Page 34 - Albina_1959_09

CEI DE I DOM IICHEII CDSMIGB SODIEIICl V e c i n Q )

O! FERSPECIRIEIE DESCRISE SURIEI DE RSEIERIZUEI El noastr lc {)

L U N ^
vietică între Pă- magnetiza complet oîanpul magne­
mînt şi Lună. Se tic pămîntesc-
vede, de aseme­ De mare importanţă pentru .orga­ Ce ştim astăzi despre Lună ?
nea. conteinerul nizarea viitoarelor zboruri 'interpla­ Cu un diametru de aproape patru
cu aparatura ştiin­ netare, sînt rezultatele obţinute în ori mai mic decît diametrul Pămîntu-
ţifică, in momentul privinţa repartiţiei materiei interpla­ iui, Luna se roteşte în jurul planetei
în care a atins netare. Au fost studiate cu acest noastre şi în jurul propriei sale axe
Luna, undeva între prilej atît particulele meteorice, cu în timp de aproximativ patru săptă-
munţii şi circurile greutăţi variind între fracţiuni de mîni, la o distanţă medie de 384 mii
lunare din reqiu- gram şi zecimi de miimi de qram, km. Din cauză că timpul în care se
nea mărilor Sere- cit şi componenta gazoasă a mate­ roteşte în jurul Pămîntului este egal
nitătii. Liniştei şi riei interplanetare. Un interes deose­ cu timpul în care se roteşte în jurul
Aburilor- bit pentru asigurarea sănătăţii omu­ ei însăşi, noi îi vedem în permanenţă
Cea de-a doua lui în timpul viitoarelor călătorii aceeaşi faţă.
rachetă cosmică cosmice, îl are studiul amănunţit al Privită cu ochiul liber, suprafaţa
sovietică a fost radiaţiilor cosmice, realizat cu aiuto- Lunei nu apare peste tot la iei de lu­
lansată din U.R.S.S. rul aparatelor aflate în conteinerul minoasă. Părţile luminoase sînt în­
la 12 septembrie, rachetei sovietice. trerupte din loc în loc de nişte pete
şi a străbătut cei Pentru a cunoaşte cu precizie dis­ cenuşii, aşezate fără nici o regulă.
aproximativ 384 tanţa care a aespărţit la un moment Petele întunecate apar acum ca nişte
de mii de km. ce dat conteinerul cu aparatură ştiintiv şesuri întinse, botezate de cercetătorii
ne despart de Lu­ fică, de suprafaţa Lunei, pe bordul Lunei cu nume de mări, deşi nu au pe
nă. în mai puţin laboratorului cosmic a fost instalat fundul lor nici o picătură de apă. Pe­
de 36 de ore. Pen­ şi un altimetru lunar. Indicaţiile lui tele luminoase sînt lanţuri de munţi.
tru a se asigura au permis urmărirea atentă a celei Răspîndite peste tot, în munţi ca şi
atinqerea tintei mai interesante porţiuni din drumul în mijlocul cîmpiiior, se întîinesc ne­
propuse racheta rachetei : ultimele sute de kilometri, numărate cratere — circuri lunare,
a fost condusă de înregistrările făcute aci au demon­ cum li se mai spune — care au dimen­
la distanţă — strat că Luna nu are magnetism pro­ siuni ce pot atinge sute de kilometri
teleghidată — de priu (viitorii astronauti nu se vor în diametru.
un creier elec­ putea servi de busolă pentru a sa Privind cu atenţie o hartă a Lunei
tronic cu func­ orienta în expediţiile pe care le vor (vezi harta publicată in numărul din
ţionare rapidă- In face printre imensele circuri luna­ 16 septembrie al revistei noastre) se
re !). Acest fapt aruncă o lumină vede că cel mai mare dintre şesurile
felul acesta, cea nouă şi asupra problemei originii lunare este Oceanul Furtunilor, care
mai mică abatere magnetismului pămîntesc. Se pare că ocupă o bună parte din partea vizibilă
de la drumul di­ magnetismul Pămîntului se datorea­ a emisferei estice. Coborînd spre nord.
ajungi la Marea Ploilor, mărginită de
ză mişcărilor care au loc în nucleul
nainte fixat prin lichid (absent in cazul Lunei) şi nu lanţul munţilor Apenini. lung de 640
calcul, a putut fi scoarţei sale solide, cum credeau km., şi de lanţul Alpilor. De aci spre
După cum se ştie, în noaptea de corectat# pe loc, asigurîndu-se o ex­ vest trecem in Marea Serenitătii, care
duminică 13, spre luni 14 septem­ traordinară precizie- unii savanţi- la sud-est este despărţită prin lanţul
brie, la ora 0,2 minute Şi 24 se­ Motoarele au încetat să funcţio­ Profesorul Boris Kukarkin, vice­ Caucazului de Marea Aburilor şi co­
cunde ora Moscovei, a aselenizat (a neze după ce ultima treaptă a rache preşedintele Uniunii Astronautice In­ munică spre sud-vest cu Marea Lini­
atins suprafaţa Lunei) un conteiner tei (în greutate totală de 1.511 kg., ternaţionale, a declarat că „de as­ ştei. Aceasta este regiunea în care a
conţinînd aparatură pentru cerceta­ din care numai aparatajul ştiinţific, tăzi călătoriile inteplanetare ale o- aselenizat racheta cosmică sovietică.
rea ştiinţifică a Cosmosului şi fani­ sursele de alimentare şj conteinerul, mului sînt posibile" si în U.R.S.S. a Astăzi se ştie cu precizie că Luna
început deja antrenarea sistematică
oane cu inscripţia ..U.R.SS., septem­ cîntăreau peste 390 kg.) a depăşit vi­ a viitorilor piloţi de nave cosmice. este de 81 de ori mai uşoară ca Pâ-
brie 1959“- teza de 11,2 km./sec. (de 20 de ori Savantul sovietic a precizat că nici mîntul, că este lipsită aproape com­
In desenul de sus este arătat dru­ viteza unui glonţ scăpat din ţeava un om nu va pleca pe o rachetă cos­ plet de atmosferă, că suprafaţa sa
puştii !). Imediat după aceea contei­
mul străbătut de racheta cosmică so_ nerul cu aparatură ştiinţifică s-a des­ mică atîta timp cit nu poate fi ga­ este acoperită cu o pulbere fină, re­
zultată din îngrămădirea neîntreruptă
rantată întoarcerea Sa pe Pămînt şi
prins de rachetă si Şi-a continuat nu sînt realizate toate condiţiile de a prafului cosmic căzut şi că munţii
drumul spre Lună. Incepînd din acel apărare a sănătăţii sale. ei cei mai înalţi ating aproape 9 km.
moment, deplasarea lui prin spaţiul Din cauza masei sale mici, torţa cu
In ziua de 2 octombrie cosmic a ascultat numai de legile Prima problemă care va trebui să care Luna atrage corpurile de pe su­
externe ale naturii- Nici o forţă din fie rezolvată pentru a netezi calea prafaţa sa, este de şase ori mai mică
va avea loc o eclipsă lume nu-i mai putea modifica tra­ spre viitoarele călătorii Pămînt-Lună, decît forţa de atracţia a Pămîntului.
iectoria. Ştiind aceasta, savanţii so­ este aselenizarea fără şoc- Va trebui Spre bucuria lor, astronauţii ajunşi pe
parţială de Soare vietici au putut anunţa cu precizie să fie creat un sistem de frînare, Lună vor constata că pot întrece toate
şi din timp, care vor fi ora si locul recordurile sportive ale pămintenilor.
aselenizării. care să reducă viteza de cădere a
Luna este singurul satelit natural conteineruluj pe Lună pînă la valori Intr-adevăr cîntărind doar 10—15 kg.
al Pămîntului. Invîrtindu-se în jurul Rezultatele măsurătorilor făcute în fiecare, în timp ce puterea muşchilor
nostru, ea trece între Pămînt şi timpul zborului prin spaţiul cosmic acceptabile. Cu ajutorul acestui sis­ le a rămas neschimbată, ei pot fără
Soare o dată în ceva mai mult de aparatajul ştiinţific instalat in a- tem. savanţii sovietici vor trimite pe nici un efort să sară peste obstacole
de patru săptămini. De obicei Luna cest modern laborator automat, au Lună un laborator permanent, pentru înalte cît o casă, sau să ridice greu­
nu trece exact între noi şi Soare, fost transmise savanţilor sovietici cu cercetarea condiţiilor fizice pe su­ tăţi care pe Pămînt ar cîntări sute
ci puţin mai Jos sau mai sus de el. de kilograme. Mai puţin bucuroşi vor
fi de lipsa atmosferei, lipsă care face
In aceste cazuri noi nu putem ob­ ajutorul a trei aparate de radioemi- prafaţa satelitului nostru- Funcţio­ ca între zi şi noapte variaţia tempera­
serva nimic deosebit Cînd se întîm- sie. Prelucrarea acestor rezultate, narea continuă a aparatajului de turii să fie de peste două sute de grade
plă însă ca Luna să treacă chiar prin pune la dispoziţia ştiinţei o comoară măsură şi a radioemiţătoarelor, va
dreptul discului solar, ea îl ascunde de nepreţuite informaţii. Consecvenţi fi asigurată de baterii solare. In şi care-i va obliga să poarte in per­
manenţă un costum asemănător cu
privirilor noastre şi are Ioc astfel o costumul scafandrilor. Lipsa atmosfe­
eclipsă de Soare. Eclipsa este totală în lupta lor de întărire a colaborării desenul de jos se vede cum ar putea
sau parţială, după cum Soarele este ştiinţifice internaţionale savanţii so­ arăta conteinerul cu aparatura sta­ rei împiedică difuzia razelor solare.
ascuns privirilor noastre în întregime, vietici publică imediat după desci­ ţiei permanente, aselenizat în con­ Ziua vine brusc ; trecerea de la întu­
sau numai în parte. frarea înregistrărilor, rezultatele ex­ diţii ideale pe o mică platformă nericul cel mai adine la lumina or­
bitoare se face intr-o clipă.
In ziua de vineri 2 octombrie vom traordinare ale acestei experienţe
vedea o eclipsă parţială de Soare. In înconjurată de munţi şi de cratere, Cîte avantaje prezintă lipsa atmos­
timpul ei, Luna va acoperi aproape un unice. In felul acesta, fără a cere rezultate probabil din căderea me­ ferei pentru omul de ştiinţă, hotărît
să smulgă Cosmosului, una cîte urm,
sfert din discul solar şi va începe la nimic în schimb, e<i fac din infor­ teoriţilor. toate tainele I Pe Lună va fi instalat
ora 13 şi 56 minute- La această oră, maţii de valoare
pe marginea din dreapta a discului ştiinţifică incalcu­ unul din cele mai moderne observa­
toare astronomice. Lipsa atmosferei a
solar apare o mică scobitură neagră labilă, un bun al ridicat din fata instrumentelor sale
şi rotundă, care creşte treptat. Este tuturor oamenilor vălul care oprea o bună parte dintre
marginea întunecoasă a Lunei, care a de ştiinţă- Aşa de radiaţiile Soarelui şi stelelor. Odată
început să ascundă privirilor noastre exemplu ei au a- ajuns pe Lună omul va trebui să ne
discul solar. Maximumul eclipsei are nuntat că în jurul spună dacă există viaţă pe Lună, aşa
loc la ora 14 şi 46 minute, cînd Luna Pămîntului, pînă cum presupun unii savanţi sovietici,
acoperă aproape un sfert din diame­ la aproximativ 58 care pleacă de la observaţia că anu­
trul Soarelui. Ştirbitura neagră se mii km., există mite regiuni din centrul vizibil al
poate vedea acum şi cu ochiul liber. două zone în care. discului lunar îşi schimbă periodic
Soarele nu mai are puterea sa obiş­ din cauza acţiunii culoarea (parcă noaptea s-ar depune
nuită: deşi este încă miezul zilei, par cîmpului magne­ acolo o uşoară brumă) ; va trebui să
a se apropia umbrele înserării. In tic terestru, circu­ studieze vulcanismu! Lunei, a cărui
acest timp Luna continuă să lunece lă un mare număr existenţă a fost pusă în evidenţă pen­
încet spre răsărit. Ştirbitura neagră de particule încăr­ tru prima oară anul acesta de profe­
de pe faţa Soarelui începe să se mic­ cate cu electrici­ sorul Kozîrev ; va trebui să rezolve
şoreze, mutîndu-se tot mai mult spre tate. Cel mai mare problema originii circurilor lunare,
stînga, pentru ca la ora 15 şi 34 mi­ număr de particu­ să explice prezenţa crăpăturilor care
nute să dispară complet. Eclipsa par­ le încărcate circu­ brăzdează în lung şi în lat toată su­
ţială de Soare a luat sfîrşit lă la distanta de a- prafaţa Lunei...
înţelegerea legilor după care se proximativ 19 mii
Epocala îzbîndă a oamenilor sovie­
produc eclipsele, a arătat oamenilor că de km. de Pămînt. tici, care au reuşit să trimită în Lună
povestea cu vîrcolacii care mănîncă Ei au arătat, de a- o tonă şi jumătate din materia teres­
din cînd în cînd Luna şi Soarele, nu semenea. că la dis tră, este o garanţie că intr-un viitor,
tante mari de Pă­
are nici cea mai mică urmă de adevăr. mînt, particulele poate mai apropiat decît ne închi­
Cunoscînd bine mişcările Luciei, Pă­ încărcate sînt mai puim, omul însuşi va putea întreprinde
mîntului şi Soarelui, astronomii reu­ ales electroni (ca călătoria pentru explorarea şi cuceri­
şesc să prevadă cu sute de ani înainte în curentul electric rea Cosmosului.
ziua, ora, minutul şi secunda în care care face să lumi­
va avea loc o eclipsă. Aşa de exem­ neze becurile şi să
plu ei ne anunţă că, din ţara noastră vibreze difuzoarele
vor putea fi văzute In secolul acesta aparatelor de ra­ Pagină redactată de
două eclipse totale de Soare: una Ia dio !) Atît de ma­ ing D. ZUGRAVESCU
re este la un mo­
15 februarie 1961 ţi cealaltă tocmai la ment dat numărul
11 august 19991
electronilor. Incît
ourentu-l pe care M
produc poate de­