Page 3 - Albina_1959_09
P. 3
l i . l f i i . i j A w l f u / i i i l i
Gospodăria agricolă colecti vor scoate 2.000.000 lei, cu ju sînt brigadierii şi şefii de e-
vă .,23 Aucjust" din comuna mătate de milion mai mult de- chipă. Urmând recomandările
Cumpăna, reqiunea Constanta, cît fusese prevăzut) sau core- organizaţiei de bază şi ale co
e o gospodărie mare şi bo andru. (care le va adune mitetului raional de partid,
gată- Ea cuprinde totalitatea 250.000 lei). Tudor Pintea. pre conducerea gospodăriei a com
populaţiei din cele două sate: şedintele, spune de fiecare da bătut practica perindării fără
Cumpăna şi Straja. tă cu tîlc: „Milioanele noastre, rost a cadrelor, oferind con
Venitul gospodăriei depăşea iată-le, aşteaptă să fie culese". diţii brigadierilor şi şefilor de
în anul trecut suma d-e patru Recolta de grîu din acest an echipă să rămînă vreme în
milioane lei. La sfîrşitul a- a pus colectiviştilor problema delungată la posturile lor de
cestui an el va ajunge la nu uşor de rezolvat a înmaga- conducere, să adîncească ast
6.441.700 lei. După calculele gazinării, fără să mai socotim fel problemele, să cunoască
făcute se presupune însă că cele 78 de vagoane contractate bine oamenii, să organizeze
va trece de 8.000.000 lei. In cu statul şi livrate de acum. treaba cu pricepere- Se caută
1960 cîştigul net va fi d'e Tot ce-a fost spaţiu gol este Ca Şi membrii brigăzilor să-şi
10.000. 000 iei. In acest an vor ocupat de grlu. S-a luat mă păstreze locurile, şi e vorba în
intra pe rod 36 hectare de vie, sura ca el să fie împărţit cât deosebi de brigăzile unde se
vor fi îngrăşaţi 1.000 de porci, mai grabnic membrilor pentru cere o mai mare specializare.
vor fi mai mari şi mai renta descongestionarea magaziilor Dintre brigadieri, Dumitru
bile fermele de vaci şi păsări. supraîncărcate. Imaginai de Drăguşin se află de 7 ani în
Gospodăria colectivă numără belşug o dă şi sectorul * zoo această funcţie. El poate spune
în prezent 56 de construcţii, tehnic. Cuvîntul de ordine la multe din experienţa lui, des
un mare număr de unelte şi ferma de porci este: „De la fie tul de bogată de acum.
maşini, animale de muncă. 6 care scroafă să obţinem 16 Pentru anul acesta adu
camioane, un turism, motoare purcei intr-un an". îndemnul narea generală a hotărît ca
stabile etc., toate însumind un îl vezi la intrare şi deasupra din totalul de zile-muncă pla
fond de bază care trece de boxelor, şi el e prezent în nificat să se facă o economie
5.000. 000 lei. mintea îngrijitorilor- Ei hră de 15.000 de zile-muncă. Cum ?
Inşirînd toate cîte alcătu nesc la timp scroafele, ve Apoi sînt multe căi. Să ca
iesc avuţia lor, colectiviştii de ghează purceii din clipa cînd uţi şi ai să le descoperi- Ce>l
la „23 August" nu uită să se nasc şi ţin o strictă evi mai important lucru este să
aşezi norme juste pentru fie
spună că în faţa gospodăriei denţă a dezvoltării lor. Cons care fel de lucrare din gospo
lor se deschid tot mai înflo tantin Glojdaru şi Gheorghe dărie. S a alcătuit o comisie
ritoare perspective. Acestea Frasie, crescători de porci, din şefi de brigadă şi colecti
nu sînt simple visuri, ci so spun că sînt interesaţi să ob vişti fruntaşi care se ocupă
cu stabilirea normelor. La a-
coteli precise, bazate pe rea ţină purcei mulţi şi sănătoşi. ceasta colaborează strîns şi
lităţile de azi ale gospodăriei, Pentru fiecare purcel înţărcat ceilalţi colectivişti. Ion Solo-
trainice, şi durabile în timp. (adică în greutate de 14 kg.) mon, care a săpat o fîntînă pen
Puterea colectivei din Cum ei primesc două zile-muncă. E tru grădina de legume, a venit
păna este înainte de toate ro stimulator pentru ei să obţină singur şi a spus : „Nu e bine pu
să norma mea. Intr-o săptămâ
dul unei preocupări continue o producţie cît mai mare şi nă am adunat peste 60 de zile-
=' serioase a colectiviştilor şi iată că pînă acum s-au reali muncă. Să, mi-o revizuiţi ! “ Au
aducerii de a-şi consolida zat deja 8,1 purcei la prima revizuit-o. Avea dreptate- Este
prin toate mijloacele gospo fătare. De la începutul anului un fenomen îmbucurător, dez
văluind o judecată sănătoasă
dăria- Ioana Comănescu, îngrijitoare ca şi felul în care colectiviştii Ştiinţa şi practica au do zute. Multe gospodării co
ştiu să îmbine interesele gos
podăriei cu ale lor proprii. Azi vedit că unul din mijloa lective din raioanele Bâi-
în gospodărie funcţionează o cele sigure prin care se leşti, Gura Jiului şi Calafat
comisie alcătuită din şefi de poate crea o bază furajeră au însilozat mii de tone de
brigadă şi colectivişti fruntaşi preţioasă este însilozarea fu nutreţuri verzi.
care stabilesc norme juste rajelor verzi. Organizarea Dar pentru asigurarea fu
pentru fiecare fel de lucrare. muncii pentru însilozare tre rajelor însilozate trebuie ţi
Spiritul de economie se ma buie făcută în aşa fel incit nut seama de numărul de
nifestă aici şi-n “Site chipuri- recoltarea şi însilozarea la animale existent şi de cele
De pildă, în adunarea generală un loc sa nu dureze mai ce vor fi cumpărate pină la
s-a stabilit ca fiecare colecti mult de 2-3 zile pentru fie primăvară. Ori se ştie ca
vist să participe voluntar cîte care groapă. în general, în necesarul pe cap de vită
5 zile la construirea căminului
cultural şi la alte lucrări ob silozarea trebuie făcută cît mare este cam de 8-10 tone
şteşti. mai grabnic astfel ca plan siloz. Este cu atît mai de
Pentru numeroasele sale tele să nu piardă din valoa neînţeles de ce în unele
construcţii în curs de desfă rea lor nutritivă prin matu locuri însilozarea se desfă
şurare, colectiviştii scot pia rizarea şi îmbătrînirea lor. şoară în mod cu totul nesa
tră dintr-o carieră descoperi De-a lungul anilor, oa tisfăcător. In raioanele Co
tă în apropierea comunei, iar menii şi-au dat seama de rabia şi Caracal, bunăoară,
cărămida o fabrică aici în că- marea însemnătate a însilo- acţiunea de însilozare nu sa
rămidăria proprie. După o so zării. S-ar putea da nenumă bucură de atenţia cuvenhă
coteală s-au economisit 280.000 rate exemple care dovedesc, din partea unor ingineri şi
lei la piatră, 350.000 lei la
transportul ei şi 125.000 lei fără putinţă de tăgadă, fo tehnicieni. Ce folos t ă
la cărămizi loasele însilozării (murării) multe gospodării colective
Am mai putea adăuga că plantelor în şanţuri, gropi, din raion au luat toate mă
ziua-muncă şi-a mărit valoa bazine sau turnuri anume surile, dacă la S.M.T. Cora
rea in urma creşterii procentu construite. Nu puţine sînt bia maşinile de tocat zac
lui de mecanizare. (Anul a- gospodăriile de stat şi gos în staţiune, multe din ele
cesta au primit cu 9 combi podăriile colective care încă nereparate.
ne mai mult ca anul trecut, chiar în condiţii de climă şi
iar prăşitul la floarea soare sol mai puţin prielnice şi-au Timpul călduros grăbeşte
lui şi porumb e complet me m aturizarea plantelor, ceea
canizat.) m ărit şeptelul de animale şi ce duce la pierderea va
★ au sporit producţia de lapte lorii lor nutritive. Aceasta
In chiar zilele acestea, la la vaci. în primăvara acestui o cunosc destul de bine şi
Cumpăna se construiesc graj an, bunăoară, prin părţile organele agricole şi sfatu
Călăraşilor a fost secetă. Vi
Pe aceleaşi pământuri de pe la porci, a făcut 220 zile-mun duri moderne, magazii, o cra tele n-au putut fi scoase la rile populare din raioanele
care se scoteau cîndva 700 kg. că şi ea are posibilitatea să mă de 5 vaqoane capacitate, Drăgăneşti, Titu şi Zimni-
de grîu la hectar, colectiva a treacă de 400. La ferma de pâşunat decît tîrziu spre cea- Cu toate acestea un nu
scos şi 3.000 de kilograme, vaci, printr-o raţională hrăni- un cămin pentru copiii co vară. Din această pricină măr mare de scrisori sosite
iar la porumb în loc de 1 000, re (adică se stabileşte can lectiviştilor, cu bucătărie, dor unii s-au descurcat cam la redacţie arată că pînă )a
mai mult de 5.000 kg. Exe- titatea şi felul hranei după mitoare, sală de primire etc. greu. Colectiviştii din co 25 august în comunele Pu-
cutînd cu mijloace mecanizate producţia de lapte) se va - Lucrurile nu se vor opri aici- muna Radu Negru nu şi-au
un mare volum de lucrări şi obţine în medie în acest făcut însă prea multe griji tineiu, Segarcea, Vale şi alte
aplicînd an de an întreg com an 2.500 litri de lapte pe Gospodăria colectivă din Cum din aceasta pricină. Cele comune nu se începuse în
plexul de măsuri agrotehnice, cap de vacă In loc de 2.200 păna se dezvoltă armonios şi 1200 tone de nutreţuri însi- silozarea. După datele exis
gospodăria colectivă a mărit cît s-a planificat. In 1959 co puternic cu trecerea fiecărui tente, la aceeaşi dată în ra
fertilitatea pămîntului făcînd lectiviştii din Cumpăna vor li an. Acesta este rezultatul e- lozate în toamna anului tre
din cultura vegetală principa vra statului 22 vagoane de cut le-a îngăduit colectivi ioanele Alexandria şi Bra-
la sursă de bogăţie. Măsurînd lapte de vacă- fortului comun şi susţinut al ştilor nu numai să asigure neşti s-au însilozat doar
din ochi culturile de gnu, de De un mare ajutor în condu tuturor colectiviştilor de aici. furajarea toată primăvara, zece la sută din cantităţile
porumb, de sfeclă, de floarea cerea şi funcţionarea uriaşu dar au avut tot timpul o prevăzute.
soarelui (de pe urma căreia lui mecanism al gospodăriei V. TUDOR producţie uniformă- Ca orice lucrare agricolă
Anul acesta se prevede o de sezon, însilozarea trebuie
recoltă bogată de porumb,
îmi bate-n gene, soarele sprinţar Pe alţii-ajut acuma eă încarce... deci condiţiile pentru asigu făcută la timpul potrivit,
E greu sacul de pe cîntar Scrisoare Frumos, firul belşugului se toarce! rarea furajelor de bună ca fără nici o amînare. Dezvol
Că bob cu bob din cimp l-am adunat litate, suculente, sînt asigu tarea sectorului zootehnic,
Să fie cît mai mult de măcmait. Şi soarele, deasupra, ne priveşte rate în toate regiunile ţării. necesităţile mereu crescînde
Sac după sac mereu se cîntăreşte
nouă Om după om spre casă pleacă-acum Totul depinde însă de sp i de produse animale cer la
Mai am primit cinci saci...cartofi şi In car cu al belşugului duium. ritul de prevedere şi de pri rîndul lor mai mult spirit
bani cepere pentru ca să însilo- de răspundere în problema
Cu ochii mingii grupul de ţăram Umplem hambare, magazii, cămări zăm cît mai mult. Colecti asigurării furajelor de bună
Cu ei alături, toţi, făcurăm stiva Mireasma toamnei gîdilă la nări... viştii din Slobozia-Mîndra, calitate, atît din partea or
Ne-ntoarcem iar, în ochi cu zarea.
Belşugului ce-1 are coleoMva. albastră raionul Turnu Măgurele, au ganelor locale comunale, dar
* Azi, colectiva este casa noastră. şi însilozat circa 800 tone mai ales din partea celor în
Primim avansul, bani, legume, grîu frunze de sfeclă şi porumb sărcinaţi cu îndrum area şi
Sudoarea-mi curge pe obraji, pîrîu. ŞTEFAN TANASE verde. In raionul Urziceni
s-au însilozat peste 40 la controlul pe plan raional şi
sută din cantităţile prevă regional.
