Page 32 - Albina_1959_09
P. 32
a scapal «ic grip
Mogoş Damian şi-a cumpărat Pînă seara tîrziu au stat co nici prin eap nu i-ar fi trecut.
vacă. Visul lui de totdeauna. Să piii lîngă Rozalia, mîngîind-o Prea o îndrăgiseră toţi ai casei.
aibă o văcufă. Văcuţa lui. Să încetişor şi tmbiind-o ta fîn. A Şl afară de asta, dădea lapte
nu mai meargă la unul şi la doua zi ştiau toţi colectiviştii mult şi bun.
altul pentru o oală de lapte. Cînd că Damian, care cu cîţiva ani A venit sfîrşitul anului şco
a adus-o acasă, a purtat-o mai în urmă aproape nu avea după lar, cu serbarea copiilor şi cu
tntîi prin tot satul. Pînă şi pe ce bea apă, şi-a luat vacă nelipsita împărţire de premii. In
uliţa Savetei Iul Pîrcălab, la cu lapte. Şi vremea continuă sala de festivităţi, Damian. ca
care slujise ani şi ani fără nici să se scurgă în linişte pînă deobicei, în primele rînduri din
un folos, a trecut strigînd aşa, într-o zi. Pînă în ziua cînd Da faţă. Pînă atunci Mioara lui,
ca să fie auzit de grăsana care mian a fost mustrat într-o adm din prima clasă şi pînă-nlr-a
torcea la stradă, făcîn-du-se că nare a colectiviştilor că-şi o- atra, a fost tot premiantă-ntîi.
nu vede nimic. preşte fata de la şcoală ca s-o ată de ce se aşeza el mereu în
— Nea, Rozalie şi meri în trimită cu vaca la iarbă. faţă. Se simţea tare mîndru
trăznet pe drum, c-amu-mpungi — E copchila mea şi rogu-vă cînd se uitau oamenii cu jind1
pă doamna şi cazi la turbare. frumos nu vă pese de mere sau la el, după ce Mioara cobora
Acasă i s-a făcut o primire nu la şcoală — a încercat ei scena cu diploma şi cărţile-n
ca unui mare oaspe. In cadrul să se apere. — Ii fată faină, ca mînă. De astădată Damian a
porţii, deschise larg, Suzana, ne mumâ-sa, şi-o găsi ea un ficior aşteptat zadarnic s-o audă
vasta lui Damian, îmbrăcată de să se mărite şi fără multă strigată pe Mioara la premiu.
sărbătoare (deşi era o zi ca carte. Directoarea şcolii a explicat in
oricare alta), ţinea strîns de Atît i-a trebuit. Pînă şi leli cîteva vorbe că unii copii, prin
mînă pe Mioara şi Ionuţ. ţele cele mai cumsecade l-au tre care a fost citată şi fata lui
— Gata-i grajdul, femeie? luat la trei. Mogoş Damian, puteau să fie
— făcu el din mijlocul drumu — Auzi colo ce gîndeşte ha printre primii la învăţătură,
lui, inul — a sărit una cu vorba. dacă părinţii lor nu i-ar fi
— Gata Damiene. — Dacă-i fată faină, musai s-o oprit în cursul anului pentru te
mii cu vaca, că de şcoală n-are miri ce treburi, acasă. Damian
trebuinţă. Lasă numai Damiene, simţea că se sufocă, că aerul
că-i vedea tu pe dra... din sală a dispărut complet.
Aceleaşi priviri
care altădată
Profesor auzit. Ieşise ca furtuna pe uşă, deleau parcă. Nici el singur nu
Ultimele cuvinte nu le-a maf
îl fixau cu drag, acum îl sfre
mergînd glonţ la cooperativă.
— Un de{ de răchie — strigă ştie cînd s-a sculat în picioare.
Ba ştie. îşi aminteşte bine cînd
el din uşă.
şi şcolar cînta. La al optulea deţ striga mile cît bobul pe obraji...
a văzut-o pe Mioara cu lăcră-
La al cincilea deţ începuse a
să i se dea pace, deşi în prăvă Un început de toamnă. De
lie nu era decît vînzătorul care toamnă cu rod bogat. In
Brigadier cum C-n gospodărie, moţăia după tejghea, iar la al casa colectivistului Mogoş Da
mian a poposit belşugul. Mioara,
Şi om cu mare trecere-n comună, zecelea bombănea că se trage gătită frumos, păşeşte mîmiră în
din colectivă.
Ţine morţiş ca fiul lui să-i vie — Uscă-ţi limba Damiene —> curtea şcolii, ţinîndu-1 strîns de
Mereu acasă cu o notă bună. o auzi el pe nevastă-sa la mînă pe Ionuţ, mezinul. E stu
spate, venită să-l caute. — Ai dent în clasa-ntîi. Cine mu e
bolunzit ? Tu nu mai ştii ce ca el ? Privesc amîndoi
Adesea, seara, fără vorbă multă, grăieşti ? Nu ţi-o fost ajunsă poartă. Acolo-s Damian şi Su
(Cit de tîrziu sau ostenit ar fi,) sărăcia, sau ţi-i dor de Pîrcălă- zana.
Ca un profesor pe şcolar l-ascultă boaia ? — Tu Mioară, să ai grijă de
Discuţia a urmat acasă. De Ionuţ — i-a strigat mamă-sa.
Din lecţiile pentru-a doua zi.
fapt nu prea a fost o discuţie. — Şi tu ? Ce te-ai protăpit aşa?
Damian mai mult asculta. Din — se adresă bărbatului, fă-
Fecioru-n clasa şaptea, pionier. cînd în cînd mai scotea şi el cînd-o pe serioasa. — Hai acasă
Nedumerit, îşi spune i Cum se poate cîte-un „îhî“ sau cîte-un „nu”. şi meri cu vaca. Na, că era să
Să fie cînd prea bun, cînd prea sever. Capu-i era cît o baniţă. Ce-I uit. Unde mi-o fi capul ? Roza
drept, se gîndea şi la şcoala lia noastră paşte pe imaş în
Şi cum de le cunoaşte el pe toate ? Mioarei, dar nu-i putea ieşi din cireada satului.
minte nici vaca. S-o ţină numai De undeva, dinspre şcoală, a
Sever sau' bun, aşa-I orice părinte, acasă, fără s-o trimită la păs prins să se audă sunetul crista
lin al clopoţelului. începe învă.
Că ştie toate, fapta nud secretă i cut ? „Na Dăimiene — 6e dojeni ţătura.
el — vacă ţi-a trebuit ? Acu’
El răsfoieşte iectiile-nainte trage la necazuri**. Ca s-o vtndă N. CREANGĂ
—- Cum, aŞa arată un cal ? Şi seara, cu feciorul, le repetă.
“ Nu, aşa arată 75 cai putere MI
(Desen de A. ANDRONIC) PETRE POPA
Niculăieş învaţă mai departe...
Cu puţin înainte de începe trage Ia altul şi cînd i-ajunge vorbă învăţătorul. — Cel mai
rea şcolii, avu loc o „discuţie rindul şi lu’ Costică Airinei, bun elev la aritmetică. Şi dacă
in familie1*: numai ce îşi ciuleşte mai atent face el socoteli, de-astea dintr-un
— Ar trebui să ne gîndim şi urechile. Airinei avea tot atît condei acum, după patru clase,
la băiat, că-i trebuie cărţi, hăi pămînt cît şi el. Mare i-a fost da’ după şapte sau chiar mai
nuţe... îi spuse Smaranda lui mirarea cînd l-a auzit pe soco multe ? Hm ? Ce zici ?
Grigore, bârbatu-său. — Acu’ titor că tot striga şi nu mai — Mde, drept îi că Niculăieş
începe şcoala, şi... isprăvea : 2.500 kg. grîu, 800 e isteţ ia minte şi-a făcut iute
— Şi ce dacă-ncepe? Poa’ să kg. orz. 50 kg. brînză. 2.000 socoteala. Nu-i vorbă, că ştiam
înceapă şi fără el. A făcut pa de lei, bani gheaţă... eu „deferenta" mai dinainte.»
tru clase ? Făcut 1 Ştie să scrie — la te uită — îşi zise. — Asta mi-a dat mie mult de
şi să citească ? Ştie 1 Pentru el Asta ia un avans maj mult de gîndit. Şi nu numai de-acuma„.
îi deajuns. cît scot eu pe tot anul. Heeei. da’ dacă-i. el aşa de bun — Unde-I duci Leano ?
— Da' pentru ăilalţi de ce Şi, ca să fie mai sigur că la artimetică, cu scrisul cum — La şcoală.
nu-i deajuns ? Uite, al Iu’ Fane n-a greşit socoteala, îi făcu stă ?. •— Bravo. încă un cititor !.„
cică-1 face pe fiu-su prof.sor, semn lui Niculăieş să se-apro- — îngrijit, curat, ce mai: ca (Desen de FL. CALAFETEANU)
al lui Cotoarbâ cică nu se lasă pie : ligrafie, ăsta-i cuvîntul I
pînă n-o face pe fie-sa agronoa- — Şi... zici că scrie mai fru
mă... Şi Niculăieş al nostru să — Mă, Niculăieş, ia de ici mos ca mine ?
rămînă de căruţă ? Poate vrea un plaivas, o bucată de hirtie — Mai I Da’ de ce-ntrebi ?
şi scrie cît a primit Airinei, cît
s-ajungă şi el cineva. — Păi, să-mi scrie el foaia E P I G R A M E
— le-te-te L„ Mă, da’ ţiînoa- cred c-o să scot şi eu şi fă de intrare la colectivă, că tot
să mai eşti I Şi, mă rog, cam „deferenta”. Să văz eu care-i am venit eu aci... ( l Unei învăţătoare Care Unui şcolar care a-
ce-ar vrea dumnealui, Niculăieş mai ciştigat. — Ei, bravo,- Grigore, acu’ I I colaborează strîns cu pă. nul trecut, în clasa a tre
s-ajungă ? Poate vrea să se Niculăieş aşternu pe hîrtie eşti cineva I — sare Smaranda 1 rinţii In educarea copi ia a obţinut premiul I
facă „deplomat** sau „gheneral**, două coloane de cifre de sus bucuroasă. ilor. la învăţătură.
hai ? pînă jos. Văzîndu-1 că se opreş — O fi, măi- femeie, că prea învăţătoarea de aci Cartea este — dintre toate —
— De ce nu ? Adicătelea ce, te din socotit, taică-său îi zise 6 spui cu foc 1... Depune multă osteneală grija Iul de căpătii ;
Niculăieş e mai slab de minte răstit: Învaţă carte pe copii. din ,,a patra” nu se poate
decît alde Vasile a lui’ Fane — Ce ăi mă? Te-ai poticnit P. VADU Iar cu părinţii face... şcoală. să nu iasă tot... întîi-
saii Frusina lu’ Cotoarbă ? la socotit ? Ştiam eu că nu-i
tău.
de capul
nici o brînză
— Lasă, mă femeie, că-1 cu
De-aia nici nu te las să-i mai
nosc eu pe Niculăieş. Nu prea încurci şi pe-alţii la şcoală. Pă ORA DE LIMBA ROMTNA j ORA DE FIZICA 3 ORA DE DESEN
are el tinere de minte. E cam cat numai că nu-i aici şi mă-ta
mormoloc, asta-i. Mai bine îl să te vază.
tin să-mi ajute la munca cîmpu-
Niculăieş, luîndu-şi
1 ui... dinţi, spuse: inima-n
— Da,’ parcă ziceai c-o să
— Dacă vrei să ştii, tăticule,
trecem şi noi în rind cu toată eu socotitul l-am făcut din
lumea la colectivă I ? Şi-atunci...
ce faci cu Niculăieş? 11 ţii aca minte. Da’ n-am vrut să ţi-1
spun deodată, că era prea mare
să ? Că-mplinit de muncă, încă diferenţa dintre venitul Iu’ nea
nu-i... Airinei şi al nostru.
— Ei, să mai trăim noi pînă — Aşaaa ? Şi. mă rog, cam
la împărţeala avansului. Să care-i acea „deîerenţă** ?
vedem care şi cît ia. Şi p-ormă, — Păi, socotind în bani mă
oi vedea eu ce-oi face şi cu co runţi toate produsele şi dintr-o
lectiva... parte, şi din alta, nea Airinei îi
A venit şi ziua împărţirii a- mai cîştigat cu fix 7.215 lei şi
vansului. A venit şi Grigore la 40 de bani. — Dă-ml un exemplu de elee*
colectivă, chipurile, din trecere. — Ei, ai văzut ce mal băiat trlcitate pozitivi 1
Trage el cu ochiul la unul. ai, nea Grigore? — intră în — Lampa lui IHci 11T (Desen de PALL)
REDACŢIA: Bucureşti Piaţa ..Scînteii”, Tel- 17 60.10 17.60 20. 17.60 40. ABONAMENTE: 7.60 lei anual Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dir. Generale
P.T-T.R. Nr. 17.933/942, Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzor» voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin”
