sale cele mai înalte. Oamenii Marile drepturi şi libertăţi consfin­ Datorită grijii partidului şi guver­ vişti de partid si de stat din regiu­
muncii numesc cu drept cuvînt Consti­ ţite de Constituţia noastră — dreptul nului, astăzi în t«ra noastră se creează
tuţia R.P.R., Constituţia construirii la muncă, dreptul Ia odihnă, la învă­ condiţiile culturale ale omului care ne. ziarişti, delegaţii de muncitori de In florăria
socialismului şi a făuririi fericirii şi ţătură, libertatea presei, a cuvîntului, trăieşte în era cuceririi Cosmosului. Ia Satu Mare. colectivişti din 10 din centrul o
bunăstării celor ce muncesc. întrunirilor etc. — erau de neconceput Tnvătămîntul şi cultura au pătruns sate. ţărani din împrejurimi, veniţi tele exotice
După cum se ştie, în constituţia Ro- în trecut. Astăzi, în tara noastră toate adine în mase, au devenit un bun al să ia parte la sărbătoarea colecti­ cuminţi în rî
mîniei burghezo-moşiereşti, ca de alt­ acestea ati o puternică bază materială; oamenilor muncii. Generalizarea învă- viştilor. fele, trandafi
fel în toate constituţiile burgheze, se toate aceste drepturi şi libertăţi se tămîntuiui de 7 ani în oraşe şi cen­ Aici, în fiecare seară cînd colecti­
vorbea în mod demagogic despre dezvoltă şi se lărgesc datorită dezvol­ trele rurale unde există şcoli de 7 clare ale < •'
drepturi politice egale pentru toţi ce­ tării eeohomiei naţionale socialiste pe ani, creşterea continuă a numărului de viştii se duc pe la casele lor, în ca­ Maria t
tăţenii, despre dreptul la învăţătură, linia ei mereu ascendentă, datorită şcoli şi cămine culturale, a cercurilor merele mari, sub lumina strălucitoa­ — îmi spuse
la asigurarea materială în caz de de cultură generală, b bliotecilor. a re a „lămpii lui Ilici". stau la sfat. voie si de
bătrîneţe, despre libertăţi cetăţeneşti. caravanelor cinematografice, stafiilor judecind lucrurile, hotărînd ce-i de
Dar care era realitatea ? In timp ce, de radio-amnl;ficare la care se adaugă nu numai de
de pildă, în „legea legilor" scria că DamenîTor mtmcff, cetiţeni zecile de mii de manifestări culturale făcut, brigadierii, contabilul, mem­ treacăt cu u:
fnvătămîntul elementar este obliga­ aî Republicii Populare Romî- prezentate de artişti profesionişti, brii consiliului de conducere si pre­ Desluşesc î
toriu şi g'afuit, cu ocazia recensămîn- ne, fără deosebire de naţlona avîntul mişcării artiştilor amatori sînt şedinta... bucurie- Per
tului făcut ?n 1930 a reieşit că mai tot atîtea dovezi că şi pe tărîm cultu­ Şi tot aici, pe aleea mărginită de
bine de 34 la sută din populaţia ţării Ktate saiî rasă le teste asigu ral articolele prevăzute în Constituţia venitul frumc
era analfab-tă. Ziarul „Tineretul" din rată deplina egalitate în drep­ R.P.R. sînt înfăptuite punct cu punct. piacarde multicolore care vorbesc duce colect
3 iunie 1935 scria că ..Feciorii de ţă­ Ca rezultat al eforturilor depuse de despre dezvoltarea qospodăriei. pe pune la înde
rani nu dau decît 13 -la sută copii turi în toate_ domeniile vieţii poporul muncitor, condus de partid, locurile unde altădată cîte un ţăran de la oraşe
pentru scoală primară, rănvnînd 37 la economice, politicei fi cultu­ pentru dezvoltarea tuturor ramurilor nevoiaş se oprea cu căciula în mină
sută fără acele minimale 4 clase rale. economiei şi culturii socialiste se îm­ numai sfeclă
prima-e". bunătăţeşte neîncetat viata oamenilor aşteptînd pomana boierească, stă o trie, nu nui
Unde era deci dreptul la învăţătură? (Dtn ari.W d CensflM?» muncii. O dovadă grăitoare, în acest placardă pe care scrie : „Structura auriu, ci si f
Unde erau celelalte drepturi ? Ele se sens, o consbtuie măsurile luate de veniturilor băneşti ale colectiviştilor*. menii au nev
realizau la fel ca şi dreptul la învăţă­ partid şi guvern pentru sporirea sala­
tură despre care se amintea. Desnre riilor reale ale muncitorilor şi tuturor 1949 1959 fericiţi*.
ce fel de „egală ocrotire" a cetăţenilor Case noi 79 132
putea fi vorba în statul capitalist? In­ categoriilor de salariaţi, pentru Case electrificate 2 87
tre muncitor şi capitalist. între tiranul creşterii continue a tortelor de pro­ creşterea veniturilor ţărănimii munci­
muncitor şi exploatatorii satului nu ducţie. toare, pentru construcţii de locuinţe, Radio 2 66
putea exista altă egalitate decît cea In 10 ani de dezvoltare planificată ocrotirea sănătăţii poporului, dezvol­ .. şi multe altele.
dintre „cal şi călăreţ" : iar legile sta­ a economiei socialiste, producţia noa­ tarea învătămîntului, artei şi culturii
tului burghezo-moşieresc erau un in­ stră industrială a crescut de patru ori ★
strument cu ajutorul căruia clasele şi jumătate: în anii puterii populare etc. Faptele arată că obiectivul stabilit
exploatatoare încercau să tină în frîu au fost construite 138 de fabrici şi de partid de a se termina în linii Camera mare, curată, frumos zugră­
pe cei mulţi şi exploataţi. uzine noi, iar alte peste 300 au fost mari în anii apropiaţi construirea vită, pare o seră. Atîtea vase cu
Acestei stări de lucruri ! s-a pus reutilate cu instalaţii şi agregate noi; socialismului şi de a se trece la etapa flori, atîtea coşuri măiestrite cu pan­
pentru totdeauna capăt tn tara noa­ s-au creat ramuri de producţie ine­ desăvîrşirii construcţiei socialiste, în­ glici colorate si cu diferite inscrip­
stră Sub conducerea partidului, clasa xistente înainte: de utilaj petrolifer
muncitoare în alianţă cu ţărănimea şi electrotehnic, tractoare şi maşini sufleţeşte milioanele de oameni al ţii s-au adunat aici de la sărbătoarea
muncitoare a alungat de la pulere pe agricole, îngrăşăminte chimice, fire muncii de la oraşe şi sate in lupta gospodăriei.
capitalişti şl moşieri în urma victoriei şi fibre sintetice etc. pentru o şi mai mare înflorire a O ascult povestind pe Maria Zida­
revoluţiei democrat-populare. Schim­ Datorită politicii de industrializare patriei. Realizarea acestui obiectiv ru despre începuturile colectivei lor.
bările petrecute în structura econo­ socialistă statul a creat o puternică măreţ va crea o şi mai puternică „Era în 1949 în anul acela primăva­
mică, politică şl socială din tara bază pentru mecanizarea agriculturii: bază materială pentru exercitarea ma­ ra venise mai devreme ca niciodată.
noastră au fost înscrise apoi tn Con­ peste 36.000 tractoare fizice, peste rilor drepturi şi libertăţi asigurate Zăpada se topea pe ogoare şi mugu­
stituţia R.P.R. Era prima constituţie 11.000 combine şl numeroase alte ma­ prin Constituţia tării noastre. rii îşi iţeau măciuliile crude-
a tării noastre care legifera stări de şini produse de industria noastră so­ De curînd poporul nostru a făcut cu De trei zile fierbea satul. întii s-a
lucruri înfăptuite, marile drepturi şi cialistă stau la dispoziţia ţărănimii mîndrie îndreptăţită bilanţul victoriilor anunfat la radio despre Plenara C.C.
libertăţi cucerite de popor sub condu­ noastre muncitoare. Sarcina trasată de sale din ultimii 15 ani. Profundele al P.M.R- din 3—5 martie cu privire
cerea partidului. Congresul al II-Iea al P.M.R. ca la schimbări înnoitoare înfăptuite sub la transformarea socialistă a agri­
Constituţia R.P.R. oglindeşte înfăp­ sfîrşitul anului 1960 sectorul socialist conducerea partidului sînt chezaşe ale culturii. Apoi cineva a adus un ziar
tuirea vie şl triumfătoare a celor mai •1 agriculturii să fie preponderent ca marilor drepturi şi libertăţi înscrise io care a trecut din mină în mînă şi
scumpe idealuri ale omenirii — idea­ suprafaţă şi ca productie-marfă a şi Constituţia R.P.R., de la a cărei adop­ .lumea se frămîntă. Ce are să fie ?
lurile de dreptate şi libertate socială. fost realizată. Datorită înaintării ra­ tare aniversăm şapte ani. Pe seară a sosit in sat un tovarăş „Prietenie* Sc