Page 33 - Albina_1959_09
P. 33
ISTORICA ViZITA A LUI N. S. HRUŞCIOV n ~ - ~ :u 8 Lii3 ig ,.y
ÎN S. U. A. A LUAT SFÎRŞIT
Comunica iul comun
so vieto - american
WASHINGTON 28 (Agerpres). — TASS transmite textul
oficial al comunicatului comun sovieto-american ;
N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al li.R S.S.,
şi preşedintele D. Eisenhower au avut un schimb sincer de pă
reri la Câmp David. La unele convorbiri au luat parte A. A.
Gromiko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S-, şi Chr. Herter,
secretarul de Stat al S.U.A., precum şi alte persoane oficiale din
cele două ţări.
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S- Şi preşedintele
au căzut de acord că aceste convorbiri au fost utile pentru a
clarifica poziţiile celor două părţi într-o serie de probleme. Scopul
acestor convorbiri nu a fost de a duce tratative. Se speră
totuşi că schimbul de păreri va contribui la o mai buni înţelegere
a considerentelor şi poziţiilor fiecărei părţi şi astfel la realizarea
unei păci d.epte şi îndelungate.
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi preşedin
tele Statelor Unite au căzut de acord că prob ema dezarmării
generale este cea mai importantă problemă care se pune astăzi
în faţa lumii. Cele două guverne vor depune toate eforturile pen
tru a ajunge la o soluţionare constructivă a acestei probleme.
In cursul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra
problemei germane, inclusiv asupra problemei Tratatului de pace
cu Germania şi au fost expuse poziţiile celor două părţi.
In ceea ce priveşte prob ema Berlinului, s-a ajuns la înţelege
rea, cu condiţia ca celelalte părţi direct interesate să fie dle
acord cu aceasta, de a se relua tratativele, pentru a se ajunge la
o soluţie care să corespundă intereselor tuturor părţilor intere
sate şi intereselor menţinerii păcii.
Pe lingă aceste probleme au avut loc convorbiri utile asupra
unei serii de probleme privind relaţiile dintre Uniunea Republici
lor Sovietice Socia iste şi Statele Unite. Printre aceste probleme
se numără şi problema comerţu ui între cele două ţări. In ceea ce
priveşte problema lărgirii schimbului de persoane şi de idei. s-a
înregistrat un progres important in cursul convorbirilor dintre
reprezentanţii oficiali şi se aşteaptă ca înlr-un viitor foarte apro
piat să fie încheiate acorduri corespunzătoare.
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi preşedin
tele Statelor Unite au căzut de acord că toate prob'emele
internaţ:onale nereglementate trebuie să fie rezolvate nu prin
folosirea forţei, ci prin mijloace paşnice, prin tratative.
In sfîrşit s-a hotărît ca data precisă a vizitei de răspuns a
preşedintelui în Uniunea Sovietică, care va avea loc în pr măvara
anului viitor, să fie stabilită de comun acord, pe căi diplomatice.
Washington, 27 septembrie 1959.
„ V r e m e a n o a s t r ă
e s t e v r e m e a p ăcii
ş i p r o g r e s u l u i "
Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov
la marele miting din Palatul Sporturilor
MOSCOVA 28 (Ager păcii, a subliniat N- S.
pres). — TASS transmite: Hruşciov
Preşedintele Consiliului da Impărtăşindu-şi Impresii
'Miniştri al U-R.S.S-, Nikita le asupra călătoriei crin
Hruşciov. care a sosit la 28 Statele Unite ale Americii
septembrie la Moscova ve Nikita Hruşciov a spus că
nind de la Washington, a încă în timp ce se afla în
rostit o cuvîntare la marele avion a luat cunoştinţă de
miting d'n Palatul Sporturi relatările presei americane
lor care are o capacitate de Si de declaraţiile unor re
15.000 de locuri. prezentanţi politici ai S.U.A.
Caracterizînd situaţia in Unii. a declarat N. S. Hruş
ternaţională actuală, N. S. ciov. au vrut să ne pri
Hruşciov a arătat că vremea mească cu un duş rece- In
noastră este vremea înfăp acest spirit a fost discursul
tuirii unor ţeluri măreţe, vre rostit de’ vicepreşedintele
mea păcii şi progresului. S.U-A., Nixon, la Asociaţia
Tocmai de aceea, a subliniat medicilor stomatologi.
el, am propus guvernelor N. S. Hruşciov a spus
puterilor occidentale o întîl că discursul lui Nixon, a
nire la nivel înalt. In seco fost ca un suflu rece in re
lul nostru, secolul celei mai laţiile dintre cele două
puternice dezvoltări a teh ţări- El se temea că va veni
nicii, cind există state cu o- dezgheţul.
rinduiri sociale diferite, este I.a Washington, a spus în
necesar să se urmeze princi continuare Nikita Hruşciov,
piile coexistenţei paşnice* ni s a făcut o primire dam
Altă soluţie, a spus N. S. na de marea noastră ţară, Zilele acestea tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petre Borilă, Alexandru
Hruşciov. nu există- de marele nostru popor-
N. S- Hruşciov a decla Trebuie să recunoaştem me Drăghici, Mihai Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Gh. Gas-
rat că preşedintele S.U.A., ritul preşedintelui Eisenho ton Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Carol Loncear, mi- ţ.
Dwight Eisenhower s-a do wer în această privinţă. A nistrul Industriei Grele, Gogu Râdulescu, ministrul Comerţului, arhitect Ni- §
vedit a fi un om de stat în fost o întîlnire caldă.
ţelept, curajos şi cu voin N. S. Hruşciov a arătat că colae Bădescu, de la Comitetul de Stat pentru Arhitecturi, Construcţii şi Sis
ţă. Cu toată situaţia com. la începutul călătoriei sale tematizare, au vizitat mai multe localităţi, Întreprinderi industriale, şantier*
plexă, el ca om care se în America nu a avut po
bucură de încredere absolută sibilitatea de a lua contact de construcţii din regiunile Galaţi şi Constanţa*
în Statele Unite a propus un cu americani simpli- Ei a In f o to g r a f ii: Pe şantierul Combinatului- de celuloză şi hirtie din stuf de
schimb de vizite. Apreciem călătorit într-o maşină în la Chiscani (p r im a fo to g ra fie). La şantierele navale din Galaţi (fo to g ra fia din
cum se cuvine această mare chisă. A fost ca un fel de
iniţiativă, in slujba cauzei domiciliu forţat, a adăugat m ijlo c). La Sulina (fo to g ra fia d e jos).
Sînnnnnnnnnrirv (Coniinuare in pag. a 7-a) P la u ri ni umil iii ii m