Page 33 - Albina_1959_09
P. 33

ISTORICA  ViZITA  A  LUI  N. S.  HRUŞCIOV                                                        n ~ - ~ :u 8 Lii3 ig ,.y

                  ÎN  S. U. A.  A  LUAT  SFÎRŞIT


             Comunica iul comun


                so vieto - american

              WASHINGTON  28  (Agerpres).   —   TASS   transmite   textul
             oficial  al  comunicatului  comun  sovieto-american ;
                N.  S.  Hruşciov, preşedintele  Consiliului  de  Miniştri  al  li.R S.S.,
             şi  preşedintele  D.  Eisenhower  au  avut  un  schimb  sincer  de  pă­
             reri  la  Câmp  David.  La  unele  convorbiri  au  luat  parte  A.  A.
             Gromiko,  ministrul  Afacerilor  Externe  al  U.R.S.S-,  şi  Chr.  Herter,
             secretarul  de  Stat  al  S.U.A.,  precum  şi  alte  persoane  oficiale  din
             cele  două  ţări.
                Preşedintele  Consiliului  de  Miniştri  al  U.R.S.S-  Şi  preşedintele
             au  căzut  de  acord  că  aceste  convorbiri  au  fost  utile  pentru  a
             clarifica  poziţiile  celor  două  părţi  într-o  serie  de  probleme.  Scopul
             acestor  convorbiri   nu  a  fost  de  a   duce  tratative.   Se  speră
             totuşi  că  schimbul  de  păreri  va  contribui  la  o  mai  buni  înţelegere
             a  considerentelor  şi  poziţiilor  fiecărei  părţi  şi  astfel  la  realizarea
             unei  păci  d.epte  şi  îndelungate.
                Preşedintele  Consiliului  de  Miniştri  al  U.R.S.S.  şi  preşedin­
             tele  Statelor  Unite  au  căzut  de  acord  că  prob ema  dezarmării
             generale  este  cea  mai  importantă  problemă  care  se  pune  astăzi
             în  faţa  lumii.  Cele  două  guverne  vor  depune  toate  eforturile  pen­
             tru  a  ajunge  la  o  soluţionare  constructivă  a  acestei  probleme.
                In  cursul  convorbirilor  a  avut  loc  un  schimb  de  păreri  asupra
             problemei  germane,  inclusiv  asupra  problemei  Tratatului  de  pace
             cu  Germania  şi  au  fost  expuse  poziţiile  celor  două  părţi.
                In  ceea  ce  priveşte  prob ema  Berlinului,  s-a  ajuns  la  înţelege­
             rea,  cu  condiţia  ca  celelalte  părţi  direct  interesate  să  fie  dle
             acord  cu  aceasta,  de  a  se  relua  tratativele,  pentru  a  se  ajunge  la
             o  soluţie  care  să  corespundă  intereselor  tuturor  părţilor  intere­
             sate  şi  intereselor  menţinerii  păcii.
               Pe  lingă  aceste  probleme  au  avut  loc  convorbiri  utile  asupra
             unei  serii  de  probleme  privind  relaţiile  dintre  Uniunea  Republici­
             lor  Sovietice  Socia  iste  şi  Statele  Unite.  Printre  aceste  probleme
             se  numără  şi  problema  comerţu ui  între  cele  două  ţări.  In  ceea  ce
             priveşte  problema  lărgirii  schimbului  de  persoane  şi  de  idei.  s-a
             înregistrat  un  progres  important  in  cursul  convorbirilor  dintre
             reprezentanţii  oficiali  şi  se  aşteaptă  ca  înlr-un  viitor  foarte  apro­
             piat  să  fie  încheiate  acorduri  corespunzătoare.
                Preşedintele  Consiliului  de  Miniştri  al  U.R.S.S.  şi  preşedin­
             tele  Statelor   Unite  au  căzut  de  acord  că  toate   prob'emele
             internaţ:onale  nereglementate  trebuie  să  fie  rezolvate  nu  prin
             folosirea  forţei,  ci  prin  mijloace  paşnice,  prin  tratative.
                In  sfîrşit  s-a  hotărît  ca  data  precisă  a  vizitei  de  răspuns  a
             preşedintelui  în  Uniunea  Sovietică,  care  va  avea  loc  în  pr măvara
             anului  viitor,  să  fie  stabilită  de  comun  acord,  pe  căi  diplomatice.
               Washington,  27  septembrie  1959.


              „ V r e m e a               n o a s t r ă

              e s t e      v r e m e a             p ăcii
              ş i     p r o g r e s u l u i "


                Cuvîntarea  rostită  de  N.  S.  Hruşciov
              la  marele  miting  din  Palatul  Sporturilor
                   MOSCOVA    28   (Ager­  păcii,   a  subliniat  N-   S.
                 pres).  —  TASS  transmite:   Hruşciov
                   Preşedintele  Consiliului  da   Impărtăşindu-şi   Impresii­
                 'Miniştri  al  U-R.S.S-,  Nikita   le  asupra   călătoriei  crin
                  Hruşciov.  care  a  sosit  la  28   Statele  Unite  ale  Americii
                 septembrie  la  Moscova  ve­  Nikita  Hruşciov  a  spus  că
                  nind  de  la  Washington,  a   încă  în  timp  ce  se  afla  în
                 rostit  o  cuvîntare  la  marele   avion  a  luat  cunoştinţă  de
                 miting  d'n  Palatul  Sporturi­  relatările  presei  americane
                 lor  care  are  o  capacitate  de   Si  de  declaraţiile  unor  re­
                  15.000  de  locuri.      prezentanţi  politici  ai  S.U.A.
                   Caracterizînd  situaţia  in­  Unii.  a  declarat  N.  S.  Hruş­
                  ternaţională  actuală,  N.  S.   ciov.  au  vrut  să  ne  pri­
                  Hruşciov  a  arătat  că  vremea   mească  cu  un  duş  rece-  In
                 noastră  este  vremea  înfăp­  acest  spirit  a  fost  discursul
                 tuirii  unor  ţeluri  măreţe,  vre­  rostit   de’  vicepreşedintele
                 mea   păcii   şi  progresului.   S.U-A.,  Nixon,  la  Asociaţia
                 Tocmai  de  aceea,  a  subliniat   medicilor  stomatologi.
                 el,   am  propus  guvernelor   N.  S.  Hruşciov   a   spus
                 puterilor  occidentale  o  întîl­  că  discursul  lui  Nixon,  a
                 nire  la  nivel  înalt.  In  seco­  fost  ca  un  suflu  rece  in  re­
                 lul  nostru,  secolul  celei  mai   laţiile   dintre   cele   două
                 puternice  dezvoltări  a   teh­  ţări-  El  se  temea  că  va  veni
                 nicii,  cind  există  state  cu  o-   dezgheţul.
                 rinduiri  sociale  diferite,  este   I.a  Washington,  a  spus  în
                 necesar  să  se  urmeze  princi­  continuare  Nikita  Hruşciov,
                 piile   coexistenţei   paşnice*   ni  s  a  făcut  o  primire  dam­
                 Altă  soluţie,  a  spus  N.  S.   na  de  marea  noastră  ţară,   Zilele  acestea  tovarăşii  Gheorghe  Gheorghiu-Dej,  Petre Borilă,  Alexandru
                 Hruşciov.  nu  există-    de  marele   nostru   popor-
                   N.  S-  Hruşciov  a  decla­  Trebuie  să  recunoaştem  me­  Drăghici,  Mihai  Florescu,  ministrul  Industriei  Petrolului  şi  Chimiei,  Gh.  Gas-
                 rat  că  preşedintele  S.U.A.,   ritul  preşedintelui  Eisenho­  ton  Marin,  preşedintele  Comitetului  de  Stat  al  Planificării,  Carol  Loncear, mi-   ţ.
                 Dwight  Eisenhower  s-a  do­  wer  în  această  privinţă.  A   nistrul  Industriei  Grele,  Gogu  Râdulescu,  ministrul  Comerţului,  arhitect  Ni-   §
                 vedit  a  fi  un  om  de  stat  în­  fost  o  întîlnire  caldă.
                 ţelept,  curajos  şi  cu  voin­  N.  S.  Hruşciov  a  arătat  că   colae  Bădescu,  de  la  Comitetul  de  Stat  pentru  Arhitecturi,  Construcţii  şi  Sis­
                 ţă.  Cu  toată  situaţia  com.   la  începutul  călătoriei  sale   tematizare,  au  vizitat  mai  multe  localităţi,  Întreprinderi  industriale,  şantier*
                 plexă,  el   ca  om   care  se   în  America  nu  a  avut  po­
                 bucură  de  încredere  absolută   sibilitatea  de  a  lua  contact   de  construcţii  din  regiunile  Galaţi  şi  Constanţa*
                 în Statele  Unite  a  propus un   cu  americani  simpli-  Ei  a   In  f o to g r a f ii:  Pe  şantierul  Combinatului- de  celuloză  şi  hirtie  din  stuf  de
                 schimb  de  vizite.  Apreciem   călătorit  într-o  maşină  în­  la  Chiscani  (p r im a   fo to g ra fie).  La  şantierele navale din Galaţi  (fo to g ra fia   din
                 cum  se  cuvine  această  mare   chisă.  A  fost  ca  un  fel  de
                 iniţiativă,   in  slujba  cauzei  domiciliu  forţat,  a  adăugat  m ijlo c).  La  Sulina  (fo to g ra fia   d e   jos).

             Sînnnnnnnnnrirv              (Coniinuare  in  pag.  a  7-a)  P la u ri ni umil iii   ii m
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38