Page 29 - Albina_1959_09

I
glavit, din Piscu Vechi şi din multe
alte locuri. Cei din Podari nu s stră­
ini de lucrul acesta, ci dimpotrivă, in
toate raioanele furnizoare de sleclă,
fabrica a trimis în total 185 de dele­
gaţi. printre care numeroşi ingineri şi
tehnicieni, care îi învaţă pe oameni
meşteşugul cultivării sfeclei de la
arătura pentru însăminţare şi pînă Ia
recoltare. Materia primă aci fiind
exclusiv produsul ogorului, legătura
emei simple dintre cei din fabrică şi cei din sat e
multilaterală şi trainică. 200 de „sezo­
nieri", săteni din Podari şi satele în­
vecinate, s-au calificat la fabrică în
diferite meserii. Cînd au venit nu
la Satu Mare. Ultima dată cînd am trecut pe aici, ştiau ce-i aia ventil, centritugă, ce fe­
nina lămpii de satul arăta ca o gospodărie în plin nomen se petrece în pîntecul agrega­
scris cererea dereticat : peste tot erau grămezi de telor, de-i chimic sau fizic. Acum Ion
rodăria colec- cherestea, varniţe. uşi. ferestre, că­ . Papoi e brigadier la aparatele de di­
eram şi noi. rămizi. Lîngă şcoală se înălţau zidu­ fuzie continuă, iar Florea Croitoru la
1. rile căminului cultural în construcţie staţia de evaporaţie. Şi-au plecat de-
tie- Intr-o sală şi un cîmp de buruieni şi scaieţi co­ aici din Podari de la cazma.
itul pentru şe- borau pînă către stradă. ★
fată de masă Ultima dată 1... Dar asta a fost a- Combinatul din Podari, creaţie a
tit florile. Fe- cum 2 luni. cînd satul se pregătea regimului dcmocrat-popular, e cea
i neliniştită-.. să întîmpine cum se cuvine cele mai modernă fabrică de acest gen din
drumul să le două sărbători. Cea mare ,.23 Au­ ţară. întreg procesul de producţie e
casele din sa- gust" a întregului popor şi cealal­ mecanizat şi automatizat, tn interio­
acoperite cu tă, 10 ani de la înfiinţarea colectivei- rul halelor ai senzaţia ciudată că
iţe de geam şi Dar iată că a intervenit şi al trei­ totul se mişcă de la sine, că maşinile
de frig. lea eveniment: Partidul şi guvernul sînt singure. Arar se vede omul. A
. să sosească, răsplăteau cu titlul de Erou al Muncii dispărut cu totul ? Nicidecum. Pre­
eva le frămîn- zenţa îi e mai vie ca oricînd. TI afli,
vorbind toate Socialiste pe preşedinta qospodăriei dar înălţat pe o treaptă superioară a
lunat am des- agricole colective din Păuleşti, Ma- tehnicităţii. Ion Bănănoiu. candidatul
am apucat să ria Zidaru. Aşa că. colectiviştii din de partid, cînd îţi vorbeşte nu ia ochii
femeie s-a ri- Păuleşti au avut bucuria a trei săr­ de pe un anumit abac. Pare un pitic
„Spune mai pe lîngă masa de metal de lîngă el,
O să mîncăm bători. dar un pitic năzdrăvan care struneşte
i privit fetele ★ . -*2- a s sa -ja(C*T forţe de zdci de ori mai mari. „De
îndeam ce să Maria Zidaru mă ducea prin sat Tineri muncitori din SigHet, Baia Mare, pregătindu-se pentru examenul de mine depinde — zice — ca soluţia de
- să înţeleagă ca pe un copil şi rîdea : admitere la şcoala medie — curs seral lapte de var să Tie numai bună pentru
înteleaqă că filtrare. Dacă greşesc, nu iese zahă­
noi vom trăi — Vino să vezi. rul cum trebuie". A urmat o şcoală
arintii şi stră- Mi a arătat noua clădire a cămi­ de doi ani în specialitatea „purificări
ipsiţi de ’ să- nului cultural, cu zidul proaspăt Totul aici e nou- de zemuri". E d’n
Hai să citim tencuit şi văruit, cu firma nouă. cu Halele, agregatele familia unui mun­
a“. Şi am în- uriaşe şi mai pres-us C O M B I N A T U L citor cu braţele^
r-o c-“ ’lie a- olanele strălucitoare şi gardul miro­ de toate oamenii. El nu se Dutea să
desp .ninu- sind încă a răşină- Cu cîtă dra­ Combinatul de za­ nu-şi însuşească
lor. Prea bine goste arăta Maria Zidaru fiecare col­ hăr şi ulei este în DI N P O D A R I tehnica. Trăieşte e-
— până în ţişor. fiecare încăpere a căminului. al doilea an al acti­ Doca automatizării.
m neştiutoare vităţii sale. In 1957, Comunistul Con­
tăceau şi mă „Păuleştii e sat in întrgime colectivi­ la 2 septembrie, s-a - o producţie sporită de sfeclă de stantin Tudor de la „extracţie", are
tras maneta la .
te li se părea zat şi se cuvine să avem o viată cul­ tabloul de comandă şi coloşii albi şi zahăr. emoţii de licean : dă examene la
ală... Lampa turală bogată. Oamenii trebuie să curaţi din hala rafinăriei şi-au urnit Combinatul „Oltenia" a contribuit şcoala medie. 150 de tineri s-au specia­
! adunam mai înveţe încă mult de la ştiinţă". spinările metalice, pornind la drum la extinderea culturii sfeclei în regi­ lizat, în scurta existenţă a fabricii,
ept şi citeam fără oprire. Dacă-i întrebi pe munci­ une. Preţul de vînzare, ea şi celelalte ca filtratori, centrifugări, evaporatori,
e noastre din Vorbea tehnicianul agronom Ma­ tori ce a iost aici, o să spună „nimic, avantaje pe care statul le acordă cul­ fierbători.
ria Zidaru, care cu multă greutate, cîmp gol" şi în clipa aceea abia, mă­ tivatorilor sînt mai mult decît stimu­ Ici şi colo, la distanţe, cu mîna pe
şa a început cu preţul a zeci de nopţi nedormite, reţia construcţiei ridicată pe „nimic" latorii. Pentru 2 vagoane de sfeclă se manivele şi ochii pe cadrane, ei
... în acelaşi a reuşit, urmind îndemnul partidului, îţi apare covîrşitoare- In clipa aceea primesc 10.000 lei, 200 kg. zahăr gra­ domină cu ştiinţa tor agregatele, di-
tuit şi 7 tone de borhot pentru hrana
ntat colectiva să înveţe mai departe. Fotografia ei pleci cu gîndul de aici spre alte vitelor. Colectiviştii din Fărcaşele au rijîrjd procesul ascuns şi îndelungat
locuri, unde aşişderea n-a fost nimic
:s preşedintă. obţinut anul acesta 30.000 kg. sfeclă
;edintă de co- stă azi alături de ale altor zeci de şi s-au înălţat în cîţiva ani construcţii al prelucrării sfeclei. La capătul lui,
absolvenţi pe panoul cel mare al şco­ falnice, întruchipare vie şi luminoasa la hectar, iar cei din Galicea Mare în nesfîrşită bandă, curge zahărul.
lii din Cluj. ..Desigur, sînt recolte a cuvîntului partidului. Mi-1 închipui 35.000 kg. Unele căpăţîni depăşesc în E alb ca omătul, şi... dulce.
pe activistul, pe constructorul, pe topo­
bogate la noi i am reuşit ca la sfecla greutate 4 kg. Au scos producţii mari
riej colective metrul care au venit aici întîi şi au cei din Bratovoeşti, din Bîrca, din Ma- V. TOSO
-u Mare, plan- de zahăr să obţinem producţii de arătat cu mîna întinsă : „Acolo aşe­
zăm termocentrala, colo rafinăria, de­
45.000 kg. la hectar. ]a grîu de peste
iraos, aliniate pozitul, blocurile de locuinţe". Şi-n
fiolele, garoa- 2-500 kg. dar pămîntul poate să dea faţa ochilor lor nu se afla atunci de-
şi mai mult".
actă în apele cît cîmpul şi cîte un copac singuratic
★ populîndu-1 la mari răstimpuri. Legea nouă, legea dreaptă...
Povestea Maria Zidaru. La Pre­ Pe 32 hectare se întinde azi Combi­
fio! indva natul „Oltenia". Au apărut aevea ter­ F loare-albastră, prinsâ-n p leap tă') Nu-I m at la să pe dom nari
imenii au ne- zidiul Marii Adunări Naţionale, unul mocentrala, halele şi blocurile, cantina Legea nouâ, leg ea dreaptă, C a să fie tari şi mari.
ă fie fericiţi din tovarăşi a spus : „Ei Mărie, azi şi clubul. Aici sfecla de zahăr se pre­ A iâcut-o m uncitoru’ La chimir cu crăitari.
Le mînqîie în te judecăm"-.. Maria Zidaru a răs­ face în cristale, iar seminţele oleagi­ Să se bucure poporu’. L egea m ea. cui ti-a fost faur,
puns glumind : — „Judecati-mă dacă noase dau lichidul gălbui şi limpede. Munţi) mei gătiţi de nuntă, Fie-t zilele de aur 1
i de ginqăşie. Ingropată-i vrem ea cruntă
:i sclipiri de mă ştiţi că am făcut rele* — dar Acum fabrica de zahăr e cea care Domnii răi cu cap de oaie. Lege, cui te-a dai în tară,
lucrează din plin. Vezi sfecla apucată
ai presus de inima tot s-a făcut mică. de fălcile macaralei şi peste cîteva Codrii nu vi-i m ai despoaie. Fie-i v iata prim ăvară l.„
Mai tîrziu. cînd i-a fost prinsă în Cit din luptă, cît din vis.
florăria îl a- clipe, dusă de elevator în maşina de Aurul din zâcâtoare
Stă po d o ab ă sticlitoare.
bucuria de a piept steluţa de aur. cînd aplauzele spălat, apoi la cîntarele automate şi In cerceii tetelor. Al nostru partid te-a scris
enilor muncii au contenit. Maria Zidaru s-a retras la cele patru maşini de tăiat. După tre­ Pe cununa horelor... Şi te-a scris cu sînge viu,
cerea prin opăritorie. difuzoarele ex­
ii bucate, nu tntr-un colt să plingă. „Dar nu tî trag din tăiţei zahărul. Borhotul de Şesuri, şesuri, m indre şesuri. Oropsit să na m ai fiu —
pentru indus- crede ? Am plîns. ca o proastă. Or sfeclă văduvit de ultima rămăşiţă de G las de grlnâ $1 de presuri. L egea dreaptă, leg ea nouâ
I şi porumbul vrut tovarăşii mei să mă aline, dar dulceaţă se scurge alături. (E alimen­ De presuri, de cioclrlie, N ouâ ni le dâ. doar nouâ I ţ
.pentru că oa- n-au putut". tul atît de îndrăgit de vite). Siropul Bine-i în qospodârie 1
flori ca să fie Cînd au aflai marea veste, colec­ obţinut are 16-18 la sută concentraţie Cine mi-a ştiut am ara’ ') Pleaptă «=■ reverul hainei.
de zahăr, dar e încă plin de impuri­
tiviştii din Păuleşti au telefonat la tăţi. Curăţirea lui se face cu bioxidul M încâ pită ca zahaiu’
Bucureşti să o felicite, să-i spună că de carbon şi lapte de var. după care Şl b ea vin roşu ca |aru’. Cules tn comuna Du-
sînt mîndri de preşedinta lor, de înal­ trece prin filtrele mecanice de vacum- Şi iar verde floare-albastră mitiita, raionul Bistriţa
regiunea Clui
Legea nouâ, le g ea noastră,
ta distincţie ce a primit-o. Şi ea le-a Melasa obţinută după evaporarea apei
are gustul şi culoarea caramelei, lată
răspuns emoţionată, fericită: „Nu pe scurt fazele acestui interesant pro­
mai spuneţi a$a, doar pentru toată ces de producţie.
colectiva am primit-o*. *
Şi-am intrebat-o: .,Ce-ti mal Afară munţii de sfeclă cresc şi scad Veni vremea noastră, bună...
doreşti acum ?“ şl iarăşi cresc. Din toată regiunea
Craiova şi din părţile apropiate ale
— Acum ? Nici nu ştiu ce as pu­ regiunilor Bucureşti şi Piteşti, în zeci Floricea ciescută-n poartă Dar partidul cel iubit,
tea să-mi doresc- Nu ştiu cum încape de vagoane, de camioane, zi şi noapte, Prea am fost bătut) de so artă 1 Prinsul ti l-a potolit.
Să ti ştergi neguri de pe fată.
în piept inima mea, atît o simt de e adusă sfecla. Toate gospodăriile de La inim ă cu arsură Nu tl-a dat şterqai de a tâ
Şi lacătul pus la gură —
stat şi colective din regiune şi toate
mare I Parcă poţi găsi cuvintele care întovărăşirile au contracte cu fabrica C ă noi n-am avut cuvînt Şi ti l-a dat de lum ină
să spună partidului toată recunoş­ din Podari. Fabrica face faţă cu suc­ Şi la bogaţi crezâm int. C îte-au fost să nu mai vină I
tinţa mea ? Fiecare zi din viaţa mea, ces necurmatei avalanşe de sfeclă. Dar făcu norodul lege : Şl norodul tăcu leqe.
din ultimii 15 ani. fiecare bucurie Anul trecut campania de prelucrare a Rodul ei. azi îl culege 1 Ce e stea. de nor s aleg e —.
Pelinitâ din colină
sînt leqate de partid. Cîte n-au fost început la 25 august şi s-a încheiat la Veni vrem ea noastră plină, Ce e tlnăt si frumos,
în aceşti ani I Cîte frămintări în 5 noiembrie. S-au prelucrat 8.450 va­ C a prim ăvaia-n grădină. Răsădim pe plai tn ios.
timpul acesta şi întotdeauna am gă­ goane de sfeclă. Anul acesta a început Prim ăvara tot mal p leacă. Legea scum pă leg ea bună
sit înţelegere la. tovarăşii noştri, şi la 8 august şi va ţine pînă aproape Vrem ea stă să ne petreacă V iata noastră o-ncunună
doară am avut destule greutăţi şi de 15 martie, adică va fi cam de două Pînâ-n viitor, departe — C a tloarea. şir de vflcele
năcazuri. ori mai lungă. Numai regiunea Cra­ Şi lum ina el ne-o-m parte.„ Şi m uguraşul, smicele...
Doresc un singur lucru. Ca toate iova va furniza fabricii 40.000 va­ Ţară. tară, m îndrâ fată. Lege bună. tainic pom.
femeile, toţi oamenii din tara noastră goane. Din carş se poate trage conclu­ Mult ai fost în d o lia tă ; Rod, tl-e d ragostea de om >
să fie atît de mulţumiţi cum sînt zia că producţia de sfeclă este mai Din april şi pîn-la moină. Cules tn comuna Făr­
păuleştenii noştri...- mare ca oricînd. E deocamdată pri­ Suspinai cu glas de doină ; caşele. raionul Caracal,
mul răspuns al ţărănimii muncitoare C îtă apă. a curs la vale. regiunea Craiova do
fe SCHULHAN TANIA LOVINESCU de aiei' la chemarea partidului pentru Erau lacrim i d e-ale tale... ION SOCOL